Au ajuns la noi niste texte scandaloase despre care putem doar ghici cine le-a elaborat, dar nu avem certitudinea ca sunt acte oficiale. Totusi le propunem atentiei Dvs, poate stiti mai multe despre ele si vreti sa ne spuneti si noua, va invitam de asemenea sa le comentati daca vi se par importante.
O.Brega
———————–
De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei
(Conceptie stiintifico-ideologica)
Caracterizarea situatiei-problema
Nota: nu toti termenii istorici au fost verificati.
Problema introducerii cursului de Istorie a Moldovei se imparte clar in trei aspecte: politica, stiintifica si organizationala. Fiecare aspect este complicat in felul sau si necesita o atentie speciala. Ignorarea importantei oricaruia dintre ele poate avea drept consecinta pericole imprevizibile si poate, in cele din urma, compromite afirmarea acestei discipline in sistemul invatamintului mediu si superior. In actuala conceptie se examineaza primele doua aspecte ale introducerii cursului de Istorie a Moldovei.
Este important de inteles ca insasi dilema “Istoria Romanilor sau Istoria Moldovei” este generata de specificul evolutiei istorice a tarii si a pozitiei sale geopolitice. Nici una dintre tarile postsovietice nu cunoaste o problema – cel putin partial – asemanatoare cu a noastra. ªi in Ucraina, si in Azerbaigean, si in tarile Baltice cursurile de istorie a statelor suverane au trecut simplu, in mod automat, la inlocuirea Istoriei URSS prin istoriile republicilor sovietice. Mai mult, in aceste tari istoriile nationale au un caracter de opunere directa atit cursurilor «extraideologizate» de istorie din epoca sovietica, cit si istoriilor nationale ale vecinilor geopolitici. Pentru toate istoriile nationale este caracteristica prezenta a trei componente ideologice obligatorii, care se opun cu incapatinare atit valorilor umane, cit si datelor stiintifice directe. Acesta e principiul dreptului istoric, principiul autohtonismului (adica argumentarea continuitatii vietuirii de catre o anumita populatie in frontierele unui sau altui stat modern pe parcursul mileniilor), principiul etnocentrismului (adica examinarea evenimentelor istorice numai de pe pozitiile unei etnii, principale, dominante acum). Adica, indeplinind functii strict ideologice, de formare a statului, aceste istorii nationale ramin, in majoritatea cazurilor, din punct de vedere stiintific, destul de primitive si provoaca inacceptare si critici justificate din partea comunitatii stiintifice, la fel ca si insesi ideologiile statale ale multor state postsovietice, construite pe principiile exclusivismului si ale xenofobiei exclusiviste.
in pofida absentei in sistemul invatamintului superior si liceal din Moldova a cursului de Istorie a Moldovei, toate aceste momente negative sint absolut caracteristice actualului curs de Istorie a Romanilor, indiferent in ce tara se preda – in Romania sau in Moldova. Diferenta rezida doar in faptul ca acest curs serveste nu o tara, ci doua, folosind, practic, si principiul dreptului istoric, si pe cel al autohtonismului in proportii fara precedent.
Aceasta imprejurare se subliniaza, in primul rind, pentru ca nu avem doar sarcina schimbarii cursului de Istorie a Romanilor prin cursul de Istorie a Moldovei, ci sarcina reviziei continutistice fundamentale a insusi cursului Istoriei Moldovei, pentru ca acesta sa corespunda intru totul atit principiilor si metodelor moderne ale stiintei istorice, cit si valorilor general-umane. Garantul acestei reformari a cursului de Istorie a Moldovei poate fi numai afirmarea, in Moldova moderna, in numele majoritatii politice, a unei ideologii statale principial noi care neaga, prin definitie, incercarile de definitivare stiintifica a cursului de istorie, fie si sub denumirea de Istorie a Moldovei.
CONTEXTUL POLITIC ªI IDEOLOGIA DE STAT
Necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei se motiveaza in mod absolut justificat prin circumstanta ca este un fel de element al ideologiei statale a RM. Este adevarat si ca rezistenta opusa introducerii acestui curs sau eforturile de aparare a actualului curs de Istorie a Romanilor in sistemul de astazi al invatamintului superior si mediu este o dovada directa a activitatii antistatale.
Exista opinia ca Moldova nu are nevoie de nici un fel de ideologie, inclusiv de ideologie statala. Aceasta o afirma cu precadere cei carora le impiedica insusi faptul statalitatii moldovenesti. Se ignoreaza, astfel, ca ideologia de stat exista – in forma deschisa sau ascunsa – in orice tara. Ea indeplineste functia de program national, de mijloc mobilizator in conditiile de criza si de conflicte externe, de teren pentru consolidarea cetatenilor, de baza etica pentru aprecierea a insasi statului drept o conditie a existentei sociale si a succesiunii.
Constructia nationala de stat in Republica Moldova s-a manifestat initial in alte tendinte. insusi faptul statalitatii era apreciat de clasa politica drept un fel de cazus in calea unionismului vestic (unirea cu Republica Romania) sau estic (refacerea URSS). in constiinta sociala, la nivelul propagandei oficiale, al programelor de studii, s-a afirmat ideea statalitatii moldovenesti ca o enclava politico-administrativa romaneasca periferica, ce nu dispune nici de trecut, nici de trasaturile actuale ale unui subiect istoric integral. Diversitatea etnica interna a Moldovei era apreciata ca un fenomen ce reduce din securitatea tarii, iar in purtatorii concreti de culturi etnice se vedeau doar potentiali agenti de influenta ai Rusiei, Ucrainei, Bulgariei sau Turciei. in functie de aceasta, se elabora o ideologie de stat artificiala, confuza si lipsita de perspectiva, incluzind, ca elemente de baza, xenofobia si principiul dreptului istoric. Ca urmare, statul s-a lipsit, practic, de un sprijin eficient atit din partea populatiei moldolingve, cit si din partea altor componente etnice. Fara indoiala, o atare ideologie este o violare a traditiilor istorice ale popoarelor Moldovei, a principiilor lor social-psihologice. Desigur, ea nu corespunde nici valorilor umane, nici intereselor autentice ale constructiei de stat.
insa falimentul acestei ideologii a devenit o realitate nu in virtutea eforturilor constientizate ale oamenilor politici sau ale opiniei publice. El s-a produs din cauza absentei in Moldova a unor premize obiective pentru o practica a segregarii reusita si de durata. Interactiunea constructiva etnica, dialogul stabil al culturilor au invins in Moldova exact la nivelul cotidianului, in calitate de mijloc spontan de rezistenta a politicii social-economice a statului. Este rezultatul la care tind multe tari prin masuri si programe bune, cu o destinatie clara. in Moldova, pacea interetnica a devenit posibila in ciuda actiunilor cu destinatie speciala ale statului.
in aceste conditii, ale revizuirii radicale a prioritatilor economice si sociale, statul trebuie sa-si trateze diversitatea etnoculturala si pacea interetnica drept principala avere nationala, ce formeaza intreaga Istorie a Moldovei. Statul trebuie sa contribuie la maximum la propagarea acestui principiu, sa impiedice rispindirea, in numele statului, a intepretarilor nationale inguste ale mostenirii istorico-culturale a Moldovei, construite pe bazele etnocentrismului, autohtonismului si dreptului istoric. Ideologia statala a Republicii Moldova trebuie sa includa constatarea diversitatii si a pacii interetnice, ca manifestare a unicitatii prestigioase si a unui avantaj incontestabil la scara zonala.
Statul trebuie sa treaca la integrarea treptata a relatiilor interetnice si a constiintei etnice in forma unei natiuni politice/civile unice, cu pastrarea diversitatii etnoculturale a Moldovei (obiectie marginala – pe marginea paginii: na-ti-o buna ca ti-am dres-o – asta din ce opera e? E vreo idee de-a lui Tulbure?) Definirea statala si institutionala a natiunii politice trebuie sa serveasca scopurile de perspectiva ale popoarelor Moldovei, ca cetateni ai unui stat unic si suveran, trebuie sa fie o sursa fireasca de reducere a incordarii interetnice, o resursa a influentei constructive asupra culturilor inrudite dincolo de hotarele Republicii Moldova. in felul acesta, diversitatea etnoculturala, materializata in forma natiunii politice/civile, nu trebuie examinata ca factor de reducere a securitatii, ci ca o puternica premiza a promovarii unei politici externe active.
Scopul natiunii politice nu e modelul conservator-restaurationist al constructiei de stat, ci o structura constructiva optimista a noului stat, reusit, social-orientat, bazat pe principiile integritatii si asigurarii garantate a egalitatii drepturilor si a posibilitatilor in realizarea sociala, culturala si profesionala, a pluralismului politic si etnocultural, a egalitatii tuturor formelor de proprietate. Numai un asemenea stat poate fi subiectul si scopul unei dezvoltari stabile. Numai o asemenea natiune il poate face real.
Trebuie, insa, sa recunoastem ca actuala situatie postelectorala demonstreaza confuzia noastra ideologica totala si adincirea practicii dublelor standarde. Premizele obiective de formare a natiunii polietnice (politice) unice se ignoreaza in mod grosolan, se intensifica practica inlocuirii sovinismului romanesc prin sovinismul moldovenesc de tip agrarian, care reproduce in mod inevitabil si repetat starile de spirit unioniste. in loc sa experimentam, pe exemplul Moldovei, modelul prestigios de pluralism etnic, care este o componenta permanenta a intregii istorii moldovenesti, noi demontam cuceririle spontane ale societatii civile si punem cruce pe solutionarea pozitiva a formarii strategiei generale nationale constructive a statului. Aceasta circumstanta poate fi factorul in virtutea caruia introducerea cursului de Istorie a Moldovei in locul Istoriei Romanilor se va pomeni in exact miinile fortelor interesate doar in pastrarea practicii xenofobiei de stat, dar deja sub alt drapel.
ASPECTELE PRINCIPIALE ALE ISTORIEI MOLDOVEI, ELIMINATE DE CURSUL DE ISTORIE A ROMaNILOR.
in primul rind, actualul curs este nesatisfacator inclusiv din punctul de vedere al denumirii sale. Titlul „Istoria Romanilor” ar insemna ca obiect de studiu trebuie sa fie numai un etnos, dar in integralitatea sa. Asemenea cursuri exista in unele tari cu istorie specifica. Astfel, in Israel, este obiect de studiu „Istoria poporului evreu”, care include date istorice despre evreii ce locuiesc (locuiau) in orice tara din lume. incepe cu prima mentiune a evreilor, pentru care se ia mitul biblic despre Avraam. Unele compartimente ale cursului sint consacrate comunitatilor evreiesti sin Anglia, Germania, Reci Pospolita, Rusia, SUA din Evul Mediu. in schimb, istoria Palestinei in acele perioade cind in tara, practic, nu exista populatie evreiasca (de exemplu, in epoca bizantina), in acest curs nu intra. La fel se construieste cursul „Istoria poporului armean”, care include intreaga istorie a Armeniei (spre deosebire de evrei, armenii nu au disparut niciodata integral de pe teritoriul lor etnic), dar si a Armeniei Kilikiene (?), din secolele XI-XIV, si a comunitatilor armenesti din Iran si din tarile europene, si activitatea cercului de iluminare armenesc din Madras. Asa se construieste cursul de istorie, consacrat comunitatii etnice, nu teritoriale.
Din acest punct de vedere, cursul „Istoria Romanilor” este in interior contradictoriu. in pofida obiectului anuntat, acesta, de la inceput pina la sfirsit, este limitat nu de cadrul etnic, ci teritorial – de frontierele „Romaniei Mari” din perioada 1922-1940. Expunerea materialului incepe cu aparitia in paminturile carpato-dunarene a primilor oameni. intr-o asemenea adincime in istorie nu apare nici un etnos, fie vechi sau contemporan, de aceea, din punctul de vedere al istoriei etnice, mentiunile despre paleolitic apar ca stranii. in schimb, grupurile etnice ale romanilor estici, care locuiau sau au locuit in afara cadrului „Romaniei Mari” ramin in afara cadrului de expunere. Astfel, de obicei, intr-o singura fraza, se amintesc macedo-romanii, megleno-romanii si istro-romanii, nu sint deloc amintiti vlahii din Moravia. Nu se amintesc prin nici un cuvint mentiunile din sursele bizantine despre vlahi pe teritoriul insusi al Bizantului. Nu este greu de inteles, de ce: aceste date contravin teoriei patriotice a continuitatii romane in teritoriul carpato-dunarean. intre timp, vlahii de pe Peninsula Balcanica au jucat un rol vizibil in istoria vecinilor. Este suficient sa amintim de taratul al doilea bulgar, a carui dinastie domnitoare (Asenizii) avea o provenienta vlaha. insa o asemenea pagina, atit de remarcabila in istorie, este omisa in curs, pentru ca nu se inscrie spiritului autohtonist comun al cursului.
La fel, este exclus din examinare totul ce e legat de populatia romanica de la est de Nistru. intre timp, ramine o mare pata alba chiar si istoria moldovenilor de pe malul sting al Nistrului: ceea ce e mai mult si important se aminteste in treacat – ca moldovenii fugeau spre aceasta zona salvindu-se de jugul turcesc. Iese ca elevii moldoveni trebuie sa stie mai mult de vecina Transilvania, decit despre o parte a propriei tari. Cu atit mai putin se vorbeste despre populatia moldoveneasca din sud-vestul Ucrainei. intre timp, hartile etnice, editate inainte razboiului al doilea mondial, de exemplu, Putzers Schul-Atlas, ca sa nu mai spunem despre hartile editate in Imperiul Rus, – redau o zona de convietuire cu alternante asemanatoare fisiilor cu moldoveni (romani) si ucraineni pina la Nistru, in raionul Cerkasi. Nu se spune un cuvint despre diaspora moldoveneasca din Rusia si din alte tari.
Toate acestea demonstreaza ca denumirea actualului curs – „Istoria Romanilor” – nu este, in realitate, altceva decit un camuflaj, indaratul caruia se ascunde fosta „Istorie a Romaniei Mari”, cu toate viciile sale. in caz contrar, toate problemele amintite nu puteau sa nu devina parte organica a acestui curs.
Pe de alta parte, viziunea asupra exact acestei istorii etnice le permite autorilor sa ignore totul ce e legat de majoritatea etnosurilor, care au locuit in vremuri diferite in paminturile carpato-dunarene. Ei se sacrifica de dragul teoriei continuitatii, in cel mai simplist si vulgarizat tip – ca teorie ce afirma existenta unei comunitati etnice unice, care populeaza aceasta zona de la cuceririle romane pina in zilele noastre, fara ca sa-si schimbe trasaturile esentiale. Aceasta teorie ii recunoaste ca pe unici ancestrali ai romanilor moderni (inclusiv al moldovenilor) pe tracii de nord (geto-dacii) si pe romani, insa de geto-daci se spune ca au locuit cica aici cel putin din epoca culturii Tripolie (epoca de piatra si cupru), daca nu si mai devreme.
Toate celelalte etnosuri sint considerate migrante, care nu au lasat urme. Apropo, chiar si un asemenea savant roman, cu stari de spirit patriotice, cum e A.D.Xenopol, considera ca un merit deosebit al sau exact descoperirea rolului slavilor in entnogeneza romanilor.
Aceasta se vede bine si din hartile ce ilustreaza manualele (majoritatea sint, pur si simplu, preluate din “Atlasul pentru istoria Romaniei”, romanesc, din 1983, cu redactari insignifiante). Astfel, hartile consacrate “Mileniului migratiilor” (sec.III-XII, dupa cum spune C.Giurescu), arata, practic, identic pe fundaul unei inscriptii uriase “DACO-ROMANII” sau “ROMaNII” – impletire a unor sageti subtiri reprezentind tranzitul triburilor migratoare. Harta, in general, e mai accesibila decit textul tiparit, deoarece actioneaza nu numai asupra constiintei, dar si asupra perceperii in imagini a cititorului. Iar imaginea ce apare la privirea acestei harti este stinca “DACO-ROMANII”, prin care, nelasind nici o urma, au trecut “migrantii”. insa o asemenea reprezentare este, in fond, injusta, drept marturie servind nu numai arheologia, dar si stadiul actual al limbii romane, ce include straturi intregi de termeni slavi, turcici, germanici s.a. Deformarile materialului istoric incep inca in cultura Tripolie. Autorii incearca sa-i vada, de regula, in creatorii culturii tripoliene pe stramosii tracilor. Oricit de patriotica ar fi o asemenea abordare, stiinta nu ofera pentru aceasta nici o argumentare. Limba tripolienilor nu ne e cunoscuta, in schimb, se cunoaste ca tracii erau indoeuropeni – iar “indoeuropenizarea” Europei revine deja epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), fapt recunoscut de toti cercetatorii. Nu e reusita nici corelarea printr-un fir comun de continuitate a traditiei culturale, a triburilor tripoliene cu tracii istorici, deoarece epoca bronzului in teritoriile carpato-danubiene abunda in discontinuitati ale acestei continuitati. Culturile epocii bronzului sint aici atit de diferite de cea tripoliana, incit nu pot fi considerate continuitate directa a acesteia, nicicum. Chiar daca unele elemente ale culturii tripoliene (bunaoara, cultul zimbrului/boului), tipul de gospodarie au fost mostenite de catre unii dintre succesori, aceasta e prea putin pentru a vedea in ea continuatori directi ai stramosilor tracilor (ca nici ai scitilor, slavilor sau ai altor grupuri etnice). Asemenea elemente puteau fi mostenite de la stramosi, dar puteau fi si imprumutate de la vecini (propagarea religiilor lumii este un exemplu elocvent in acest sens), fapt pentru care ele nu pot servi drept marturie de inrudire genetica. in plus, trebuie luat in considerare ca harta etnica a Europei a fost compromisa de mai multe ori din cauza migratiilor (sec.XIII i.e.n., sec. IX-VIII i.e.n.), nemaivorbind de cele anterioare), de aceea nu putem urmari continuitatea etnica a popoarelor europene in perioada inaintea aparitiei scrisului. Din aceeasi cauza, nu pot fi considerate ca fiind tracice nici culturile epocii bronzului in regiunea respectiva. Ca sa nu mai vorbim ca aceste culturi nu seamana intre ele: unele se bazeaza pe cresterea vitelor si pe agricultura, altele (ca Sabatinovca) sint tipic nomade. Fiecare dintre aceste culturi ocupa un areal atit de mic (in imbinare cu termenul de existenta scurt), incit aceasta poate induce doar parerea despre o mare eterogenitate etnica a teritoriilor carpatine din epoca bronzului. in schimb, exista marturii sigure ca in aceasta epoca depresiunea muntoasa a Carpatilor a devenit un important centru metalurgic si ca mesterii-turnatori de pe teritoriile carpatine practicau cu placere aceasta munca si in teritorii mai indepartate. Descoperirea formelor pentru turnare (unelte de productie ale unor asemenea mesteri) si obiectele fabricate din cupru transilvanean (natura acestui cupru e confirmata de analiza chimica a amestecurilor) in aceste forme pe suprafata unei jumatati de Europa – pina la Volga si mai departe), demonstreaza existenta unui intreg grup (etnic sau de casta) de atari mesteri, care au lucrat cel mai des departe de casa, cu care, insa, ei mentineau legaturi strinse. Un asemenea mod de organizare a productiei era destul de caracteristic tinuturilor noastre pe parcursul intregii istorii. El este fixat si in epoca romana, dar a disparut in zilele noastre. El nu denota continuitatea ETNICa, ci CULTURALa.
Deja din epoca bronzului se contureaza clar o particularitate ce avea sa determine destinele teritoriilor carpatine – iN PRIMUL RiND al Moldovei – in toate celelalte epoci: rolul acestor teritorii sau paminturi ca zone ale contactelor culturale. Spre sfirsitul epocii bronzului se formeaza definitiv civilizatiile culturale: mediteraneana (strins legata de Asia anterioara si civilizatiile ei vechi), central-europeana, est-europeana, de stepa. Frontierele acestor patru civilizatii se intersecteaza in Moldova, situata la chiar capatul “coridorului de stepa”, ce se intindea prin zona de nord invecinata Marii Negre. tara situata in asemenea conditii geografice nu numai ca se afla in calea tuturor cuceritorilor, oriunde acestia se indreptau, dar a devenit si o rascruce comerciala foarte importanta si un loc de schimb cultural intens. Traditiile aici nu dureaza mult, pentru ca sint maturate de valurile cuceritoare. insa, aici nu exista loc pentru turnuri etnice solitare stabile. Aici poate supravietui doar o cultura capabila sa acumuleze si sa valorifice in mod creator orice elemente suprapuse, incorporindu-i si asimilindu-i pe orice venetici, asa ca migrantii de ieri devin indistinctibili fata de autohtoni. ªi chiar istoria recenta (de exemplu, a ultimilor 200 de ani) confirma ca in Moldova exact asa s-a intimplat. Dar tocmai aceasta nu-i aranjeaza pe creatorii cursului de Istorie a Romanilor, in varianta de astazi. Avind orientarea spre o continuitate inteleasa in mod grosolan, indaratul careia se intrevede o comanda politica.
Astfel, in istoria epocii timpurii a fierului in Moldova un mare rol il jucau migratorii – cimerienii si scitii. incaierarea hotaritoare dintre ei s-a dat, asa cum arata Herodot in Cartea IV din “Istoria” sa, pe malul Tirasului (Nistrului). Mai departe, dupa cum marturiseste Herodot, regele persan Darius, in timpul campaniei impotriva scitilor iNAINTE de a trece Dunarea, i-a invins pe traci, dintre care i-au opus rezistenta numai getii. Ceea ce inseamna ca pe geti el i-a intilnit mai la sud de Dunare – in actuala Bulgarie – sau, in cel mai bun caz, – in Dobrogea. Dupa trecerea pe malul de nord al Dunarii, Darius a avut de a face doar cu scitii. Dupa infringerea lor, scitii au pus stapinire pe toate teritoriile aflate mai la nord de Dunare, pina la actuala Ungarie si chiar mai departe.
Cum este, insa, expus acest episod in cursul nostru? Despre incorelarea geografica autorii tac, in schimb citeaza caracterizarea getilor ca fiind ”cei mai puternici si cei mai drepti dintre traci”. intre timp, aceasta fraza antologica nu e chiar atit de clara precum pare. Numindu-i pe geti ca “cei mai drepti” Herodot putea avea in vedere una din doua: sau ca rinduielile lor aminteau foarte mult de cele grecesti (sau acel ideal al rinduielilor grecesti, ce ii era mai aproape lui insusi Herodot), sau ca puterea getilor, consacrata prin religie, era mai puternica decit altor triburi. Rupta, insa, din context, aceasta fraza se transforma intr-o banala “apreciere inalta a unui observator strain”.
Mai departe, pentru a demonstra continuitatea, se introduce termenul “geto-dacii”, lipsit de o fundamentare strict stiintifica: cica grecii ii numeau pe toti tracii de nord drept geti, iar romanii – daci. Pe cind din chiar textul lui Herodot se vede ca getii erau doar unul dintre triburile tracice. Despre daci, pentru prima oara aminteste doar Cezar, nici denumirea intregii tari ca Getica sau Dacia nu ne spune mare lucru. in geografia antica sint frecvente cazurile cind o tara, populata de zeci de triburi, capata doar denumirea unuia dintre ele, si nu intotdeauna a celui mai important. Asa sint Africa (de la numele tribului libian al afrilor, desi populatia provinciei era, in general, feniciana), Aquitania, Dalmatia, Retia si alte provincii romane.
in schimb, pe fundalul acestui masiv daco-tracic, se pierd etnosurile fixate in izvoare si care au jucat un rol destul de mare in istorie. Astfel, in secolele IV-II i.e.n., in Transilvania si pe Dunarea de jos, au aparut celtii, care au adus cultura lor si o originala organizare sociala, ale carei trasaturi le intilnim pina in Evul Mediu. in majoritatea cursurilor de Istorie a Romanilor, incursinunea celtilor nu este decit un episod. Nu mai tirziu de sec. II i.e.n. in Moldova apar bastarnii, care au ocupat partea forestiera a actualei republici pentru cel putin 200 de ani. Acest trib, a carui origine tine de teritoriile ale actualei Danemarci, Slezvig si Holstein, a distrus imparatia tracilor de nord si a jucat un rol important in razboaiele ultimilor regi macedonieni impotriva Romei. Cu toate acestea, in cursul de Istoirie a Romanilor, bastarnii sint caracterizati, in cel mai bun caz, ca niste straini insignifianti. La fel, in treacat, sint amintiti sarmatii si alte triburi iranolingve care, in epoca romana, dominasera toata zona de stepa, iar aceasta perioada atinge vreo 500 de ani!
O problema vulnerabila pentru teoria continuitatii este puterea romanilor de la est de Carpati. De fapt, ea a existat mai putin de zece ani, dupa care romanii au controlat numai Transilvania, Banatul, iar la est de Prut – doar orasul grecesc Tirul. Pe teritoriul Moldovei au fost gasite obiecte romane (aduse sau lasate de soldati in timpul campaniilor militare), nu si monumente, care sa vorbeasca despre o asimilare trainica a acestui teritoriu. Maximum ce pot face in acest caz adeptii teoriei continuitatii, este sa constate monumentele real existente ca fiind, probabil, de origine romana. Dar aceasta e o denaturare grosolana: o parte din asezarile despre care e vorba sint situate pe malul sting al Nistrului de mijloc, unde administratia romana nu a fost nici macar episodic.
Tot atit de neclar e si in ce masura populatia Daciei Romane a fost continuatoarea locuitorilor de mai inainte de pe aceste teritorii – a tracilor de nord („geto-dacilor”). Potrivit izvoarelor, dacii au opus romanilor o rezistenta disperata si aproape ca au fost distrusi definitiv, dupa care au fost adusi in provincie colonisti din alte zone ale Peninsulei Balcanice (mai ales ilirii). A respinge total acest fapt nu se poate, tot asa cum nu e posibil nici sa-l accepti integral. Monumente scrise ale limbii tracice nu s-au pastrat. Iar asa-numitul strat tracic in limba romana se deduce pur logic, prin metoda excluderii sau pe calea paralelelor cu limba albaneza – ultima relicva lingvistica a antichitatii in Balcani. insa originea albanezilor nu tine de triburile tracice si tocmai de cele ilirice!
Dupa ce pe arena istoriei apar „daco-romanii”, atentia autorilor cursului se concentreaza exclusiv asupra lor. Un intreg „mileniu de migratiuni” se examineaza doar in treacat. Astfel, dupa plecarea romanilor in anul 271, teritoriul Moldovei a facut parte timp de 100 de ani din statul gotilor (statul Germanarih), care a jucat un rol foarte important in pierirea Imperiului Roman. Epoca gotilor si a altor triburi germanice nu a trecut fara urme pentru istoria etnica a romanilor si a moldovenilor, dar in curs ea nu este, de regula, nici macar amintita. Este amintit doar in doua cuvinte primul val al slavilor (sec.VI), insa si aceasta numai pentru ca unul dintre capeteniile lor vorbea in limba romanica. intre timp, doar acest unic fapt ne putea conduce la o concluzie cu largi implicatii de perspectiva. La fel de putin se vorbeste de kaganatul avarilor, despre primul tarat bulgar. Se evita in mod rusinos chestiunea legaturilor Moldovei cu Rusia veche: despre triburile ulicilor si tivertilor (ultimii erau in mod evident un trib amestecat, care vorbea una sau mai multe limbi, judecind dupa informatiile despre ei din „Povestea anilor de alta data”, ca despre traducatori – „tiverti iaje suti tolkovini”); despre campaniile lui Sviatoslav si despre incercarea lui de a fonda capitala Rusiei pe Dunarea de Jos (in Pereiaslavet); despre gonasii galitieni de pe Nistrul de sus si de mijloc, despre asezarile Alcedar si Ekimaut; in fine, despre acel rol important, pina la stranietate, pe care l-a jucat orasul-centru comercial Berlad in politica interna a Rusiei. Toate acestea sint o istorie „straina” din punctul de vedere al autorilor cursului.
Multi autori ai cursului de Istorie a Romanilor se straduie sa ocoleasca problema legaturilor slavo-moldave, ca si cum, in acest caz, cineva i-ar putea invinui de „uneltiri ale Moscovei”. intre timp, si aici se vede ca nu e vorba numai de o noua influenta a altei culturi, ci de o interactiune culturala pe sol autohton. Astfel, este imposibil sa negi faptul evident ca limba de stat a Moldovei si a Valahiei, pina in sec.XVII, a fost limba slavona. Dar monumentele demonstreaza ca aceasta nu era nici limba rusa veche, nici limba slavona bisericeasca (bulgara veche), ci o varianta locala a limbii slavone bisericesti, diferita de cea acceptata in Bulgaria. Asa ceva in Evul Mediu nu s-a pomenit nici in Europa de Vest, cu latina ei unica pentru toti. Faptul acesta, care la o abordare corecta indica asupra caracterului specific al culturii tarii noastre, capata, in expunerea autorilor cursului, o tratare diametral opusa.
Trecind la perioada existentei cnezatelor medievale ale Moldovei si a Valahiei, noi sintem nevoiti sa mentionam tendentiozitatea in selectia faptelor. Astfel, in expunerea cauzelor formarii cnezatelor in sec. XIV (in pragul Evului Mediu tirziu), este, practic, ignorata situatia internationala: deplasarea legaturilor comerciale la Marea Neagra (legat de cuceririle turcilor), slabirea puterilor mari de mai inainte din regiune – Ungaria si Hoarda de Aur. Este total ignorat rolul oraselor Hoardei (Orheiul Vechi si Costesti), ca prime centre urbane din zona (fara a lua in calcul Tirul si orasele Dobrogei). La explicarea cauzelor dezvoltarii teritoriale rapide a cnezatului Moldovei, ce aparuse recent, nu se tine cont de rolul knejilor tatari, care l-au sustinut pe Bogdan I si pe urmasii lui in lupta impotriva pretentiilor ungare si care treceau de buna voie uneori sub obladuirea moldoveneasca, in timp ce materialele despre aceasta sint suficient de convingatoare. Acelasi lucru se refera la istoria Valahiei: daca e drept ca numele „Basarab” este de provenienta poloveta (judecind dupa sufixul ab), aceasta vorbeste si despre rolul important al nomazilor in formarea acestui cnezat. „intirzierea” formarii statalitatii romanesti in comparatie cu alte tari europene nu capata nici o explicatie: probabil, autorii cursului considera ca este incomoda si poate suscita frustrari nationale. in cel mai rau caz vina pentru aceasta se da pe aceiasi „nomazi”. intre timp, o asemenea explicatie exista si ea ii apropie pe romani si pe moldoveni, bunaoara, de un popor cu o cultura atit de inalta cum sint celtii insulari. Totul consta in faptul ca si la vlahi, si la celti s-a creat o structura sociala diferita de cea a germanilor sau slavilor: societatea era condusa nu de virfurile militare, ci de virfurile preotesti. in asemenea conditii, puterea politico-militara era de prisos. Ei nu-i revenea nici o functie, de aceea nici nu aparea timp indelungat.
La fel de selectiv este descrisa „epoca eroica” a istoriei: vremea lui Alexandru cel Bun si al lui ªtefan cel Mare in Moldova si al lui Mircea cel Batrin si Vlad tepes in Valahia. Sint puse in evidenta, in general, victoriile militare ale acestor domnitori, dar nu politica lor complexa interna si externa. Se vorbeste mult despre victoriile lui ªtefan asupra turcilor, mult mai putin despre frecventele sale razboaie cu Valahia si foarte putin despre alianta (fie si fortata, dar nu mai mult decit alte aliante), pe care ªtefan a mentinut-o cu Turcia la sfirsitul vietii. Nu se spune nimic despre faptul ca relatiile dintre „ambele cnezate romanesti” nu erau atit de senine cum ar fi trebuit sa rezulte din orientarea teoretica generala a cursului. Astfel, spre mijlocul sec.XIV, Basarab I al Valahiei a pus stapinire pe zona de stepa pe malul de nord al Dunarii, numita dupa cum il chema – Basarabia, dar deja dupa jumatate de secol, in timpul lui Alexandru cel Bun, aceste paminturi se dovedesc a fi deja moldovenesti. Nu e clar cum s-a intimplat aceasta, dar e putin credibil ca Valahia i-a cedat de buna voie Moldovei controlul asupra unui punct atit de important strategic, precum sint gurile Dunarii. in sec. XV, domnitorii moldoveni si valahi incheiau aliante intre ei mai rar decit cu terte tari, unul impotriva celuilalt. ªi aceste aliante rare nu depaseau cadrul politicii feudale curente. Aici nu se constata nici o constiinta etnica speciala.
Aproape ca o idee de baza a dezvoltarii ulterioare a statalitatii romane se dovedeste a fi „visul de veacuri” despre unirea principatelor. Aceasta e mitologizata pina la limite. Astfel, nu am intilnit vreo mentiune ca pentru prima oara proiectul unirii celor trei cnezate (Moldova, Valahia si Transilvania) sub un singur sceptru, pe care l-a avansat Ioan Iacob Heraclid (Despot-voda), pentru ca acest aventurier grec in trecere, cu toate virtutile unui domnitor iluminat, nu se potrivea evident pentru rolul de lider national. in schimb, episodul de trei luni de unire a cnezatelor sub puterea lui Mihai Viteazul, s-a transformat intr-un mit national, indaratul caruia se oculteaza figura reala a lui Mihai, bunaoara rolul sau in consolidarea serbiei (in timpul sau a fost anulat dreptul de trecere a taranilor de la un stapin la altul). Dupa cum se stie, nationalismul masoara inflorirea sau decaderea tarii conducindu-se doar de harta geografica. in cazul lui Mihai Viteazul, conturul frumos al domniei efemere pe harta este unicul argument in favoarea rolului sau de unificator. Dar impotriva acestui fapt vorbeste deja aceea ca insusi Mihai a acceptat triplul titlu „Yo, Mihai voivod, din mila lui Dumnezeu, domn al tarii Romanesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei”. in acest titlu nicidecum nu se reflecta ideea unui stat sau natiuni unice: probabil, ea nici nu exista la acea vreme. ªi mai elocvent e faptul ca in vara lui 1600, cind in Transilvania au navalit austriecii, iar in Moldova si Valahia – polonezii -, domnitorul nu a gasit, practic, nici un sprijin si a fost repede distrus, pierzind toate cele trei coroane. Pe cind generatia sa era inca in viata, programul lui Mihai nu a fost preluat mai mult de nimeni. Doar mitologia istorica din sec.XIX i-a putut crea lui Mihai gloria de premergator al „Marii Uniri”. in realitate, statul sau nu se afla alaturi de o Romanie moderna, ci de Burgundia lui Carol Temerarul, de Imperiul enjuez si de alte unificari feudale instabile, aparute in virtutea unor imprejurari accidentale, dar disparute dupa aceasta fara nici o urma.
La fel de tendentios sint expuse faptele istoriei noi si contemporane. Nu vom mai vorbi atit de amanuntit despre toate lucrurile cunoscute, nu o data discutate in ultimii ani. Astfel, se subliniaza in permanenta caracterul cuceririi ilegale a Basarabiei de catre Rusia in anii 1806-1812. Ilegal din ce punct de vedere? La inceputul sec. XIX inca nu erau in vigoare normele actuale ale dreptului international. Anexarea de catre Rusia a Basarabiei la acea vreme nu era mai putin ilegala decit anexarea de catre Franta a Lotaringiei sau de catre Germania a partii daneze Slezvig. Nu a fost nici „rapire”, nici „misiune eliberatoare”, a fost o obisnuita politica imperiala, un act ce nu a provocat atunci nici un fel de proteste internationale sau nedumeriri. Desigur, in zilele noastre un asemenea act ar fi ilegal, dar sa te indignezi cu o intirziere de 200 de ani este, cel putin, absurd. in schimb, aprecierea unirii Basarabiei cu Rusia ca „rapt” ii impiedica pe multi autori ai cursurilor de Istorie a Romanilor sa vada efectele pozitive ale acestui act – de exemplu, un progres economic si tehnic rapid al tinutului in componenta Rusiei. Ea impiedica si observarea istoriei adevaratelor relatii etnice in Basarabia de atunci, unde nu erau conflicte nationale, in schimb reprezentantii diferitelor etnosuri cooperau la nivelul traiului cotidian (inclusiv impotriva politicii autoritatilor: se stie ca taranii moldoveni ii ascundeau pe serbii rusi care fugeau in acest tinut fiind cautati de politie). Trebuie sa mentionam si situatia privilegiata a Basarabiei in sistemul Imperiului Rus, ca tinut care trebuia sa serveasca drept „vitrina” a Rusiei in ochii popoarelor balcanice si, de aceea, a fost scutit de reminiscentele serbiei. Sint cunoscute cuvintele lui V.I. Lenin ca Basarabia arata drumul pe care ar putea merge intreaga Rusie, daca nu ar impiedica-o urmarile feudalismului. in felul acesta, urmarile Actului de la 1912 nu au fost deloc univoce, dar, in ansamblu, avantajoase pentru tinut.
Acest lucru nu poate fi spus tot atit de definit despre consecintele unificarii principatelor romanesti in 1959, in urma carui fapt Moldova de peste Prut a devenit o provincie inapoiata a Romaniei. Se stie ca, la inceputul sec.XIX, Moldova, in plan cultural, era superioara Valahiei. Este suficient sa amintim originea marilor clasici ai literaturii romane – Negruzzi, Hasdeu, Creanga, Eminescu. Se stie ca multi oameni politici si oameni de cultura din Moldova aveau o atitudine destul de prudenta fata de planurile unificarii nationale, temindu-se ca, in acest caz, tinutul lor va deveni un apendice slab dezvoltat al Valahiei (precum s-a si intimplat). O nemultumire aparte au provocat planurile latinizatorilor bucuresteni, ajungindu-se pina acolo incit un sir de calugari din Manastirea Neamt chiar au trecut cu traiul in Rusia (in Manastirea Noul Neamt din Chitcani), pentru a se pastra cultura moldoveneasca.
Sa mentionam doar ca e tot atit de lipsita de echilibru aprecierea activitatii Sfatului tarii, a „Marii Uniri” din 1918, a „Pactului Molotov-Ribbentrop”, a intregii perioade sovietice in istoria Moldovei, alte chestiuni.
Prin ce se explica abordarea atit de tedentioasa de catre autori a cursurilor existente de Istorie a Romanilor fata de obiectul lor? Nu e vorba doar de orientarea stiintifica incorecta (la urma urmei, teoria continuitatii in forma sa grosolana nu a aparut pe loc gol). Este mai important ca acesti autori abordeaza istoria poporului lor cu o masura deja stabilita din timp, preluata din cu totul alte izvoare. De aceea, ei nu observa partile cu adevarat puternice ale istoriei moldovenesti, specificul ei: interculturalitatea, flexibilitatea, primatul spiritualitatii fata de puterea militaro-politica. Manifestind parca jena pentru unele fapte ce ar trebui sa fie obiect de mindrie, ei incearca sa ajusteze istoria moldoveneasca la standardul nationalist invechit al unei Europe idealizate, cu notiulile ei despre statalitatea nationala (adica monoetnica) si a unui stat puternic ce se manifesta, in primul rind, prin puterea militara. ªi deoarece asemenea trasaturi in istoria moldoveneasca sint putine – pentru ca, repetam, cultura moldoveneasca e orientata spre cu totul altceva, – rezulta, ca urmare, o imagine a tarii ce ar dori sa imite Europa, dar nu poate face asta din cauza vecinilor rai si a destinului sau nefericit. Aceasta imagine nu e prea simpatica, dar, din fericire, este falsa. Europa moderna nu-l accepta. Pentru stiinta europeana de astazi – germana, franceza, poloneza – cursul de istorie, ce neaga influenta traditiilor celtice, germanice, slave, iraniene si turcice – sint un indiciu al inapoierii stiintifice si a caracterului reactionar doar pentru ca nu sint inrudite cu actualul etnos sl „romanilor”.
PROVINCIALISMUL MILITARIST si COMPLEXUL INFERIORITatII ETNICE, ce deriva din el, este totul ce ii poate invata o asemenea istorie pe tineri. Un rezultat firesc al acestei educatii istorice poate fi numai vesnica stare de inapoiere si razboaiele interetnice. Daca nu dorim o asemenea soarta pentru patria noastra, ne trebuie un alt fel de curs al istoriei Moldovei, care sa-i uneasca pe oameni si sa trezeasca in ei sentimentul propriei demnitati, a mindriei legitime pentru tara si cultura sa, pentru valorile sale acumulate, care au in timpurile noastre deja o valoare universala.
MOªTENIREA CULTURAL-ISTORICa A MOLDOVEI, CA RESURSa A IDEOLOGIEI DE STAT ªI A FORMaRII IMAGII POZITIVE A taRII
in felul acesta, se dovedeste ca Istoria Moldovei, accentuata de pe pozitiile stiintifice moderne, mostenirea ei culturala se arata ca o resursa a insasi ideologiei statale. Mai mult, Istoria Moldovei, pozitionata abil, va fi unul dintre factorii fundamentali ai schimbarii imagini tarii, al transformarii ei din imaginea de fundatura „romano-ucraineana” intr-o intersectie a lumilor si a civilizatiilor, care dispune de o fata proprie, irepetabila si placuta.
Repetam: de zece ani republica incearca sa-si cistige un loc sub soare, sa-i arate lumii fata sa, sa-si demonstreze sie si altora ca este o parte inalienabila si originala a paletei culturale, politice si economice planetare. insa cautarile acestei raison d”etat nu s-au incununat deocamdata de succes: majoritatea propriilor initiative informationale nu-si ating scopul nici in interiorul tarii, nici dincolo de hotarele ei.
Cauzele acestei situatii sint evidente. Se incearca a forma fata noii Moldove din stampuri vechi, patriarhale: peisaje, vin, tutun, folclor. Exista si o alta cale, pe care merg acum mai multe foste republici sovietice (fara a exclude Rusia), – o cale a imitarii si a plagiatului, cind noile state incearca sa implementeze la ele acasa modele aprobate cindva si pe undeva de catre altii. Aceasta abordare nu e lipsita de sens acolo unde, pentru un asemenea experiment cultural, exista niste temeiuri cit de cit serioase de ordin istoric, politic, psihologic si de alt ordin, dar sint inacceptabile acolo unde asemenea temeiuri lipsesc si e foarte mare pericolul de respingere a „corpurilor straine” de catre organismul cultural autohton. Daca Moldova este, pur si simplu, una dintre micile tari europene, alaturi de altele de acest fel, atunci, privindu-se de originalitate, de unicitate, daca vreti, noi pierdem interesul pe care l-ar putea manifesta fata de noi nu numai tarile vecine Ucraina si Romania, dar si Occidentul confortabil. Noi nu gasim sprijin din partea celor pe care incercam sa-i imitam, noi pierdem investitiile.
Dar sa lasam deocamdata investitiile. Treburile stau cu mult mai grav: noi sintem lipsiti de cel mai important lucru: de insusi sensul existentei acestui straniu organism politic, mai exact de ideea nationala, care sa fie pe intelegerea fiecarui cetatean al acestui stat. in cazul Moldovei ar trebui chiar sa fim mai corecti – de ideea nationala comuna. Foametea, frigul, greutatile si inconfortul cotidian se suporta incomensurabil mai usor, daca e clar de ce suporti aceste incercari si lipsuri. in numele carui viitor? Sa fie irealizabil, dar al nostru, sa nu fie pentru noi, sa fie pentru copiii nostri. Fara o idee constructiva, orientata spre viitor, orice tara e sortita a fi o adunatura de oameni pomeniti intimplator unul alaturi de altul.
Orice nationalism este mai rau decit natiunea, ale carei interese el are de gind sa le reprezinte. Iar orice idee, ce pretinde la statut de nationala, e mereu mai ampla si mai internationala decit natiunea, in sinul careia s-a nascut. Pentru eroii anului 1789 ideile erau patriotice: „Traiasca republica” si „Traiasca natiunea” – in gura lor asta insemnind acelasi lucru. insa ei nu incercau sa fie numai francezi – si ce rezonanta a avut faptul! in cazul Moldovei acesta e un imperativ.
in actualele conditii, ea nu poate rezolva nici o problema proprie, caci locuitorii ei nu se concep ca un tot intreg, iar problemele Moldovei – ca pe probleme proprii. inca putin, si tara – care este o gura de rai in Europa – se va transforma intr-un bantustan al gastarbaiterilor, intr-un „rezervor” de mina de lucru sezoniera si ieftina. in acest caz o asteapta puterea criminalului si „sistemul” economic primitiv, cu nivelul de trai si modul de lucru corespunzatoare.
Oare acest lucru sa-l fi visat noi, acum zece ani, cind obtineam independenta? Aparitia Moldovei suverane nu a fost un rezultat al dezvoltarii economice firesti, asa ca in fostele colonii, sau al unei puternice miscari nationale. Ea a fost rezultatul in primul rind, al culturii catastrofale, al crizei spirituale, care a afectat fosta metropola – URSS. Ideea nationala a URSS era ideea comunismului. Ca era buna, ca era rea, dar ea solicita eforturi comune si, cit isi mentinea forta vitala, traia si tara bazata pe aceasta idee. Apoi a inceput caderea ei vertiginoasa. Ea continua, daca nu o vom opri, asa cum a prorocit H.Wells, „a sasea parte a uscatului” se va transforma intr-o groapa gigantica, ce va absoarbe intreaga lume. A preveni aceasta catastrofa pot numai ideile noi – rusa, moldoveneasca, uzbeca s.a., capabile sa vorbeasca in limbi reciproc intelese.
Nu se poate spune ca politicienii de astazi nu inteleg acest lucru. insa solutiile propuse de ei sint medicamente ce, deocamdata, agraveaza boala.
inca de pe acum este evident ca o sursa a noii idei nationale poate fi numai mostenirea culturala, numai o adevarata istorie stiintifica a MOLDOVEI. Dar cel mai des ea este inteleasa exact si numai ca mostenire nationala – doar a natiunii titulare. Pentru celelalte se rezerva, in cel mai bun caz, statutul de toleranta – o rezervatie a rusilor, ucrainenilor, evreilor, bulgarilor, statut de emigranti la ei acasa. Asa cum s-a exprimat intr-un atare caz Talleirand, „este mai mult decit o crima – este o greseala”: o asemenea politica e tot atit de infertila ca si indignarea morala in legatura cu ea. Nu e un secret ca asa-zisa „cultura nationala” este creata, de fapt, de catre intelectualitatea de creatie, selectind, din trecutul chiar al poporului sau, ceea ce, in opinia sa, ar fi potrivit doar pentru simbol, si stergind restul. ªtefan cel Mare, care i-a biruit pe turci, face parte din aceasta „cultura nationala”, iar acelasi ªtefan cel Mare, care ii biruie pe valahii de acelasi singe, care incheie cu turcii un tratat si care, inainte de moarte, ii insarcineaza cu tutela mostenitorului sau minor, – nu. Este o sumedenie de asemenea exemple. O asemenea abordare comporta provincialism, cind „national” se intelege numai ca „avantajos din punct de vedere politic” sau „exotic”. intr-adevar – oare nu sintem buni decit sa dansam, pentru a-i inveseli pe gura-casca veniti in trecere? Mai mult – o asemenea idee este distructiva in esenta: ea este orientata spre dezmembrarea locuitorilor tarii, sortarea lor in „stapini” si „cei cu unele plafoane”. Este o ideologie ce se potriveste pentru razboiaele civile, dar nici un viitor mai ca lumea nu poti construi pe aceasta.
intre timp, mostenirea culturala autentica a Moldovei este unica. Oricit ne-am adinci in trecut, pamintul moldovenesc este intotdeauna locul unde au tangente si interactioneaza civilizatii culturale puternice. Aici erau in dialog cultura Mediteraneana, a Europei Centrale, a Asiei Mici si a Orientului Apropiat, a Europei Orientale si a Marii Stepe Eurasiatice. Ca rezultat, a fost si ramine amestecul uluitor al popoarelor si limbilor, dintre care nu intilnesti in Europa. Provenienta de la stramosi cu diferite radacini, posedarea libera in egala masura a doua-trei limbi era aici intotdeauna o norma pentru majoritatea populatiei. Nu are sens sa-i imparti pe locuitorii Moldovei in „autohtoni” si „venetici”: sintem cu totii autohtoni, cu totii sintem venetici. ªi care e deosebirea daca unul dintre noi a venit aici ieri, altii – alaltaieri, iar ceilalti vor veni miine? Acum aceasta este Patria noastra comuna.
O asemenea situatie, la intersectia unor culturi foarte neinrudite, posibilitatea permanenta a dialogului cultural concomitent cu citeva civilizatii au creat in Moldova un fenomen unic al dezvoltarii culturale accelerate. Moldova niciodata nu a incercat sa fie lider. Dar a devenit – intr-o sfera nu prea vizibila, dar foarte importanta in zilele noastre – in experienta coexistentei pasnice a oamenilor, in experienta culturii cotidiene a comunicarii. Un fapt paradoxal – razboiul transnistrean s-a terminat uimitor de repede: nu pentru ca a fost oprita de un general eroic, ci, pur si simplu, pentru ca nimeni nu dorea sa lupte. Moldova a avut mereu posibilitatea de a alege dintre citeva repere cel mai potrivit pentru sine, de a asimila mostenirea mondiala si de a-si lua pretutindeni ce-i al sau, oriunde s-ar afla. Este suficient sa amintim numele eminente ale originarilor altor culturi – ca succesori ai moldovenilor romanolingvi (pentru Rusia ei sint Milescu-Spataru, D.Cantemir, A.Cantemir, Heraskov, Mecinikov, Sklifosovski), precum si a altora (Berg, Fiodorov, ªestakov), pentru a simti marele potential spiritual al acestui pamint. Nu este oare aceasta o mostenire culturala? Nu este oare o sursa de optimism, de care acum au atita nevoie oamenii – care nu mai sint sovietici, dar nici inca nu se simt intru totul moldoveni? Optimism si pentru cei carora le este „daunator nordul” (este scris, intre altele, la Chisinau)?
Este pacat sa nu observam intreg potentialul acestei ideii, este pacat sa nu intelegem ca majoritatea populatiei o simte si e gata sa o impartaseasca, de indata ce va fi pronuntata si va deveni identificabila.
Ideea nationala nu poate fi inventata. Ea este si, numai datorita ei, sintem cu totii vii.
Ideea nationala nu poate fi inventata, insa ea poate fi descoperita si transformata intr-un mijloc instinctiv si constientizat de supravietuire.
Acestei sarcini umane si patriotice trebuie sa-i fie consacrata studierea Istoriei Moldovei in scoli si in universitati.
SCOPURILE EDUCAtIONALE ALE CURSULUI DE ISTORIE A MOLDOVEI
Scopul fundamental al introducerii cursului de Istorie a Moldovei este crearea premiselor pentru o rasturnare informationala in constiinta mostenirii culturale a Moldovei, a locului acestei tari si a cetatenilor sai in istorie si in lume. La rindul sau, cursul de istorie a Moldovei include trei sarcini legate indisolubil:
1.„Terapia istorica” – eliminarea „petelor albe” din istoria zonei. Asa cum am amintit, prin straduintele actualilor jucatorilor de ideologii, din trecutul teritoriului etnogenetic prielnic au fost aruncate fara nici o mila numele a zeci de popoare ce au trait aici: scitii, celtii, bastarnii, sarmatii. Pe harta istorica lipseste marele regat gotic Germanarih, iar triburile slave sint descrise ca sageti ale migratiunilor, aidoma curentelor oceanice. Se trece minutios sub tacere contributia gigantica a popoarelor turcice nu numai in calitate de ingredient exotic intr-un koktail etnic, dar si in calitate de creatori ai primelor centre urbane din Moldova. Sehr al-Gedid al Mahrusa (actualul Orhei vechi), aparut in secolul XIV, a devenit un model unic de viata urbana avansata – cu bai, cu apeducte, cu cea mai mare mecete de atunci in Hoarda de Aur (pe o suprafata de 3000 de metru patrati). Sintem convinsi ca si o oglindire istorica simpla poate trezi o rezonanta pozitiva imediata.
2.”Dobindirea Patriei” este constientizarea tuturor locuitorilor tarii ca pe reprezentanti ai natiunii politice unice, dupa principiul cetateniei, si nu al limbii sau provenientei, constientizarea a tot ce ne inrudeste, si nu a ceea ce ne separa, dincolo de toate frontierele artificiale. Asemenea trasaturi sint multe, ele sint in vazul tuturor, nici nu are sens sa le enumeram. Ramine doar sa aratam ca acesta este un bun, ca in aceasta consta chezasia viitorului nostru comun demn.
3.„Fara cotropiti si fara cotropitori” este reconstructia locului pe care Moldova l-a ocupat si il ocupa in lume. Cunoastem cu totii canavaua istorica traditionala a relatiilor dintre Moldova si imperii: Hoarda de Aur, Otoman, Austriac, Rus si altele. insa o asemenea abordare nu are perspectiva: lista bataliilor si a cotropitorilor inca nu inseamna mostenire. Problema e alta: ce i-a dat aceleiasi Moldove Turcia sau Austria, sau Rusia? ªi ce le-a dat Moldova lor, prin ce poate ea interesa aceste tari si, mai departe, – deja nu ca obiect de cotropire, ci ca partener? Aceasta si determina situatia actuala – relatiile Moldovei cu restul lumii „fara cotropiri si fara cotropitori”.
Consideram ca exact o sarcina formulata astfel de introducere a cursului de Istorie a Moldovei, exact o asemenea critica a adeptilor cursului de Istorie a Romanilor, tocmai scopurile educationale propuse vor crea solul potrivit pentru consolidarea comunitatii stiintifico-pedagogice in vederea solutionarii reusite a problemei puse. Mai mult – presupunem ca numai in acest mod istoria accentuata a statului moldovenesc va intruni un sprijin serios din partea cercurilor stiintifice largi din Europa, si, in final, va izola comunitatile pseudostiintifice ale istoricilor cu stari de spirit unioniste. -o-
————————————-
Consecutivitatea propusa a actiunilor pentru infaptuirea proiectului de inlocuire a disciplinei scolare “Istoria Romanilor” cu disciplina “Istoria Moldovei”
– Aparitia in presa a ministrului invatamintului despre necesitatea educarii tineretului in spiritul raspunderii civice si al patriotismului. Una dintre cele mai importante componente ale ideii sale trebuie sa fie problema despre manualele de istorie, in general, si de Istorie a Moldovei, in special.
– Dupa aceasta, in presa se desfasoara discutii bine dirijate pe tema “Cine sintem?”, “De ce istorie avem nevoie?” s.a.m.d. Trebuie sa se pronunte public in aceasta problema adeptii introducerii in programele scolare a cursului de Istorie a Moldovei, cu argumentarea pozitiilor lor.
– Este clar, va urma, ca raspuns la aceasta, reactia lagarului nationalist de dreapta si, atunci, va avea loc o confruntare deschisa de opinii. In aceste conditii, pe parcursul unei perioade destul de indelungate de timp, in organele de presa care se pronunta pentru consolidarea statalitatii moldovenesti, va trebui sa apara o masa critica de articole de popularizare a stiintei (ai caror autori trebuie sa fie nu atit lucratorii scolii superioare sau ai institutelor stiintifice academice, cit profesori de la scolile medii), care sa argumenteze necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Concomitent, in aceleasi publicatii, trebuie sa apara si opiniile unor cetateni de rind, inclusiv sub forma de scrisori colective. Nu trebuie sa ramina la o parte de la aceasta munca nici presa electronica.
– Ar fi foarte util sa se publice in vreo citeva gazete necomuniste o scrisoare semnata de un sir de inalti functionari publici, nemembri ai PCRM, cu argumentarea necesitatii introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Este, de asemenea, foarte rezonabil sa se publice o apreciere a unui grup de experti din rindurile juristilor de inalta calificare, nemembri ai PCRM, care sa argumenteze din punct de vedere juridic ideea despre faptul ca predarea istoriei altui stat si a altui popor ca pe o istorie a sa, nu este, “pe putin spus”, intru totul legal si nici intru totul constitutional, deoarece aceasta submineaza baza spirituala a statalitatii moldovenesti.
– Pe acest fundal, “va apare” o treia parte “moderata”, care va propune “un compromis” – manualele de istorie trebuie sa fie integrate, adica Istoria Moldovei si Istoria universala sa se studieze in cadrul unui singur manual, asa cum se practica in mai multe tari straine. Deoarece cel mai vulneabil moment, care poate comporta complicatii nedorite in toata aceasta actiune este problema excluderii cursului de “Istorie a Romanilor” in calitate de disciplina scolara de baza si inlocuirea lui cu disciplina “Istoria Moldovei” urmeaza a fi introdusa, in programa scolara, in cadrul cursului de “Istorie Universala”, o studiere mai aprofundata a “Istoriei Romaniei”. Se crede ca, pentru cea mai mare parte a istoricilor din republica noastra, o asemena varianta poate deveni o baza pentru compromis (aceasta concluzie a fost trasa pe baza sondarii precaute a opiniilor unora dintre ei).
– in paralel, in etapa a treia, se intreprind masuri pentru scrierea intregului complex de manuale de istorie pentru scoli si licee (cind va fi anuntat concursul de catre Minister, acestea, in principiu, vor fi de acum gata. Pot fi scrise si unele manuale de alternativa).
– De la 1 septembrie curent, se propune de acum introducerea in toate institutiile de invatamint superior din republica studierea, la anul II, a cursului obligatoriu de “Istorie a Moldovei”. Manualul pentru aceasta deja exista, desi sint posibile niste obiectii referitor la el. Nici un om rezonabil (cu exceptia doar a unei grupari mici de nationalisti extremisti, nu se vor opune unui asemenea pas). Mai mult, nu o vor face nici majoritatea profesorilor de la Catedrele de “Istorie a Romanilor”, deoarece, pe an ce trece, numarul de ore pentru ei se micsoreaza: disciplina lor se preda numai la anul I si, cu timpul, va fi exclusa din scoala superioara (din cauza ca admiterea in universitati se va face numai in baza bacalaureatului). Totodata, aceasta actiune intreprinsa va servi si ca verificare a reactiei diferitelor medii din societate la intentia de schimbare a cursului scolar de “Istorie a Romanilor” cu “Istoria Moldovei”.
– Este firesc faptul ca realizarea acestei idei (adica inlocuirea cursului de “Istorie a Romanilor” cu “Istoria Moldovei”) trebuie sa se efectueze treptat si numai pe fundalul imbunatatirii situatiei social-economice a populatiei, instituirii unei elementare ordini de drept in republica si, in acest context, trebuie acordata atentia, in primul rind, ridicarii bunastarii materiale a profesorilor nostri, a statutului lor social si moral in societate. Numai in asemenea caz ideea propusa se va bucura de o incuviintare generala in mijlocul profesorilor scolilor medii si ai liceelor, partial – si in rindul profesorilor scolii superioare, iar inamicii ei se vor pomeni in izolare. Este stiut ce importanta le acorda invatatorilor V.I.Lenin. in acest sens, Bismark spunea ca unificarea Germaniei a fost facuta, mai intii, de profesorii scolari, in mintile elevilor. ªi cind opinia publica va fi mai favorabila, prin Decret prezidential sau prin alta metoda (poate si in urma unui referendum), se poate efectua aceasta inlocuire.
P.S. Cit priveste componenta Comisiei, candidaturile propuse de Dumneavoastra (A.Roman, G.E.Rusnac*, A.Galben** s.a.) sint cele mai potrivite, deoarece prezenta in aceasta a unui ministru-adjunct si a rectorilor a doua universitati importante va atrage in cadrul ei multe persoane necesare (in ceea ce priveste componenta nominala a Comisiei – nici unul nefiind membru al PCRM), exista unele propuneri, desi ele au un caracter foarte preliminar: V.Pasat (1), Dragnev D.M. (2), Nicolaev G.I. (3), ªiscanu I.(4), Niculita I.T. (5), Chicus N.E. (6), Gonta G.V. (7), Parasca P.F. (8), Muraru E.I. (9), Cozma V.N. (10), Tudoreanu N.L. (11), Dergaciov (12), Cernenco M. (13), Bulmaga L. (14). Eremia I. (15). Cocirla P.S. (16), Certan E.E. (17), Morari A.G. (18), Esanu Const. (19), Laiu N.G. (20), Cebotari N.G. (21), turcanu Ion (22), Drahenberg C.M. (23), Potlog V.I. (23), Stavila I. (24), tvercun V. (25), Solomon C. (26), Polivtev V. (27), Ilasciuc D.V. (28), Sprinceana M.V. (29), Semeniuc Iu. (30), ªarov I.M. (31), Stan Valentina (32), Spinei F. (32), Gavrilita Galina (33), Nistreanu Tatiana (33), Moldovan Lidia (34), Strah D.I. (35), Moiseev I. (36), Josan T.I. (36), Custreabova P.F. (36), Culea S.S. (37), Tverdohleb A.I. (38), Petrenco A.M. (39), Zuza V.F. (40), Cornetchii S.P. (41), Gorea-Costin Iu. (42), Sirghi D. (43) s.a., inclusiv unii membri din Comisia “veche”, precum si multi dintre functionarii ce au acum “locsoare calde”. Desigur, cu fiecare dintre acesti oameni va trebui sa se lucreze individual, insa cu mult tact si diplomatie si nimeni dintre ei nici sa nu banuiasca faptul ca la mijloc este o lucratura***. Desigur, nici pe departe, nu toti sint gata sa accepte un asemenea compromis. insa o parte din ei – fara indoiala ca vor merge. Pur si simplu, fiecare isi are pretul si „locul vulnerabil”. in plus, aprecierile noastre sint subiective si putem sa gresim in ceva. Pe de alta parte, nu este deloc obligatoriu ca toti membrii Comisiei pentru adoptarea hotaririi despre inlocuirea Cursului de „Istorie a Romanilor” cu „Istoria Moldovei” sa fie si autori de manuale. Mai mult, colectivul de autori va fi creat pe o cu totul alta baza, mai exact – pe baza profesionala. Cu aceasta, in cazul solutionarii pozitive a problemei Comisiei, nu va fi absolut nici o problema. in asemenea caz, problema principala nu este scrierea manualului, ci componenta „normala” a Comisiei, care va lua decizia respectiva. Cind se va intimpla aceasta, vor fi de doua ori mai multi doritori decit va fi nevoie.
————-
*Este un adept convins al necesitatii inlocuirii cursului de „Istorie a Romanilor” cu disciplina de „Istorie a Moldovei”. Romanofob inveterat. Foarte iubitor de putere, este convins ca trebuie sa conduca. ii este greu sa isi inchipuie sa nu fie rector, desi uneori, de fata cu oamenii, declara ca ii este totuna. Universitatea, pentru care nu a facut putin, este viata lui. Pentru el nu e mai putin importanta cariera fiului in MAE. ii plac banii, insa ascunde acest fapt. Este extrem de ambitios – un fel de napoleonas. Desigur, cu un asemenea om trebuie sa vorbeasca personal V.Voronin.
** Este un oponent permanent al lui Rusnac. il invidiaza puternic pentru intiietate printre rectori. Un statut egal in Comisie cu cel al rectorului Universitatii de stat l-ar inalta in propriii ochi. Reactioneaza extrem de bolnavicios la „subaprecierile meritelor sale”. in cercurile academice nu este recunoscut drept om de stiinta, il considera un „cioban”. insa capacitatile sale organizatorice sint in afara indoielii. ªi cu el trebuie sa vorbeasca numai Presedintele republicii.
***Roman este cel care va si trebui sa se ocupe de asta – scop pentru care e desemnat in Comisie. Iar pentru a „nu fi date pe fata cartile” mai devreme, nimeni dintre conducatorii comunisti nu trebuie – pina una-alta – sa faca acest lucru in locul lui. Nici el nu trebuie sa stie nimic despre aceasta Nota si despre autorii ei, insa acest material ii poate indica directia activitatii si dezvalui tehnologia ei.
(1) Absolut fara principii. Nu stim care, dar credem ca aveti „argumente” de natura „sa-l convinga” de a-si pune semnatura pe decizia necesara si chiar sa participe in a-i convinge pe altii sa faca acelasi lucru.
(2) Director al Institutului de Istorie. Este un profesionist de cea mai inalta clasa. Este destept. insa este un conformist extraordinar, tine foarte mult la bunastarea sa materiala. Contra unor conditii – mentinerea in functie, oferirea a ceva pretios fiului sau (sa zicem, o functie buna sau o stagiere peste hotare), el ar putea sa accepte sa participe in componenta Comisiei si sa voteze „pentru”. El deja se zbate in incertitudine, nestiind la ce liman sa traga. Dupa el vor merge multi colaboratori de la Institutul de Istorie. Pentru a-l face mai vorbaret, ar trebui izolat de adeptii din PPCD, care l-au considerat intotdeauna drept carierist lipsit de principii si transfug. Foarte multi il banuiesc de pregatirea unei „noi tradari”. Deci, iata, – pentru a intensifica aceste stari de spirit si a crea in jurul lui un anume vacuum, este nevoie de publicat un articol elogios despre activitatea sa in perioada Puterii Sovietice si de adaugat in el ca, in suflet, el a fost intotdeauna „suveranist”, trecind de partea PPCD numai sub presiune. Iar autor al acestui articol trebuie sa fie cineva dintre adeptii convinsi si cunoscuti ai statalitatii moldovenesti. Mai mult decit toate, el de exact aceasta se teme. Dupa aceea, demoralizat. Dragnev este al nostru. Daca il va invita Voronin si ii va da anumite garantii, treaba va fi considerata ca si facuta.
(3) Director-adjunct al Institutului de Istorie. Are o vointa slaba, in toate il urmeaza pe Dragnev. Sotia sa este consilier in Guvern pentru probleme economice si tine mult la aceasta functie a sa. De aceea, credem, ea va fi pentru ca el sa participe la activitatea Comisiei. Nu este nici o indoiala ca, daca va dori, ea il poate „convinge”, deoarece el se afla sub controlul ei total.
(4) Rectorul Universitatii de stat din Cahul. Este destept, pare a fi un unionist convins, insa, totodata, este prieten al lui Roman. in plus, este rector, iar aceasta este o pirghie serioasa pentru a-l face „mai rezonabil”. Daca nu va sprijini ideea introducerii cursului de „Istorie a Moldovei”, cel putin sa taca.
(5) Decanul Facultatii de Istorie a USM, un profesionist de inalta calificare. Este un om cu ambitii hipertrofiate intr-un mod exceptional – doarme si se vede purtator de ordine, rector al vreunei institutii de invatamint superior, director al Institutului de Arheologie sau membru-corespondent al AªM. insa este destept. Locul sau vulnerabil este dorinta
103 răspunsuri la “De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei”
Am mai aflat ca: unii politicieni din opozitie auaceste materiale de un an. Le-au propus presei, dar nu au dorit sa le publice. A publicat fragmentar doar Ziarul de Garda. Poate daca publica presa era mai mare vilva. In ianuarie AMN vrea sa faca un miting impotriva istoriei integrate.
ªi inca: Autenticitatea ideilor si notiunilor exprimate de ele (in sensul ca faptul ca aceasta este gandirea lui Tkaciuk et al. este sprijinita si de anumite surse specifice din Statele Unite de cetatenie americana, cu conectii prezente sau din trecut cu Departamentul de Stat american sau cu lumea universitara).
Am plasat mai jos continuarea textului, si poate voi comenta in viitor. Oricum, continuturile documentelor sunt perfect
consistente cu ceea ce stiu de la diferite persoane care au lucrat pentru sau sunt indirect conectati cu Departamentul de Stat american si cu cercetatori din lumea academica americana. Desigur, nu am putut sa obtin atat de multa informatie de la aceste surse cat apare in documentele de mai jos. Poate nu ar fi o idee asa de rea ca textul cel mai scurt dintre cele doua sa fie
tradus in limba engleza si prezentat cuiva din Congresul SUA. In orice caz, mai sunt multe documente care „circula”, si sunt
sigur ca mai multe persoane au aceste documente. In Romania, presa ascunde destul de putine de public, mai putine decat in
Statele Unite si in special Moldova. In Republica Moldova, adesea materialele sunt mai de valoare pentru cei care le posedeaza
confidential (inclusiv din lumea presei) decat daca le publica (ca asigurare impotriva hartuirilor si „problemelor”), multi
ziaristi cer mita ca sa publice lucrul cutare sau cutare. In Statele Unite, multi ziaristi ascund de public materiale ca sa
poata sa obtina altele, ca sa faca schimb de informatii, verifica corectitudinea surselor, ca sa scrie o carte, etc.
Toate cele bune,
Aurelian
de a conduce, de a primi distinctii, de a fi mereu in centrul atentiei. Femeile sint slabiciunea lui (cel putin, asa era mai inainte). insa este o figura-cheie si dupa el vor merge multi dintre angajatii Facultatii de Istorie a USM. Cred ca varianta cea mai eficienta pentru atragerea acestui om de partea noastra ar fi (dupa o „prelucrare” a sa de catre Rusnac si Roman) o invitare la Presedinte si o discutie a ultimului cu el pe aceasta tema. Ni se pare ca, dupa aceasta, „respectiva reduta” va cadea.
(6) Decanul facultatii de Istorie de la „Creanga”. Nu a fost niciodata adept al Frontului Popular – intotdeauna l-a sustinut pe Snegur, in 1996 chiar a facut agitatie pentru acesta. Este destept, de sine stator, ambitios in limite rezonabile, cu spirit pragmatic, iubeste femeile frumoase. Se bucura de o mare autoritate morala in rindul studentilor si al profesorilor. Cred ca se poate cu el intelege, poate ca vrea si el ceva. in limite rationale, ambitiile lui ar trebui satisfacute. in general, este un om foarte placut si simpatic. Este o figura-cheie si el va fi urmat de multi dintre angajatii Facultatii de Istorie ai Universitatii Pedagogice. Consideram ca si el (dupa o „prelucrare” corespunzatoare de catre Roman), trebuie invitat pentru o discutie cu Voronin. in aceste conditii, poate, el va accepta, desi nu exista o convingere ferma.
(7) ªeful Catedrei de Istorie a Romanilor la „Creanga”. Are capacitati mediocre. Este lacom, nu are principii, in schimbul unor bunuri si-o poate vinde si pe mama. Dupa ce a fost doi ani la rind Secretar responsabil al Comisiei de admitere la „Creanga” „si-a imbunatatit” serios situatia materiala a familiei.
(8) Decanul Facultatii de Istorie de la ULIM. Este un unionist convins. Este un om foarte rau si dezechilibrat. Peste tot unde a lucrat si-a adus relatiile cu cei din jur pina la rupere. Subalternii nu-l pot suporta. De buna voie, un asemenea tip nu va accepta sa colaboreze cu noi. insa aici se poate face o miscare de ocolire. in afara de a lucra la Galben, el nu mai poate munci in alta parte in republica, intr-atit si-a stricat relatiile cu toti. Daca va merge contra vointei rectorului, va ramine, practic, pentru mult timp fara lucru. Se poate conta pe faptul ca Galben va reusi sa-l „plieze”.
(9) ªef-adjunct al Sectiei de studii a USM. Se afla sub totala influenta a lui Rusnac si nu-i iese din cuvint. Totodata, ii plac banii, gloria, functiile etc. Se zvoneste ca, pe timpuri, s-a „inchioscat” zdravan la examenele de admitere – daca e sa compari modul ei de viata cu leafa, acest lucru poate fi crezut. Consideram ca nu ar trebui sa fie probleme cu ea.
(10) Profesor la facultatea de Istorie a USM. Este absolut fara vointa si se afla in toatalitate la cheremul lui Rusnac, de care depinde si bunastarea sa. insa este un om bun, receptiv, adept al Istoriei Moldovei, precum ni se pare, in suflet e comunist, insa, din cauza sotiei, se teme sa-si recunoasca acest lucru chiar si sie insusi. in plus, unicul fiu este angajat in MAE si cariera acestuia este astazi, pentru el, cea mai valoroasa achizitie. Daca, sa spunem, ar fi invitat de catre cineva dintre conducatorii de sus si se va vorbi cu el omeneste, i se va spune ceva bun, mai ales despre fiu, el va vota „cum trebuie”.
(11) ªef de catedra la Facultatea de Istorie de la „Creanga”. Este cinstit, destept, are convingeri de stinga, este profesionist in meseria sa, este membru-corespondent al Academiei Umanistice din Rusia, publica articole in cele mai prestigioase reviste istorice din Rusia. Este foarte orgolios. Este conformist. Este destul de limbut. Se teme de sotia sa, care e foarte geloasa. O duce greu, de aceea scopul sau principal este imbunatatirea starii materiale a familiei. Are doua fete nearanjate, una e traducatoare de engleza. Cred ca trebuie discutat cu el si „atras” de partea noastra. ªi exista citeva mijloace pentru aceasta – o distinctie guvernamentala sau macar o discutie personala cu Voronin, ceva pentru fete si poate inca ceva.
(12) Directorul Institutului de Arheologie, adept convins al statalitatii moldovenesti. L-a criticat activ pe Dragnev pentru unionism. E mai mult ca sigur ca va fi de partea noastra.
(13) ªef de catedra la ULIM. Este prost, fricos, laudaros, fara astimpar, limbut, lacom, fara principii. Este un fost „comunist ortodoxal”, care si-a schimbat de citeva ori „credinta”. Este prietenul lui A.Roman. Daca Galben va presa putin asupra lui, nu vor fi nici un fel de probleme. intrucit i-a servit „zelos” pe frontisti, e cazul sa expunem exact tipi dintre acestia. E posibil ca alti citiva „candidati” sa nu doreasca sa faca parte din aceeasi comisie cu el, de aceea, daca va fi inclus in Comisie, ei vor trebui sa afle despre aceasta in ultima clipa. Sau poate ca e mai bine sa-l folosim intensiv doar pentru o campanie in presa, la Televiziune.
(14) ªef de Sectie la Institutul de Istorie. Este destept, cinstit, dar nu e curajos. Dupa convingeri, este, mai curind, de stinga. impartaseste in totalitate Programul partidului nostru. Credem ca a votat pentru PCRM. Desi le-a spus tuturor la serviciu ca a votat pentru PPCD.
(15) ªeful Catedrei de Istorie a Romanilor la USM. Nu e prost, dar e cam fricos si fara vointa. Cred ca exista sanse reale pentru a fi atras daca i se va propune ceva, ceea ce merita el, in opinia sa. Aici poate obtine ceva Boico P.A.
(16) ªeful Catedrei de Istorie Universala la USM. Este destept, cinstit, nu este orgolios, insa absolut indecis. Mai curind va incerca sa se eschiveze si sa ramina la o parte. insa are si el neajunsuri. ii plac foarte mult banii si, de dragul lor, lucreaza „in mod epuizant”. E posibil sa poata face ceva Boico P.A.
(17) Profesor al Facultatii de Istorie de la „Creanga”. Este destept, cinstit, ii place munca, insa e ambitios si extrem de orgolios. Doarme si viseaza distinctii statale. ªi acesta e cel mai bun mijloc de influenta asupra lui. Este tatal fostului ministru al economiei Sergiu Certan.
(18) Prorector al Universitatii de Criminologie. Este fostul critic principal al „falsificatorilor burghezi”, un transfug repetat, fara vointa, nu prea destept, limbut, insa harnic si capabil de munca. Este prietenul lui A.Roman. O duce foarte greu din punct de vedere material (provoaca cea mai elementara mila si compasiune omeneasca). Daca un asemenea tip ar fi invitat la Dvs. si i se vor turna „verzi si uscate” despre „meritele sale trecute, dar i se va spune si ca nimeni nu e scutit de greseli”, sintem aproape convinsi – el va cadea ca „un mar putred” drept in miinile Dvs., slobozind chiar si o lacrima. E posibil ca, la fel ca si in cazul lui Cernenco, alti citiva „candidati” sa nu doreasca sa faca parte din aceeasi comisie cu el, de aceea, daca va fi inclus acolo, acestia ar trebui sa afle despre faptul respectiv in ultima clipa. insa cel mai bine e sa-l folosim intens in campania din presa si la Televiziune. Roman ar trebui sa gindeasca bine acest aspect.
(19) Profesor al Facultatii de politologie al USM. Este omul lui Rusnac si va face ceea ce ii va spune ultimul. Nu e prea destept, umbla cu pieptul umflat ca un curcan, dar cred ca, daca unui asemenea tip i se va propune ceva marunt, „se va preda fara lupta”.
(20) Conferentiar la Facultatea de Politologie a USM. Nu e prost, se pastreaza foarte mult, e cam fricos, lacom, lenes, tacut. Va indeplini fara sa cricneasca ceea ce ii va spune Rusnac.
(21) Conferentiar la Catedra de Istorie a Romanilor de la „Creanga”. Este fricos, prost, ii va urma pe Chicus si Gonta.
(22) ??? in trecut – un unionist inveterat. insa, din cauza lacomiei, a egoismului si a unui caracter extrem de scirnav, a rupt toate legaturile cu „ai sai”. ªi a ramas pentru foarte mult timp fara mijloace de existenta. Se pare ca nici acum nu are un loc de munca. Nici nu putem presupune de ce, insa circa acum doi ani, s-a perindat pe undeva un articol sau despre necesitatea de a introduce in programele de studii „Istoria Moldovei” in locul „Istoriei Romanilor”. Trebuie sa incercam „a-l lua” pe acest dublu renegat pentru a executa „munci murdare”. Trebuie facut ceva si pentru el.
(23) Profesori ai facultatii de Istorie ai USM. in virsta (peste 70 de ani), profesori foarte cinstiti si cumsecade. Au o foarte mare autoritate in rindul actualei generatii de istorici, insa, practic, sint „aruncati in strada”, ei sint neglijati, in special Potlog, o duc in saracie. Daca cineva dintre inaltii conducatorii i-ar invita, ar vorbi cu ei sincer si macar cu ceva i-ar ajuta material, ei ar putea, mai mult ca sigur, sa accepte. in plus, insusi faptul atentiei fata de ei le-ar fi foarte placut.
(24) Lucrator al MAE. Este prost de-a binelea. Este tont. insa are, la sigur, un „merit” – se uita intotdeauna in ochii „stapinului” ca un ciine devotat. Cauta sa intuiasca ce se asteapta de la el si parerea sefilor e si parerea lui. Este lacom pina la indecenta. Rivneste functii inalte si tocmai „schelalaie” de dorinta de a fi trimis peste hotare cu un salariu in dolari (desigur, „cel mai bine – ca Ambasador”). in schimbul „realizarii visului sau”, e gata sa-si semneze propria condamnare la moarte.
(25) Lucrator la MAE. E capabil de munca, nu e prost, este un adept convins al Moldovei suverane. Desigur, tine la functia sa. Consider ca se poate gasi cu el un limbaj comun. Ca minimum, trebuie sa scrie un articol despre necesitatea introducerii in programa scolara a cursului de „Istorie a Moldovei”.
(26) Conferentiar la Catedra de Istorie a Romanilor a USM. Nu e prost, e cinstit, foarte ambitios si suparacios. Intentioneaza sa-si sustina in curind teza de doctor habilitat, de aceea se teme ca frontistii il vor rasturna la vot. Este un adept convins al Moldovei suverane. Voteaza pentru PCRM. Se afla sub influenta puternica a lui Rusnac. Este prietenul lui Boico P.A. Cu el se poate si trebuie sa se gaseasca un limbaj comun.
(27) Colaborator stiintific la Institutul de istorie. E destept, cinstit, are o constructie analitica a mintii, e comunist din convingere, voteaza pentru PCRM. Este, insa, extrem de nehotarit si e conformist in viata. Traieste foarte sarac. Doreste sa plece de la Institutul de Istorie – aceasta Filiala a Frontului Popular, insa nu are unde. Cred ca daca il vom ajuta la modul serios in privinta unui loc de munca, el va accepta sa participe la aceasta actiune.
(28) Prodecan al Facultatii de Politologie a USM. Nu este prost, insa nu se autoperfectioneaza. Este comunist din convingere. Este un adept convins al Moldovei suverane. Voteaza pentru PCRM. Se afla sub influenta puternica a lui Rusnac. Se poate gasi cu el un limbaj comun. Un stimulent suplimentar ar fi pentru el ca sa colaboreze cu partidul viitorul copiilor lui: fiica termina in acest Facultatea de limbi straine, iar fiul (un baiat capabil si cu spirit de initiativa), are opinia sa si nu se teme sa si-o expuna; are, de asemenea, vederi de stinga), in anul viitor termina Facultatea de Relatii internationale.
(29) Conferentiar la catedra de Relatii Internationale a USM. Nu e prost, dar nu se autoperfectioneaza. Are o constructie analitica a mintii. E cinstit, are vederi de stinga. Este adept convins al Moldovei suverane. Traieste foarte sarac. Deja de mai multi ani nu i se distribuie, pe baze ilegale, teren pentru constructia unei case. Daca va fi ajutat, noua putere ar putea sa cistige mult din cooperarea cu el.
(30) Lector la Catedra de Istorie a Romanilor a USM. Conformist, fost frontist, in opinia mea, e gata sa accepte compromisul. A doua specialitate este jurist. De aceea doreste sa gaseasca o munca bine platita.
(31) Lector la Facultatea de Istorie a USM. Este conformist. Dispune, impreuna cu Ojog, de editura „Kartdidact”. Credem ca putem sa ne intelegem cu ei, de exemplu, propunindu-le niste comenzi de stat. Se afla sub influenta puternica a lui Niculita.
(32) Conferentiari la Facultatea de Politologie a USM. Ambii sint lenesi si destul de prosti, mai ales Spinei (studentii spun bancuri despre prostia lui, precum si ca ia mita). Vor indeplini fara sa cricneasca ceea ce le va spune Rusnac. insusi Dumnezeu a vrut sa ii insarcinezi pe unii ca acestia cu asemenea lucru. insa acestia sint „nulitati absolute” si sint inutili in Comisie, in presa, insa, ar trebui sa spuna „un cuvint greu”.
(33) Colaboratoare la Ministerul invatamintului si la Sectia oraseneasca de invatamint. Ambele ar trebui, din oficiu, sa fie membre ale Comisiei. Gavrilita a fost anterior o frontista inversunata, insa, din cauza unui conformism puternic dezvoltat si a dorintei de a-si pastra neaparat functia, cred ca va indeplini orice i se va spune (insa nu sint convins intru totul).
(34) Conferentiar la Catedra de Istorie a Romanilor a USM. O intriganta lipsita de orice principii. Este o mare lingusitoare. Mai inainte a fost o unionista infocata (insa, asa cum ni se pare, unionismul ei a fost unul de conjunctura). Se afla sub influenta puternica a lui Rusnac si a lui Niculita. Daca nu se va reusi includerea in Comisie, ar fi bine daca semnatura ei ar figura pe o – dar e mai bine pe citeva – lucrari publicate.
(35) ªeful Catedrei de Relatii Internationale a USM. Nu e prea destept, ii place bautura, de care face abuz. E un conformist absolut. Se teme in mod alarmant de Rusnac. Daca acesta ii va ordona sa doarma o saptamina la catedra, el „va supraimplini planul in mod stahanovist”. Unul ca acesta nu numai ca se poate, ba chiar trebuie luat in mod obligatoriu in Comisie in calitate de „politolog de frunte”, pentru ca „sa fundamenteze” conceptia necesitatii intregii aceste actiuni.
(36) Conferentiari la Facultatea de Istorie a USM; profesor la Facultatea de Istorie de la „Creanga”. Sint cinstiti, adepti convinsi ai Moldovei suverane. Voteaza pentru PCRM. insa nu exista o incredere deplina ca vor accepta o asemenea colaborare, deoarece se vor teme de persecutare din partea frontistilor. Daca, insa, in Comisie va fi Rusnac si „oamenii sai”, vor accepta.
(37) ªeful Sectiei de studii de la „Creanga”. Nu este prost, este onest si modest. Adept convins al Moldovei suverane. Se afla sub o anumita influenta a lui Chicus. insa se poate gasi cu el un limbaj comun.
(38) Lucrator al MAE. Fost unionist. Hitru, ii plac banii, dar nu e lacom. tine foarte mult la munca sa „aducatoare de dolari”. Din cauza acestui lucru va accepta colaborarea. Ar fi foarte bine daca semnatura lui s-ar gasi pe un articol semnat chiar de un colectiv de autori.
(39) Profesor la Facultatea de Istorie a USM. Unionist infocat. Desi, asa cum ni se pare, infocarea lui este puternic amestecata cu „interesul banesc”. Este hitru, insa extrem de fricos si ticalos. Este un tradator patologic. Este o iuda – pentru o suma frumusica il poate vinde si pe „Hristos Mintuitorul”. in plus, e foarte preocupat sa-si mentina actuala situatie. E foarte slab in plan psihologic, fara vointa, de aceea, dupa o prelucrare corespunzatoare, daca din Comisie vor face parte si alti fosti colegi luptatori, el va accepta mai mult decit sigur. La el trebuie sa se ajunga in ultimul rind. insa de pe acum trebuie desfasurata in presa o campanie masiva de critica pe marginea manualelor sale. Rusnac nu-l poate suporta, de aceea nu ar fi deloc rau sa se formeze o Comisie universitara (poate si ministeriala), in scopul de „a verifica faptele”, comunicate in presa, despre numeroasele greseli pe care le cuprind manualele lui, pe care sta parafa Universitatii de stat.
(40) in prezent e pensionar. A fost, practic, eliminat de frontisti de la Universitatea de stat din Tiraspol, unde a lucrat toata viata – 40 de ani. Este „suveranist”. Are capacitati mediocre, este foarte fricos si foarte susceptibil la laude. O duce greu din punct de vedere material. Daca e sa-l „mingii pe cap” si sa-l inviti in Comisie – va veni fuguta si va face totul asa „cum i se va spune”.
(41) Directorul Departamentului Tineretului si Sportului. Nu este prost. Este cinstit, cu spirit pragmatic, adept convins al Moldovei suverane, fiul termina in anul acesta Universitatea.
(42) Ambasador la Consiliul Europei. Ar fi foarte bine daca semnatura ei ar figura pe un material publicat, chiar si cu un colectiv de autori.
(43) Lector la facultatea de istorie a USM. Unionism moderat. Cinstit, deloc prost. O Duce foarte greu si nu vede iesirea din saracie. Cred ca putem incerca s-l atragem de partea noastra, propunindu-i ceva substantial lui sau sotiei lui. -0-
Am ramas pur si simplu stupefiat de ce am citit!! Mai ales ca pe multi dintre cei nominalizati ii cunosc foarte bine si e
absolut incredibil sa le gasesc „fisa personala” ca un veritabil dosar al securitatii! Sunt tare curios sa stiu cine a scris asta (o fi cumva Stati?)
Cine doreste sa afle ceva mai multe detalii, inclusiv despre cine este autorul probabil, sau sa imi ofere mai multe detalii, sau sa primeasca texte, inclusiv pe topica predarii istoriei, pe care nu le pot plasa aici poate sa ma contacteze la rus@polisci.rutgers.edu (un e-mail „oficial”, care demonstreaza ca sunt eu, sau aurelianrus463@yahoo.com , un e-mail mai accesibil, pe care il citesc zilnic. Nu pot promite un raspuns prompt.
Toate cele bune,
Aurelian
Desi fiind si eu incadrat in activitatea academica din Moldova, totdeuna am avut o repulsie „profesionala” si „personala” despre unii „reprezentanti” ai generatiilor mai vechi in acest domeniu. Adica stiu bine realitatea legat de mita in invatamint, cind pentru o sticla de bautura unii din aceti „reprezentanti” fac pe ei. Iar a doua zi si in cele ce vin, te doboara cu miros de dinti nespalati practic culcindu-se pe tine si soptindu-ti sfaturi in domeniu profesional – cum sa duci o prelegere, cum sa primesti un examen, sau cum sa scrii un articol.
Din cele citite, imi fac concluzia ca sunt corect in opinia pe care o am. Desi e oribil acest fapt de a avea „dosare”, e o descriere a relitatii.
Consider ca Stati nu poate sa fie sursa principala de informatie pentru document. De unde sa stie el atatea lucruri ? Istoricii nu prea au incredere in
el, si aceste materiale pot fi obtinute doar de persoane in care cei vizati au incredere. Desigur, nu toate informatiile personale din document sunt adevarate. Unele sunt doar zvonuri.
Toate cele bune,
Aurelian
In orice caz, perosana respectiva stie cu siguranta cine e unionist si cine nu (asta chiar pot confirma si eu!), dar e evident ca e subiectiv cand vorbeste de atragerea lor.
Nu sunt chiar sigur ca toti cei care sunt prezentati ca simpatizatori sau votatori comunisti chiar sunt. Sigur ca documentul este subiectiv in
privinta atragerii acestor oameni.
Toate cele bune,
Aurelian
Unul dintre autorii manualelor de istorie integrata este Vasile Stati. Sa ne uitam putin la citatele favorabile autoritatilor transnistriene, si
nefavorabile autoritatilor legitime ale Republicii Moldova din manualul de istorie integrata scris de el. Omul scrie despre “bande inarmate de
politisti au atacat Benderul” si “Igor Smirnov lider al regiunii a fost nevoit sa-si mobilizeze adeptii pentru a respinge atacul nationalistilor …” .
Am fost informat de o sursa credibila ca continutul manualelor de istorie integrata este similar cu continutul manualelor sovietice in
tratamentul lor a perioadei 1917-1944.
Toate cele bune,
Aurelian
Yahoo! for Good – Make a difference this year. To: UTF@yahoogroups.com
Date: Sat, 31 Dec 2005 09:50:06 -0000
From: „emenkay4u”
Subject: [UTF] Re: Quotes dealing with the Transnistrian conflict from Moldovan Communist textbooks that will become mandatory in schools
In style, the Moldova proposed textbook appears simplistic, and in
contents — highly biased, at least to this reader.
It would be of great interest to be able to sample the flavor of
pertinent textbooks in present Ukraine. Any volunteers, among the UTF
audience, to provide same?
EmKay
Textul de mai sus reprezinta o perspectiva diasporica ucrainiana (si nu numai) pe aceasta topica. Istoria pe care comunistii doresc sa o impuna este vazuta ca simplista si foarte patimasa.
Toate cele bune,
Aurelian
Ana Maria
Ar trebui sa merem cu astea la Voronin si sa l intrebam ce parere are despre ele!
Este bine sa discut putin cum au ajuns aceste documente aici. Eu le-am plasat in alte forumuri, iar Oleg Brega le-a preluat de-acolo, a scris ca a facut-o intr-un forum in care le plasasem, si m-a incurajat sa scriu in curaj.net . Avand in vedere ca am primit un numar de e-mail-uri de la diversi cititori (poate chiar mai multi decat credeam) asupra unor chestiuni ca de unde am primit documentele, etc., consider ca plasarea textelor in diferite locuri, inclusiv aici, a fost un lucru util. Mai mult, unii mi-au si trimis informatie aditionala. Am aflat ca un mitinug AMN va avea loc pe 22 ianuarie 2006, in scuarul Operei Nationale din Chisinau. Cel mai important scop va fi protestul impotriva impunerii istoriei integrate in scoli.
Toate cele bune,
Aurelian
o mare porcarie . imi bag p**a in voi
„EmKay”, moderatorul forumului UTF@yahoogroups.com (Ukraine Today Forum), a carui opinie am citat-o mai sus, este un etnic ucrainian diasporic (ucrainian-american din Vestul Mijlociu) greco-catolic nascut in Galitia de Est. Este dur fata de regimul transnistrian si uneori fata de comunistii moldavi. Cei care doresc sa afle mai multe despre el sau opiniile lui ma pot contacta privat.
Poate ar fi util sa traduc din engleza ce a scris. „Subject: [UTF] Re: Quotes dealing with the Transnistrian conflict from Moldovan Communist textbooks that will become mandatory in schools
In style, the Moldova proposed textbook appears simplistic, and in
contents — highly biased, at least to this reader.
It would be of great interest to be able to sample the flavor of
pertinent textbooks in present Ukraine. Any volunteers, among the UTF
audience, to provide same?
EmKay”
Traducere: „Re: Citate despre conflictul transnistrian din manualele comuniste moldave care vor deveni obligatorii in scoli.
Din punctul de vedere a stilului, manualul propus din Moldova pare simplist, si in continut – foarte patimas, cel putin pentru acest cititor.
Ar fi de mare interes sa gustam si din aroma textelor pertinente din Ucraina din prezent. Sunt voluntari, printre audienta UTF care pot oferi asa ceva ?
EmKay”
Toate cele bune,
Aurelian
Vad ca o parte din ce am scris a fost „mancat”. Trebuie sa fie scris: ‘Traducere: „Re: Citate despre conflictul transnistrian din
manualele comuniste moldave care vor deveni obligatorii in scoli.’
Toate cele bune,
Aurelian
Am aflat ca chestiunile tratate in stilul manualelor sovietice in noile manuale de istorie integrata includ Pactul Ribbentrop-Molotov, unirea Basarabiei cu Romania in 1918, evenimentele de la Tatar-Bunar din 1924, etc. Persoana care mi-a comunicat aceste lucruri este de incredere, are pregatirea necesara sa poata sa evalueze aceste lucruri si are accesul la manuale. Poate voi prezenta articolele din diverse ziare care dau citate din noile manuale, dar nu imediat.
Toate cele bune,
Aurelian
Doresc sa plasez aici o evaluare a manualului de clasa a cincea de istorie, care aparent a fost aprobat de expertii de la Institutul Georg Eckert. Sunt de acord cu linia Aureliei Felea din articolul ei din „Jurnal de Chisinau”, pe care o impartasesc si o citez.’in concluzie, precizez ca, personal, nu sunt opozant al conceptiei de „istorie integrata”, impartasesc insa convingerea ca realizarea acestui proiect, in formula propusa de echipa comunista, este absolut inacceptabila.’ Cand i-am spus lui Charles King ca istoria integrata nu trebuie impusa in graba, ci trebuie sa se astepte pana cand comunistii nu vor mai fi la putere, deoarece comunistii vor incerca sa impuna o istorie cam prea comunista, a fost de acord cu mine. De asemenea, Charles King a mentionat ca toate opiniile si punctele de vedere trebuiesc avute in vedere si luate in considerare in scrierea manualelor de istorie integrata. In opinia mea (a lui Ionas Aurelian Rus), intentia comunistilor este de a exclude pe cat se poate punctele de vedere necomuniste si anti-comuniste. Documentele lui Tkaciuk care apar mai sus plasate aici demonstreaza acest lucru clar. Documentele in plus indica ca scopul este de a impune o ideologie de stat, care este un lucru neconstitutional sau anti-constitutional in Republica Moldova. Comunistii desigur spun ca ei vor sa promoveze patriotismul. Problemele cu acest lucru sunt urmatoarele. Mai intai de toate, ceea ce a scris Stati in manual despre conflictul transnistrian nu este patriotic, ci nepatriotic sau anti-patriotic, si citatele pe care le-am dat nu sunt singurul exemplu. In plus, manualele de istorie europene nu trebuie sa aiba scopul de a promova patriotismul ( care, daca este excesiv, poate intra in conflict cu directia inspre integrarea europeana, si care oricum in manualele de scoala are un caracter colectivist, nu individualist ), ci „doar” loialitatea civica, adica de a-i face pe elevi sa fie loiali statului, care este suma tuturor cetatenilor lui. In cele din urma, este desigur dreptul statului moldav de a crea o atmosfera de multiculturalitate, dar nu de multiculturalism, sau de vreu alt „ism”. „Ismele” (inclusiv „ismele” importante pentru PCRM, ca comunism, moldovenism etnicist fundamentalist, etc.) inseamna ideologie, si daca indivizii au dreptul la propria lor ideologie, constitutia moldava spune clar ca statul nu are dreptul la ideologie. Asta desigur nu previne statul de a promova ideologii prin radio-televiziunea „publica”.
Avand in vedere caracterul neconstitutional si neinclusivist al istoriei pe care comunistii doresc sa o impuna (perspectivele considerate „rele” de PCRM sunt excluse), ei au promovat-o si o promoveaza, dupa cum arata documentele, prin cooptare, mituire de un tip sau altul, intimidare, santaj, apel la orgoliu, ideologiile oamenilor, conformism si oportunism, invrajbire, etc. Apeleaza la instinctul de turma, si sunt gata sa foloseasca specialisti mai putini calificati deoarece acestia fac ce doresc ei, mai degraba decat specialisti mai buni, dar mai putin „adaptabili”. Cum incearca comunistii si oamenii lor sa influenteze aprobarea manualelor de catre cei de Georg Eckert ? Metodele sunt multiple. 1. Evaluatorii au fost initiati in interpretarea simbolurilor (de exemplu „copertele manualelor curente au un caracter nationalist”, ca si cum autorii au desenat copertele sau au facut fotografiile), si 2. evaluatorilor li se spune ca „Petrencu a spus lucrul cutare despre persoana cutare” (sau Dragnev, etc.), desi Petrencu sau Dragnev poate nu au spus asa ceva, sau daca au spus-o, acest lucru s-a aflat prin, mai stiu eu, ascultarea ilegala a telefoanelor lor de catre SIS. 3. Daca persoanele respective au prieteni sau cunoscuti cu care se impaca bine, atunci informatorii SIS-ului si a lui Tkaciuk afla despre acest lucru, si se iau incidente de relatii mai putin decat 100% bune dintre autorii textelor actuale si acesti oameni (tipic mai tineri), si sunt prezentate evaluatorilor intr-o forma luata afara din context, si fara o explorare obiectiva a relatiilor dintre cauza si efect. 4. Este invocat faptul ca autorii manualelor curente candva, de exemplu inainte de 1990, au avut o alta linie. 5. Evaluatorii au fost informati asupra cine este unionist (prin viu grai sau prin „Moldova Suverna”, etc.), si numarul unionistilor a fost si umflat artificial si prin „vina prin asociere”. 6. S-au aranjat intalniri cu Voronin probabil nu a evaluatorilor manualelor, dar a prietenilor si cunoscutilor lor; onoarea de a te intalni cu un sef de stat adesea te poate influenta, si oricum Tkaciuk stie acest lucru bine (vedeti documentele). 7. Anumite rude ale anumitor istorici autori de manuale curente au fost interogate de SIS la „momentul oportun” ca sa fie catraniti si sa nu faca o „impresie buna”. 8. Autorii manualelor scolare si liderii Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova au fost calomniati prietenilor si cunoscutilor evaluatorilor de manuale prin acuzatii ca ar lua mita de la studenti. 9. S-a raspandit zvonul ca demonstratiile din Chisinau din primavara lui 2002 au fost finantate partial de regimul Smirnov. 10. Li s-a atras atentia istoricilor care vor face prea mult scandal ca vor fi incurajati sa plece dupa ce institutul de istorie si institutul de drept de la ASM vor fi combinate in Februarie-Martie, ceea ce poate i-a facut pe unii mai putin activi in lupta impotriva istoriei comuniste, iar pe ceilalti mai catraniti. 11. S-a argumentat ca introducerea istoriei integrate ar duce la o dezvoltare mai mare a istoriei sociale si culturale. 12. S-a exploatat la maximum alergia la PPCD a mai multora dintre acest evaluatori prin identificarea manualelor curente si a autorilor lor cu PPCD-ul, chiar cand acest lucru nu este adevarat.
Aceste lucruri nu pot sa nu influenteze evaluarea manualelor, chiar daca doar subconstient. Idea a fost ca sa se mareasca ostilitatea fata de manualele actuale si sa se mareasca bunavointa fata de manuale de istorie comuniste. Impactul a fost ca sa ii faca pe evaluatori sa considere ca si o parte si alta incearca sa ii influenteze. Acest lucru este adevarat, dar numai partea comunista lucreaza sistematic, centralizat si planificat, foloseste resurse ca SIS-ul si foloseste tactici ca violarile drepturilor omului. Faptul ca acestia nu comenteaza, si poate chiar nu isi dau seama, despre diferenta dintre eforturile „artizanale” ale unei parti si cele „industriale” ale celeilalte parti are probabil de a face cu faptul ca ei nu au trait niciodata intr-o tara comunista, care ne face sa punem intrebarea de ce grupul de evaluatori nu este mai variat din punct de vedere biografic.
Toate cele bune,
Aurelian
http://www.jurnal.md/articol.php?id=3424&cat=&editie=391
acasa arhiva cautare Publicitate
Editia curenta: nr. 391 din 28 iunie 2005
Editorial | Opinii | Politic | Eveniment | Reporter special | Bomba | Scandal |
Manualul pentru clasa a cincea:o varianta de „istorie integrata”?
•autor: dr. Aurelia Felea, istoric
Avem in fata manualul de istorie antica pentru clasa a cincea (Chisinau, editura Lumina, 2005, 208 pagini), semnat de conf. univ. dr. Corneliu Popovici si dr. Angela Popovici. Sub raport cantitativ, noua aparitie editoriala reprezinta o reducere drastica a spatiului rezervat istoriei nationale – sase lectii din totalul de 42, la care se adauga 19 portofolii, tot de istorie universala, iar sub raport calitativ – incercarea de a particulariza trecutul R. Moldova fata de restul latinitatii orientale, tentativa ce aminteste de interpretarile istoriografice sovietice.
Se evidentiaza apartenenta teritoriului actual al R. Moldova la primele regate geto-dacice, eludandu-se mentionarea intregului areal, mult mai vast, ocupat de respectivele organisme politice; se anexeaza, intr-un anumit context, harti care reprezinta exclusiv teritoriul R. Moldova, falsificandu-se, de fapt, continutul, deoarece absolut toate vestigiile antice reproduse la tema despre raspandirea crestinismului in Dacia au fost gasite pe teritoriul Romaniei actuale. Pentru desemnarea comunitatilor istorice din acest areal, autorii opereaza cu sintagma „stramosii nostri” – notam ca din text nu rezulta limpede cine au fost „stramosii nostri”: exponentii culturii arheologice Cucuteni–Tripolie, comunitatea tracilor in ansamblu sau doar una dintre componentele ei – geto-dacii -, fara a preciza cum se numesc descendentii acestor stramosi – romani, moldoveni, chinezi, greci sau altcumva. Daca prin „istoria Patriei (sic – inseamna cuvantul patrie, inscris cu majuscula, preeminenta unei patrii fata de altele?) noastre” autorii au in vedere trecutul arealului pruto-nistrean, nu se explica de ce Sarmizegetusa, situata in Muntii Orastiei din judetul Hunedoara, Romania, este numita „capitala stramosilor nostri”.
Polisurile grecesti de pe litoralul nord-pontic si interactiunea colonistilor cu indigenii ar fi meritat o lectie speciala, iar romanizarea geto-dacilor – moment esential in constituirea profilului identitar al populatiei din arealul carpato-danubiano-pontic – o abordare mai explicita.
Nu vedem cum s-ar atinge obiectivul, mentionat expres in cuvantul introductiv, de a examina experientele stramosilor „in contextul intregii omeniri”, daca, in afara documentului despre zeul Zamolxis si a unui enunt despre cetatile din Muntii Orastiei, in compartimentul dedicat culturii Europei antice realizarile geto-dacilor (arta, cunostinte de botanica, medicina, astronomie) nu si-au gasit locul. intrebarea „Imagineaza-ti ca esti angajatul unui birou de turism. Ce ai include in afisul publicitar pentru a atrage turistii din Micene?”, altminteri, foarte buna, ar putea face loc alteia: „Ce ai include in afisul publicitar pentru a atrage turistii la Butuceni?”, fapt care ar incuraja copiii si adultii sa mediteze asupra valorizarii propriului patrimoniu cultural, mult-putin cat este.
Retin atentia aspecte ce tin de corectitudinea lingvistica si de metodica didactica. Desi autorii au fost preocupati de acuratetea expunerii, idealul redactarii impecabile n-a fost totusi atins.
Aparatul metodic pare sa fie, formal, convergent tendintelor din didactica moderna, insa dupa lecturarea integrala a manualului se impune o constatare contrara si anume ca elevilor li se solicita generalizari si judecati de valoare, fara a li se pune la dispozitie suficiente instrumente pentru a face fata acestor sarcini. Atunci cand este intrebat, in cadrul temei consacrate culturii din Orient, despre mesajul si valorile transmise de creatiile antice, elevul isi poate construi rationamentele, in cel mai bun caz, in baza imaginilor adiacente textului, fiindca expunerea materiei este o simpla enumerare a operelor de arta si de literatura, fara prezentarea unui rezumat, fie si modest, al lucrarilor literare, fara referiri la climatul cultural al timpului si fara sugestii privind eventualele lecturi suplimentare. Cu alte cuvinte, suntem de parere ca, de vreme ce autorii acorda preferinta unei istorii fragmentate, vaduvite de o conceptie integratoare, tributare detaliului superfluu, prea putin stimulatoare pentru gandirea creatoare, impactul acestor sofisticate aparate metodice nu va fi decat modest.
inzestrarea cartii cu imagini este excesiva, existand pericolul ca in acest noian de fotografii frumoase si, presupunem, costisitoare, sa se piarda esentialul. Consideram ca, pentru a trezi la elevi interesul si respectul fata de valorile din proximitate, spatiul color la temele consacrate istoriei locale se cuvenea acordat cu prioritate vestigiilor autohtone, nu straine, reprezentate suficient la alte teme.
Nu se justifica atat repetitiile de sugestii, intrebari, sarcini, cat si de notiuni inserate in lista termenilor ce trebuie insusiti la fiecare tema (semnalam, in paralel, lipsa unui sistem bine definit de explicitare a termenilor).
Opinam ca la scrierea manualelor scolare trebuie sa se opereze cu fondul informatiilor validate de stiinta istorica si ca initierea copiilor, la o varsta atat de frageda, in complexe controverse istoriografice, aluziile la probleme inca insuficient elucidate de specialisti, nu sunt de vreun folos. Afirmatiile ramase nedezvaluite – de exemplu, „Aparitia primelor sisteme de scriere reprezinta un raspuns la necesitatile generale de formare a statelor. Acestea vor progresa o data cu evolutia societatii” – nu ni se par nici ele oportune.
in concluzie, precizez ca, personal, nu sunt opozant al conceptiei de „istorie integrata”, impartasesc insa convingerea ca realizarea acestui proiect, in formula propusa de echipa comunista, este absolut inacceptabila. Confuza si segmentara, aceasta nu raspunde realmente nevoii de integrare a comunitatii, de armonizare a cautarilor identitare ale populatiei din R. Moldova si nu tinde sa ofere o definitie coerenta si onesta a locului pe care spatiul romanesc l-a ocupat, de-a lungul istoriei, in „spectacolul lumii”. Manualul analizat ilustreaza, de asemenea, faptul ca modul integrator de a prezenta istoria reclama cunostinte si abilitati pe care autorii din R. Moldova urmeaza inca sa si le insuseasca.
Ultimele 5 comentarii
3 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariilece vrea!!!
Nu inteleg…
ce are din asta Voronin …>>
» de hector_Forzza Steaua!!! [2005-07-05], 48 cuvinte
ba, ori te trezesti
din pohmele, ori te culci, da daca vrei sa spui ce …>>
» de tu [2005-06-29], 20 cuvinte
…
atata timp cat ai oameni ca Voronin care conduc ta …>>
» de eu [2005-06-29], 36 cuvinte
Adresa noastra: of 446, 22 Puskin str., MD2012, Chisinau, Moldova,
tel: +373 2 234041, 234679, fax: +373 2 234230, email: cotidian@jurnal.md
Copyright © 2003, JURNAL de Chisinau
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4431&cat=&editie=448
Istoria nu iarta indiferenta•autor: … Interviu cu Sergiu Musteata, doctor in istorie, presedintele Asociatiei Tinerilor Istorici din R. Moldova
Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) este una dintre putinele organizatii nonguvernamentale de la noi care se ocupa de educatia unei tinere generatii constiente de propriul trecut si responsabile pentru prezentul si viitorul neamului din care face parte. Pentru a vedea cum reuseste Asociatia sa stimuleze interesul studentilor pentru istoria tarii lor si ce sanse de dezvoltare are aceasta disciplina in Moldova am discutat cu presedintele ANTIM, domnul Sergiu Musteata.
– Domnule Musteata, care este misiunea de baza a ANTIM-ului?
– Din 1997, cand a fost creata, Asociatia Tinerilor Istorici lucreaza in primul rand pentru promovarea colaborarii tinerilor din Republica Moldova in vederea stimularii activitatilor de cercetare istorica si de protejare a patrimoniului national. incercam sa realizam acest obiectiv prin organizarea conferintelor, meselor rotunde, scolilor de vara, taberelor de voluntariat. Editam, o data la trei luni, un buletin al asociatiei InfoHis si, in fiecare an, Analele ANTIM, publicatii din care se vede cel mai bine ce a facut ANTIM pana in prezent.
– Vorbiti-ne despre cele mai importante proiecte in care sunteti implicati pe moment.
– in prezent, ANTIM realizeaza proiectul „Educatia tolerantei si cetateniei democratice prin intermediul istoriei”, la care participa profesori de istorie din intreaga republica. Proiectul a fost lansat in anul 2005 cu prilejul anului european al cetateniei democratice prin educatie. Totodata, ANTIM organizeaza anual intalniri, sedinte de dezbateri si conferinte academice cu participarea istoricilor de peste hotarele Moldovei. intre 13 si 16 aprilie curent, va avea loc cea de-a zecea editie a Conferintei Internationale Istorie, Cultura si Civilizatie in Europa de Sud-Est, la care sunt invitati tineri istorici din toata lumea. Studentii de la facultatile de istorie de la diferite universitati participa de asemenea la sapaturile de la Orheiul Vechi in cadrul practicii arheologice.
– La sfarsitul anului 2005, ANTIM a lansat doua lucrari monografice ale unor tineri cercetatori moldoveni. Ce ne puteti spune privitor la aceste volume?
– intr-adevar, in decembrie trecut a aparut monografia lui Virgil Paslariuc cu denumirea „Raporturile politice dintre marea boierime si domnie in tara Moldovei in secolul al XVI-lea” si cartea mea „Populatia spatiului pruto-nistrean in secolele VIII – IX”. Am initiat acest proiect, deoarece, pana nu demult, tinerilor savanti de la noi li se puneau nenumarate piedici de ordin financiar, dar si ideologic, cand venea vorba de publicarea unei carti. Un alt scop al ANTIM-ului a fost sa atraga atentia populatiei R. Moldova asupra unei parti a trecutului sau pe care o cunoaste mai putin. in afara de aceste lucrari, alte doua monografii se afla in proces de redactare. Speram ca ele sa apara curand pe birourile tuturor celor interesati de istorie.
– Cum se poate educa „toleranta si cetatenia democratica prin intermediul istoriei”?
– Istoria este stiinta despre trecut, acest trecut fiind destul de controversat in cazul Moldovei. Felul in care se abordeaza subiectele istorice are o importanta esentiala pentru dezvoltarea unei societati democratice. O analiza din perspectiva istorica trebuie sa fie nepartinitoare, bazata pe obiectivitate si argumente bine documentate. Victoriile si tragediile unui popor nu trebuie sa se transforme in mituri sau ideologii. Misiunea invatatorului de istorie deriva din responsabilitatea lui fata de societate.
– Este tanara generatie deschisa spre studiul istoriei, mai ales in R. Moldova, unde istoricii, la fel ca si toti intelectualii, sunt platiti mai prost ca femeile de serviciu de la banci?
– „Buna” comparatie! Problema salariilor este legata direct de calitatea reformelor economice de la noi. Faptul ca o institutie privata, inclusiv banca, isi poate plati angajatii mai bine decat o institutie de stat, in cazul dat scoala, trebuie sa ne ingrijoreze. Nivelul dezvoltarii invatamantului din R. Moldova lasa de dorit la multe capitole, majoritatea avand o legatura directa cu finantarea proasta a acestui domeniu. Totusi, daca salariile sunt mici, asta nu inseamna ca invatatorul nu trebuie sa fie responsabil de ceea ce preda.
– Cum apreciati metodele in care se preda astazi istoria in liceu si la universitati?
– Majoritatea invatatorilor au trecut prin cursuri de instruire, formare si informare in domeniul tehnicilor si metodelor de predare interactiva. Astazi, elevii au posibilitatea sa lucreze in grupuri de lucru, sa discute, sa participe activ la diverse activitati extracurriculare care le faciliteaza dezvoltarea gandirii critice, ajutandu-le sa devina cetateni activi. in ceea ce priveste invatamantul universitar, lectorii mai tineri, in special cei cu studii in Occident, realizeaza prelegeri dupa cele mai moderne metode. E adevarat insa ca nu toti studentii se manifesta activ. Indiferenta generatiei tinere este una din problemele majore ale societatii noastre.
– Care e pozitia ANTIM-ului in legatura cu predarea istoriei integrate?
ANTIM este alcatuit din oameni si respectiv fiecare are dreptul la propriul punct de vedere. Parerea mea in legatura cu aceasta initiativa a Ministerului Educatiei este ca fiecare reforma, inclusiv una educationala, trebuie sa fie bine gandita, sa aiba un concept clar din care sa reiasa scopul, obiectivele, strategia de realizare si, in final, evaluarea impactului, pentru a putea analiza calitatea rezultatelor si a le confrunta cu asteptarile initiale. in cazul experimentului cu istoria integrata nu putem urmari logica initiativei, lipseste un cadru conceptual bine definit. intr-o societate democratica trebuie sa fie asigurata transparenta tuturor reformelor, ceea ce nu observam in cazul promovarii cursului de istorie integrata.
– Cum vedeti Dvs predarea istoriei in scolile din Moldova?
– in opinia mea, in invatamant, in general, si in cel istoric, in special, trebuia sa se duca la bun sfarsit reforma initiata in anii 90 ai secolului trecut. Atunci s-a elaborat si s-a implementat un curriculum pentru predarea celor doua discipline „Istoria Romanilor” si „Istoria Universala”, s-au publicat manuale scolare pentru toate clasele. Finalitatea si logica unui asemenea proiect era ca sa fie realizat un proces de evaluare complexa a programei si manualelor la istorie pentru a putea vedea partile forte si partile slabe ale acestora. Lipsa transparentei experimentului cu istoria integrata si nivelul foarte scazut de pregatire, absenta unei competitii deschise si numirea din oficiu a autorilor manualelor noi, scot in evidenta interesul strict politic al acestei initiative si nicidecum dorinta de a imbunatati calitatea invatamantului istoric.
Interviu realizat de Constanta Popa
Rezolutia Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova impotriva Istoriei Integrate (comuniste) (nu neaparat versiunea finala)
„In pofida faptului ca sondajele de opinie au aratat ca populatia doreste mentinerea in scoli a cursului Istoria Romanilor, echipa comunista promoveaza tot mai insistent ideea unei istorii integrate. Circula zvonuri despre elaborarea, tiparirea, expedierea pentru expertiza la institutul „Georg Eckert” din Germania si sistarea difuzarii unui
lot de manuale de istorie integrata, insa pana in momentul de fata societatea, specialistii de le institutiile de profil (Institutul de Istorie de la Academia de Stiinþe a R. Moldova, facultatile de istorie de la cateva universitati), invatatorii,
elevii n-au primit informatii clare privitoare la acest „experiment”. Nu se stie cine sunt autorii noilor manuale, cum acestia au fost remunerati pentru participarea la proiect (se spune ca fiecare dintre ei a primit cate 200 de mii de lei), daca si in cate exemplare au fost tiparite cartile, de unde s-au gasit sumele necesare pentru elaborarea si publicarea lor.
Opinia publica n-a fost pusa la curent nici cu aprecierea pe care au dat-o noilor manuale specialistii de la institutul „Georg Eckert” din Germania si de la Consiliul Europei. In mod cert se stie doar ca manualul de istorie pentru clasa a cincea a fost editat intr-un tiraj de 45.000 de exemplare si ca a fost criticat de catre pedagogi, inclusiv in
presa, atat pentru deficiente de continut, cat si pentru lacune metodico-didactice. Avand in vedere faptul ca cifra de 45 de mii corespunde, in ansamblu, numarului elevilor din clasele a cincea din R.
Moldova, putem deduce ca manualul cu pricina a fost pregatit catre 1 septembrie pentru fiecare copil din acest contingent, deci pare sa fie obligatoriu, desi este cunoscut ca pedagogii au dreptul SA ALEAGA un manual dupa care sa predea materia. Se mai stie, de asemenea, ca parintii elevilor vor achita in anul curent de studii pentru inchirierea de manuale sume de doua-trei ori mai mari decat in anii precedenti si ca scolarii trebuie sa accepte a primi, impreuna cu setul de carti, si agende, pentru care sunt obligati sa plateasca mult mai mult decat daca si le-ar procura in
mod individual, in librarii sau la piata. Scopul interpelarii, adresate Ministrului Finantelor, este de a clarifica urmatoarele chestiuni: sunt oare sumele sporite, solicitate pentru inchirierile de manuale din acest an, destinate sa acopere cheltuielile pentru introducerea istoriei integrate? In ce corelatie se afla tiparirea noilor carti de istorie cu creditul
rambursabil al Bancii Mondiale, oferit pentru editare de manuale? In cazul in care se va dovedi ca nivelul
manualelor editate in tiraje mari, ca, de exemplu cel de clasa a cincea, este scazut, cine va purta raspundere in fata contribuabililor si a parintilor platitori pentru esecul acestui experiment si cum vor fi gasite mijloace pentru tiparirea, din nou, a altor carti, care sa corespunda exigentelor didactice si stiintifice?”
Dupa cum arata sondajul de pe internet reprodus mai jos, 51,87% dintre respondenti prefera „Istoria Romanilor”, 42,98% prefera „Istoria Moldovei”, 4,8% „Istoria. Curs Integrat”, 0,17% au raspuns „Nu stiu” si 0,17%, „Nu ma intereseaza”. Au votat 1147 de oameni. Trebuie mentionat ca faptul ca Reporter.md a fost initial doar in limba rusa (si mai este acum si in limba rusa, impreuna cu romana si engleza) face ca respondentii sa fie reprezentativi din punct de vedere etnic si lingvistic pentru populatia Republicii Moldova. Romanii din Romania si diaspora nu prea citesc website-ul „Reporter.md”.
Toate cele bune,
Aurelian
Sondaj: Ce istorie considerati ca trebuie studiata? (Reporter.md)
http://www.reporter.md/ro/Opinion.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=2&idDocument=38579
b500.SetVariable(„Link”,”http://ad.reporter.md/adRedir.asp?adId=500&adTag=CRx1_ro&idUser=0&adHref=http://www.skoda.md/”) b463.SetVariable(„Link”,”http://ad.reporter.md/adRedir.asp?adId=463&adTag=CRx2_ro&idUser=0&adHref=http://www.alegeri2005.md/”) La 15 iunie, APEL prezinta raportul privind monitorizarea activitatii „Teleradio-Moldova” in procesul de transformare in institutie publica
Abonare
15.06.2005
Miercuri
03 : 54 : 28 (GMT+02:00)
Sondaj
Perioada de exprimare a votului: 21.02.03 – 28.02.03 Au votat: 1147
51,87
42,98
4,8
0,17
0,17
1 2 3 4 5
Ce istorie considerati ca trebuie studiata?
1. Istoria Romanilor
2. Istoria Moldovei
3. Istoria.Curs integrat
4. Nu stiu
5. Nu ma intereseaza
Opiniile la aceasta tema le puteti gasi aici
Arhiva
IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie 2002 2003 2004 2005
Iunie
Pentru luna curenta datele lipsesc.
Pentru a vizualiza arhiva, selectati luna si anul.
Credeti ca Planul Iuscenko va solutiona criza transnistreana?
da
nu
nu stiu
Rezultate
b507.SetVariable(„Link”,”http://ad.reporter.md/adRedir.asp?adId=507&adTag=CRy1_ro&idUser=0&adHref=http://www.mitsubishi-motors.md/?from=reporte”)
Planul Iuscenko – al doilea Kozak?
Accesul la informatie – sub noua zavoare?
Transfuzie de sange pentru GUUAM
Vladimir Voronin – presedinte pentru inca patru ani
In Transnistria criminalii fac legea
Lucruri, pe care trebuie sa le stie fiecare cumparator de automobil
Stirea zilei | Expres | Interviu | Reportaj | Sondaj | Opinii | Comunicate Despre noi | Contacte | Cariera | Intrebari
© REPORTER.MD Republicarea materialelor e posibila doar cu acordul in scris al agentiei.
The HTML graphics in this message have been displayed. [Edit Preferences – What’s This?]
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/01/060131_comunisti_moldova.shtml
Comunistii intre Consiliul Europei si partidele din fosta URSS
Alexandru Cantir, corespondent BBC la Chisinau
Partidul condus de Vladimir Voronin figureaza ca semnatar al unei declaratii virulente la adresa APCE
Rezolutia de condamnare a crimelor comise de regimurile comuniste totalitare, adoptata miercuri de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pune intr-o situatie jenanta Partidul Comunistilor din Republica Moldova. Formatiunea condusa de presedintele Vladimir Voronin figureaza ca semnatara a unei declaratii virulente la adresa APCE adoptata de Plenara Consiliului Uniunii partidelor comuniste cu sediul la Moscova.
Uniunea partidelor comuniste, aparuta pe ruinele Partidului Comunist al Uniunii Sovietice se declara, la data crearii – 1993, succesoare a acestui partid si isi propunea programatic restabilirea Uniunii Sovietice.
Iata doar cateva exemple relevante pentru modul in care a fost redactata aceasta declaratie a Uniunii care intruneste circa 20 de partide comuniste din spatiul fostei URSS, inclusiv Partidul Comunistilor din Republica Moldova.
„incercarea conducerii asa-numitelor tari civilizate”; „hraniti de monopolurile imperialiste, multi deputati au uitat”; „memoria lor s-a dovedit a fi scurta, iar constiinta castrata”;, „acesti europeni care traiesc bine din contul jefuirii altor popoare”…
„incercarea APCE /…/, – se mai mentioneaza in declaratia Uniunii, – de a anula lupta de clasa, de a camufla crimele capitalismului cu o rezolutie de condamnare a comunismului constituie un marasm politic”…
Limbajul si reactia Uniunii partidelor comuniste nu sunt surprinzatoare.
Ceea ce trezeste nedumerire este ca la Strasbourg un reprezentant al Partidului a condamnat in principiu crimele comuniste, chiar daca nu si ideologia comunista, iar la Moscova un alt membru al aceluiasi partid subsemneaza unui document in care Rezolutia APCE este calificata drept „marasm politic”.
Un mesaj pentru Vest, altul pentru Est?
intre timp, Comitetul Central al PCRM a remis BBC-ului o declaratie a plenarei acestui for in care pozitia comunistilor din Republica Moldova fata de rezolutia APCE este precizata si nuantata.
„in general”, – se mentioneaza in declaratie, – „insusi faptul lansarii unui astfel de document in conditiile actuale pare absurd si departe de a corespunde pericolelor reale care au reaparut la inceputul acestui secol.”
„Este vorba in primul rand de pericolul extremismului de dreapta, al nationalismului radical si al xenofobiei care se raspandesc tot mai mult si mai mult in Europa.”
„Anume aceste pericole ar fi trebuit sa fie condamnate fara drept de apel, ci nu fenomenele politice care tin de mostenirea unei istorii indepartate si care au fost condamnate de mai multe ori in trecut”.
Declaratia plenarei precizeaza ca „in urma votarii solidare (in cadrul APCE-n.r.) a comunistilor si a unei parti a socialistilor /…/ rezolutia APCE a pierdut o mare parte din cele mai odioase elemente si aprecieri pe care pot sa le impartaseasca in mod exclusiv doar politicienii dreptei sau extremei drepte”.
Exprimandu-si satisfactia ca rezolutia APCE „a recunoscut contributia comunistilor la dezvoltarea democratiei europene”, Partidul Comunistilor din Republica Moldova deplange faptul ca –„in textul Rezolutiei au ramas teze care sunt inacceptabile atat pentru PCRM, cat si pentru aliatii nostri ideologici din Europa”.
„Noi nu putem sa nu condamnam acele manifestari hidoase ale comunismului care au discreditat insasi miscarea de stanga din Europa”, – se mai spune in declaratie. –
„Dar noi ne dam seama ca noi, comunistii, condamnam aceasta practica destul de demult, iar printre valorile noastre autentice nu e nimic mai presus decat libertatea umana si democratia”.
Comitetul Central al Partidului comunistilor isi exprima speranta ca „respectiva Rezolutie a APCE nu va deveni un temei si un stimulent pentru dezvoltarea si triumful practic al ideilor antidemocratice si de extrema dreapta, care ar decide sa excluda din istorie comunismul european, uman, teoria si eroii acestuia”.
„Noi” – mai precizeaza forul comunistilor de la Chisinau – „nu intentionam sa condamnam ideile comuniste, formulate in mod diferit in timpuri diferite, numai pentru faptul ca incercarile de transpunere a lor in viata au fost atat de tragic si patologic pervertite”.
Declaratia se incheie cu un apel pentru „… consolidarea internationala a tuturor fortelor europene de stanga in vederea rezistentei in fata campaniei de ponegrire si discreditare a mostenirii noastre politice si umanista”
Partidul Comunistilor din Republica Moldova si-a reiterat si cu aceasta ocazie intentia de a se reforma si transforma intr-o formatiune moderna de stanga de tip european.
Ramane insa de vazut in ce masura acest partid isi poate realiza intentia, atata timp cat are un mesaj pentru partenerii din vest si un altul – virulent antioccidental – pentru cei din est.
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4561&cat=&editie=454
Cum devine STATI(a)litatea lui Stepaniuc?•autor: Mariana Rata
Apariatia monografiei „Statalitatea poporului moldovenesc”, semnata de deputatul PCRM, Victor Stepanic, a dat nastere unui nou scandal.
Potrivit doctorului in istorie, Ion Varta, lucrarea ori reprezinta un plagiat notoriu al lui Victor Stepaniuc, ori este o carte semnata de Vasile Stati cu pseudonimul „Victor Stepaniuc”.
Varta afirma ca „fragmente si pagini intregi din lucrarea lui V. Stati („Istoria Moldovei” – n.r.) se regasesc in aceeasi formula in monografia semnata de V. Stepaniuc”.
Stati si Stepaniuc resping acuzatiile.
Un remarcabil furt intelectual
Ion Varta a declarat ca este frapat de stilul agresiv romanofob de care este patrunsa lucrarea lui Stepaniuc. Alt moment grav este ca fragmente si pagini intregi din lucrarea lui Stati se regaseau in aceeasi formula in monografia semnata de Stepaniuc. „Un asemenea plagiat nu mi-a fost dat sa vad pana in prezent. Pana si majoritatea covarsitoare a hartilor, schemelor, tabelelor inserate in volumul lui Stati sunt preluate si incluse in lucrarea „Statalitatea poporului moldovenesc”, a spus Varta.
Potrivit lui, din cauza acestui furt intelectual, Stepaniuc s-a descalificat in mod iremediabil ca istoric debutant. De aici incolo, tot ce va incerca el sa publice legat de istorie va trezi mari indoieli si semne de intrebare din partea specialistilor si a cititorilor.
„Recunosc, sunt cateva greseli”
Ca reactie la acuzatiile aduse de Varta, Victor Stepaniuc a declarat pentru JURNAL: „Dl Varta este un exponent foarte clar a romanismului in istoriografia moldoveneasca, iar eu, in lucrarea mea, promovez foarte clar ideea moldovenismului. Trebuie sa recunosc faptul ca in carte sunt comise cateva greseli tehnice. Dl Varta a facut foarte bine ca le-a descoperit”.
„in general, scopul pe care mi l-am propus prin editarea acestei carti este atins, pentru ca mai presus de greselile tehnice sunt conceptele promovate”, a spus Stepaniuc suparat ca JURNAL nu i-a facut prezentarea cartii.
Citat din Stati, si nu plagiat
Potrivit autorului monografiei, cateva fragmente dintre cele despre care Varta spune ca au fost copiate de la Stati, sunt luate intre ghilimele fiind indicata sursa. „Acest lucru nu se considera plagiere, dupa cum incearca sa ma invinuiasca dl Varta. Eu am citit manualele de istorie ale lui Varta si sunt gata sa-i demonstrez ca de foarte multe ori el nu doar il citeaza pe Nicolae Iorga, dar chiar il falsifica”, se justifica Stepaniuc.
„Am citat oameni cu verticalitate”
Deputatul PCRM a tinut sa mentioneze ca pentru el este o onoare sa-i poata cita pe Roman, Stati, Buruiana, sau alti istorici. „Eu am citat in lucrare acei oameni care au o anumita verticalitate. Oameni care nu s-au schimbat, in 15 ani, de cinci ori incolo si incoace. Istoricii Anton Moraru, Anatol Petrencu si Ion Varta au uitat ce teze au scris despre partid in perioada sovietica. Acum, ei apara istoria romanilor, iar eu, statalitatea poporului nostru chinuit si oropsit, dar care are drepturi”, a spus Stepaniuc.
Invidia banala si ranza moldoveneasca
Referindu-se la cele mentionate de Ion Varta, istoricul Vasile Stati a declarat ca in cazul repectiv este vorba despre „o invidie banala care concureaza cu ranza moldoveneasca”. „indata ce in Moldova apare o carte fie a lui Grigore Vieru, fie a lui Serafim Saka, care nu place cuiva sau depaseste pe cineva, numaidecat incep bacanale propagandistice distructive impotriva semnatarului. Majoritatea fragmentelor, pe care dl Varta le-a reprodus cu atata generozitate si placere sadica, sunt insotite de trimiteri”, a mai adaugat Stati.
Stepaniuc, mai bun ca Stati
El a opinat ca „Statalitatea poporului moldovenesc” este un titlu extraordinar de neplacut pentru Varta si altii. Potrivit lui, aceasta lucrare „dezavantajeaza foarte dureros cartea lui Stati, „Istoria Moldovei”. in lucrare, Stepaniuc ma corecteaza, bunaoara in fragmentul despre dreptul voloh pe care eu l-am confundat cu dreptul moldovenesc”. „Dl Varta, pur si simplu, e ametit de invidie patologica. in acest caz, cred ca este vorba despre un suport politic, ideologic sau chiar de o idiosincrasie personala a savantului si deputatului (PPCD – n.r.)Varta”, a opinat Vasile Stati.
——————————————————————————–
Am pus pe doua coloane cateva fragmente din “Statalitatea poporului moldovenesc” de Victor Stepaniuc si, respectiv, din „Istoria Moldovei” de Vasile Stati.
1. […la 1.02.1918 sosesc la Odesa imputernicitii statului major roman, colonelul Radulescu si capitanul Cadere, care au exprimat interesul de a incheia un armistitiu pina la 3.02.1918, ca in acest rastimp sa se formuleze propunerile de pace, prin mijlocirea reprezentantului Frantei] (V. Stepaniuc, pag. 189)
[La 1.02.1918 au sosit la Odesa doi reprezentanti ai Statului-major roman: colonelul Radulescu si capitanul Cadere, care au propus un armistitiu pina la 3.02.1918, pentru a se formula propunerile de pace prin intermediul reprezentantului Frantei] (V. Stati, pag. 295)
2. […Permanenta raportare la anularea „consecintelor” Pactului Ribbentrop-Molotov si la unificarea cu Republica Moldova, atita timp cit aceasta nu doreste, nu fac decit sa sporeasca neincrederea comunitatii euro-atlantice cu privire la capacitatea Romaniei de a aduce un plus de stabilitate si securitate in Europa] (V. Stepaniuc, pag. 356, 357)
[Permanenta raportare la anularea „consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov” si la unificarea cu Republica Moldova, atita timp cit aceasta nu doreste unificarea, nu fac decit sa sporeasca neincrederea comunitatii euroatlantice cu privire la capacitatea Romaniei de a aduce un plus de stabilitate si securitate in Europa] (V. Stati, pag. 344)
3. [Guvernantii de la Bucuresti (care se refugiasera la Iasi – Aut.) au actionat cu grija dar consecvent in directia integrarii acestor provincii istorice – inclusiv a „Basarabiei” – in cadrul statului national unitar roman”]. (V. Stepaniuc, pag. 220)
[Guvernantii de la Bucuresti (care se refugiasera la Iasi – Aut.) au actionat cu grija dar consecvent in directia integrarii acestor provincii istorice – inclusiv a „Basarabiei” – in cadrul statului national unitar roman”. („Istoria Basararabiei de la inceputuri pina la 1998”;Bucuresti, 1998, coordonator I. Scurtu)]. (V. Stati, pag. 306)
——————————————————————————–
JURNAL a solicitat opinile catorva istorici intrebandu-i daca fragmentele din monografia lui Stepaniuc pot fi considerate plagiere.
Ion Negrei, vicepresedintele Asociatiei Istoricilor din RM: „Lucrarile sunt gemene”
“Sunt sigur ca in cazul acesta este vorba despre un plagiat flagrant. Lucrarea a fost scrisa de Centrul (ideologic al partidului comunist – n.r.) lui Stati si plasata pentru semnare lui Stepaniuc. Scopul a fost de a acredita in societate opinia ca mai multi istorici au aceeasi opinie. Lucrarile lui Stati si Stepaniuc sunt scrise in acelasi stil. De la acelasi calculator. Ca mesaj ele sunt gemene. E o coincidenta ideologica perfecta. Eu nu prea cred in greseli de ordin tehnic. Sunt excluse”.
Valeriu Popovschi, doctor in istorie: „L-a intrecut pe Stati”
„Lucrarea lui Stepaniuc este mai mult decat un plagiat. Autorul chiar l-a intrecut pe Stati. A atins culmea neverosimilului. Macar sa fi interpretat cele scrise de Stati. El insa a copiat cuvant cu cuvant. Un Institut intreg de Istorie incearca sa scrie o istorie a romanilor, iar Stepaniuc, fara a fi specialist in domeniu, vrea sa dea totul peste cap. El ar trebui sa-si ceara scuze de la Stati. Oricum, Varta a expus minimum de fragmente”.
***
Nota redactiei
Victor Stepaniuc ne-a solicitat publicarea unui articol respins, ca drept la replica, de ziarul „Flux”. Cum JURNALUL a pus la dispozitie spatiu tuturor partilor implicate in polemica, si din lipsa de spatiu, nu am reprodus articolul respectiv.
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=12424&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Investigatii
Editia de Vineri · Investigatii · Nr.05 · 2006-02-10· 202
„Statalitatea poporului moldovenesc” – un plagiat notoriu sau
o lucrare pe care Vasile Stati o semneaza cu pseudonimul
„Victor Stepaniuc”
Mass-media afiliata partidului de guvernamant a cautat sa confere aparitiei lucrarii semnate de V. Stepaniuc „Statalitatea poporului moldovenesc” conotatia de eveniment de importanta covarsitoare pentru destinele viitoare ale statului Republica Moldova si ale cetatenilor sai.
Tonalitatea acestei campanii adulatoare au dat-o trei din cei patru recenzenti ai „op”-ului in cauza si redactorul sau stiintific, ale caror aprecieri exaltate au fost imprimate pe coperta a doua a cartii si care, se creeaza impresia, nici n-au lecturat-o cu atentie, ca daca ar fi facut-o, cu siguranta ar fi fost mai rezervati, sau in general s-ar fi eschivat sa participe la o asemenea actiune. Cititorul urmeaza sa se convinga de justetea acestor afirmatii parcurgand acest text pana la capat.
in cantarea osanalelor s-au remarcat, in mod deosebit, unul din cei patru recenzenti, si anume Al. Burian si Al. Roman, redactorul stiintific al lucrarii si, care, in cate o singura fraza, au reusit sa scoata in evidenta atatea merite si virtuti ale autorului si „operei” acestuia, incat Academiei de ªtiinte a Republicii Moldova nu-i ramane nimic altceva decat sa-i confere de urgenta autorului acestei „capodopere” titlul de academician. Al. Burian a calificat lucrarea data ca pe „o cercetare sistematica (sic!) coerenta, minutios intocmita…”, „elaborata pe baza analizei unui numar remarcabil de marturii istorice, politico-juridice, pe studierea atenta a documentelor si lucrarilor de specialitate”… (aici si in continuare sublinierile ne apartin). Toate recordurile le-a batut, insa, Al. Roman, omul care a intrat in legenda gratie scrisorii sale lacrimogene de cativa kilometri, pe care o adresase presedintelui Voronin dupa ce a fost demis din functia de viceministru al Educatiei si in care se jura ca va lupta vartos impotriva unionistilor si adeptilor Istoriei Romanilor pana la victoria finala, numai sa i se ofere o noua functie. Functia i-a fost oferita si se pare ca n-a dezamagit asteptarile. Al. Roman afirma ca „monografia „Statalitatea poporului moldovenesc” prezinta un fenomen nou in viata stiintifica din Republica Moldova, un studiu extrem de actual si important in istoriografia contemporana, fiind, de fapt, o contributie substantiala la spargerea blocadei informationale din ultimii cincisprezece ani privind istoria veridica a poporului moldovenesc…”
La rubrica „Calea spre adevar” a publicatiei periodice „Comunistul”, nr. 1, din 20 ianuarie 2006 este inserata o prezentare elogios-laudativa referitoare la lucrarea in cauza. Autorul anonim al acestei „perle” a dat dovada de atata exces de ingeniozitate pentru a inventa virtuti si merite la superlativ ale autorului si lucrarii acestuia – toate insa – rod al unei imaginatii juvenile care nu au nimic in comun cu realitatea propriu-zisa. Cu ingaduinta cititorului nostru, vom reproduce doua fragmente din aceasta „mostra” de prezentare a unei lucrari pentru ca acesta sa se convinga mai bine cat este de mare discrepanta dintre fictiunea acestei echilibristici verbale si realitatea penibila referitoare la „exegeza” in cauza.
„Monografia frapeaza nu numai prin problematica abordata (in perioada cand denigrarea istoriei Moldovei si a statalitatii moldovenesti a devenit aproape ca postulat metodologic), prin generalizari temerare, bine fundamentate, prin bogatia si diversitatea materialelor analizate, consultate (primul capitol, bunaoara, este insotit de 288 de trimiteri!), ci si printr-o viziune noua asupra etapelor de inaltare in istorie a Statului Moldovenesc…”
„Monografia lui V. Stepaniuc constituite o achizitie exceptionala pentru istoriografia moldoveneasca. Demonstrind barbatie exemplara si devotament civic, autorul, in mod argumentat, fara patos ideologic si zgomot propagandistic, consecvent, pagina cu pagina fundamenteaza aparitia si afirmarea statalitatii moldovenesti, spargand cu hotarare blocada informationala privind istoria veridica a poporului moldovenesc, consolidarea statalitatii sale. Antrenind in laboratorul sau investigational lucrari ale autorilor cu diferite conceptii, nu rareori polare, V. Stepaniuc polemizeaza cu demnitate, sustinindu-si tezele, combatind afirmatiile neintemeiate, hiperideologizate, inclusiv ale aderentilor sai. Cu toate acestea cartea, nici pe departe, nu este o culegere de articole si declaratii ale unui activist politic, ci un studiu stiintific al unui cercetator perseverent, laborios si temerar, care are si se foloseste de dreptul la viziunea sa, la parere proprie, indiferent de faptul – coincid ele sau nu cu orientarile mereu schimbatoare.
Din pacate, pentru V. Stepaniuc si simpatizantii sai nimic din cele anuntate cu surle si trambite nu s-a adeverit. in rezultatul unei lecturi atente a acestui „op” ramai nu numai ” frapat” – vorba publicistului anonim de la „Comunistul”, ci si consternat si socat de-a binelea de stilul vehement romanofob al discursului acestei lucrari, de arsenalul de metode si procedee de mutilare a adevarului istoric cu referire la istoria Moldovei si, in special, a Moldovei transprutene, la care recurge autorul sau. Nici pomina despre „o viziune noua” asupra etapelor de inaltare in istorie a Statului Moldovenesc”. „Viziunea noua” este, de fapt, una veche, perimata, caracteristica istoriografiei sovietice careia ii sunt specifice stilul agresiv romanofob, ura viscerala fata de tot ce este romanesc, defaimarile si etichetarile, denaturarea adevarului istoric in scopul atingerii unor scopuri politicianiste meschine.
Lucrurile sunt cu atat mai grave, cu cat respectiva lucrare o semneaza nu un oarecare autor, ci o persoana politica care face parte din conducerea actualului partid de guvernamant. Se pare ca acest scenariu constituie un comandament politic, care reflecta interesele unei anumite grupari din cadrul partidului de guvernamant ce nu este deloc incantata de perspectivele unei eventuale aderari a Republicii Moldova la structurile europene si euroatlantice. intr-un fel, o atare manifestare incearca sa submineze si orientarea prooccidentala promovata tot mai insistent de institutia prezidentiala.
Tentativa de ridicare a moldovenismului romanofob la rangul de ideologie a statului Republica Moldova constituie o grava eroare, dar si o diversiune de ordin politic impotriva intereselor vitale ale statului si ale cetatenilor sai.
Atacurile romanofobe vehemente de acum, ca si campania de spalare a creierilor operata de regimul comunist din fosta URSS au urmarit si urmaresc aceleasi scopuri care au ramas invariabile – izolarea artificiala a Republicii Moldova de Romania prin cultivarea imaginii demonice a celor din stanga Prutului. (Azi e deosebit de periculoasa o atare abordare antistiintifica si xenofoba care risca sa pericliteze interesul national al Republicii Moldova de integrare europeana si euroatlantica si submineaza sansa cetatenilor Republicii Moldova care isi doresc sincer o ameliorare a situatiei lor, un destin mai bun prin intermediul integrarii in marea familie europeana…
Reanimarea unor atavisme ale istoriografiei staliniste si sovietice cu referire la istoria spatiului de dainuire a poporului nostru in conditiile cand au fost scrise numeroase studii fundamentale cu adevarat stiintifice, consacrate problematicii in cauza, cand exista o deschidere tot mai larga in conditiile unei profunde democratizari a tarilor din Europa de Est si Sud-Est si a integrarii lor in structurile euroatlantice si europene, incercarile disperate ale unor masluitori de istorie nationala sunt sortite din start esecului.
Pana la aparitia acestei lucrari, V. Stepaniuc, n-a dat nici cele mai mici semne ca are preocupari serioase in domeniul cercetarii istorice.
Pentru scrierea unui tratat de istorie, in afara de o dorinta arzatoare, sunt necesare mai multe lucruri si anume – cunostinte temeinice in domeniul istoriei, deprinderi si abilitati in sfera investigatiei stiintifice, cunoasterea profunda a literaturii de specialitate, a surselor documentare edite, precum si a celor de arhiva. Toate acestea se acumuleaza in rezultatul unor ani de munca asidua, care-si gasesc o reflectare nemijlocita in publicarea unor articole si studii stiintifice care, in cele din urma, se incununeaza cu scrierea unor monografii.
Pentru a spulbera eventuale indoieli si nedumeriri din partea unor cititori mai exigenti in legatura cu abilitatile sale in domeniul cercetarii istorice, V. Stepaniuc in debutul lucrarii sale, intr-o maniera neindemanatica, incearca sa-si protejeze vulnerabilitatile, mentionand ca participarea la cateva conferinte cu caracter omagial i-au permis sa adune atatea informatii pretioase, incat s-a vazut nevoit sa scrie un studiu monografic consacrat „statalitatii poporului moldovenesc”.
Laudabil efortul „temerar” si „barbatia exemplara” – vorba cronicarului anonim de la „Comunistul” numai ca participarea, cu cateva comunicari, la niste conferinte organizate de responsabili de la partidul de guvernamant si informatiile acumulate in procesul pregatirii respectivelor conferinte sunt nici pe departe suficiente pentru a realiza un studiu stiintific consacrat unui vast spectru de probleme care cuprind o perioada de aproape doua milenii. in calitate de persoana famialiarizata cu domeniul cercetarii istorice, o atare argumentare imi parea imposibila, dar, in acelasi timp, admiteam, mai mult teoretic, ca ar putea sa se intample si pe la noi niste sclipiri de geniu. Mai multe elemente, insa, imi starneau anumite banuieli – stilul expunerii, metoda argumentarii si, in special, agresivitatea romanofoba – mi se pareau deosebit de cunoscute. Citeam aceasta lucrare si aveam impresia ca am mai intalnit undeva idei si afirmatii similare. Mai mult involuntar, am deschis monografia „Istoria Moldovei” a lui Vasile Stati, la unul din subiectele abordate de Victor Stepaniuc si – am ramas stupefiat. ªocul a fost unul greu de redat in cuvinte. Nu-mi venea sa cred ca asa ceva este posibil. Fragmente intregi, pagini intregi din lucrarea lui V. Stati se regaseau in aceiasi formula in monografia semnata de V. Stepaniuc. Un asemenea plagiat nu mi-a mai fost dat sa vad pana in prezent. Pentru ca cititorul sa se convinga de justitia acestor afirmatii am decis sa inserez in acest articol texte paralele din cele doua lucrari, care, in mod mai mult decat elocvent, vorbesc de la sine. tin sa mentionez ca cele cateva exemple, selectate la intamplare, nu epuizeaza nici pe departe amploarea si gravitatea acestui furt intelectual. Atare exemple sunt cu mult mai multe si din lipsa de spatiu de ziar nu vom persevera in acest sens. in afara de aceasta, plagiat se considera si sutele de fragmente de text ce contin citate din documente, opinii ale altor autori, insotite de comentariile lui V. Stati, care au fost preluate in formula initiala, in majoritatea cazurilor, in bloc, alcatuit din mai multe citate, in ordinea in care ele se regasesc in textul monografiei „Istoria Moldovei”, fara sa se indice in note sursa utilizata. Pana si majoritatea covarsitoare a hartilor, schemelor, tabelelor inserate in volumul lui V. Sati sunt preluate si incluse in lucrarea „Statalitatea poporului moldovenesc”, fara sa se indice sursa primara. ªi acest procedeu tot furt intelectual se numeste.
[La anul, cand, potrivit traditiei orale consemnate de primii istorici moldoveni, Dragos cu moldovenii sai din Maramures s-a stabilit la rasarit de Carpati, pe aceste meleaguri era raspandit cantecul Mioritei – despre soarta haina a unui moldovan care era „mai ortoman” si de aceea era pizmuit de ciobanii vicleni vrincean si ungurean. Exista orasul Moldavia (Civitas Moldaviae), de unde negustorul Alexandru Moldaovici ducea (la 1334) marfuri la Lvov (Polonia). Prin locurile desfatatoare colonizate de Dragos cu „moldoveni ungureni” curgea, ca si astazi, riul cu apa cristalina – Moldova, afluentul sau Moldovita. in apropierea izvorului Moldovei s-a asezat localitatea Fundul Moldovei…Nu departe se afla orasul Cimpulung Moldovenesc…Traitorii vechi de pe aceste meleaguri, care se numeau moldoveni, impreuna cu dacii romanizati veniti din Maramures, convietuind cu alte neamuri venite din Rusia de Sud-Vest, au incercat sa afle:de unde, din care pricina au aparut aceste frumoase nume – moldoveni, Moldova? ªi astfel a aparut prima istorie a Moldovei -cea legendara. Dar legenda, se stie bine, „se impleteste cu istoria”.] (V. Stepaniuc, pag. 23) [La anul stabilirii lui Dragos si a drujinei sale la rasarit de Carpati (1352), in aceste regiuni era raspandit cantecul Mioritei – despre soarta haina a unui moldovan pizmuit de viclenii ciobani vrincean si ungurean. Exista orasul Moldavia (Civitas Moldaviae), de unde tirgovetul Alexandru Moldaovici (la 1334) ducea marfuri de vinzare la Lvov (in Polonia). Prin regiunea, unde s-a statornicit voda Dragos cu ai sai, curgea un riu cu apa rece si cristalina – Moldova. in apropierea izvorului acestui riu s-a intemeiat localitatea Fundul Moldovei. Nu departe se afla tirgul Cimpulung Moldovenesc… Traitorii vechi de pe aceste meleaguri,urmasi ai dacilor liberi, care se numeau moldoveni, impreuna cu dacii romanizati, veniti din Maramures, conlocuind cu alte neamuri venite din Rusia de Sud-Vest au incercat sa lamureasca::de unde, din care pricina au aparut aceste frumoase cuvinte – moldoveni, Moldova? ªi astfel a aparut prima istorie a Moldovei – cea legendara. Legenda, insa, „se impleteste cu istoria”. (Vasile Stati, p. 53)
[…membrii obstii erau obligati sa dea nobilimii in curs de feudalizare daruri in natura de doua ori pe an, sa lucreze la ei 3-5 zile pe an (inceput de boieresc)… Pamintul putea fi mostenit numai de rude, in primul rind, de copii. Femeia nu putea mosteni pamintul. Obligatiile decurgeau numai din contracte: de schimb, de vanzare-cumparare, de imprumut, de donatie. Contractele erau verbale si se incheiau in prezenta martorilor…Casatoria se facea prin cununie cu anumite conditii: 12-13 ani pentru mireasa, 14-15 ani pentru mire, consimtamantul mirelui, al miresei; se admitea divortul. Dreptul voloh considera infractiune orice dauna materiala, fizica sau morala pricinuita cuiva. Se considerau drept infractiune: furtul, incendierea, omorul, pricinuirea de leziuni corporale, adulterul, rapirea femeilor. Scopul pedepsei era razbunarea si obtinerea foloaselor materiale. Rascumpararea – amenda se numea gloaba, dusegubina. Amenzile judiciare se incasau sub forma unui anumit numar de vite (3, 6, 24,50) Dreptul voloh nu cunostea inca pedeapsa cu moartea, mutilarea. Functiile judiciare le exercitau batrinii obstii, cnejii si alte persoane alese… Taxa judiciara – tretina, adica a treia parte din valoarea averii in litigiu era platita de cistigatorul procesului si mergea in folosul obstii si a cnejilor. De notat, ca principiile dreptului voloh erau aplicate partial de popoarele slave din vecinatatea nord-estica a Moldovei .] (V. Stepaniuc, pag. 46-47) [Membrii obstii erau obligati sa ofere cnejilor daruri in natura de doua ori pe an (la craciun si de pasti), sa lucreze la ei 3-5 zile pe an (inceputul de boieresc)…pamintul[ui] putea fi mostenit numai de rude, in primul rind de copii. Femeia nu avea drept de a mosteni pamint. Obligatiile decurgeau numai din contract: Se cunosc contracte de schimb, de vanzare-cumparare, imprumut, donatie. Contractele erau verbale si se incheiau numai in prezenta oaspetilor…Casatoria se facea prin cununie cu respectarea anumitor conditii: virsta legala (12-13 ani pentru mireasa, 14-15 pentru mire), consimtamantul mirelui, al miresii. Dreptul voloh admitea divortul. Se considera infractiune orice dauna materiala, fizica sau morala pricinuita cuiva.Dreptul voloh considera infractiuni: furtul, incendierea, omorul, pricinuirea leziunilor corporale, adulterul, rapirea femeilor. Scopul principal al pedepsei era razbunarea si obtinerea de foloase materiale. Rascumpararea – amenda se numea gloaba, dusegubina. Amenzile judiciare se incasau sub forma unui anumit numar de vite (3, 6, 24,50…) Dreptul voloh nu cunostea inca pedeapsa cu moartea, mutilarea. Functiile judiciare le exercitau batrinii obstii, cnejii si alte persoane alese, in cazuri exceptionale – toata obstea (capii familiilor).Taxa judiciara (tretina, a treia parte din valoarea averii in litigiu) era platita de cistigatorul procesului si era pusa in folosul obstii si a cnejilor. Principiile dreptului moldovenesc (voloh) erau aplicate partial si in unele teritorii slave vecine) .] (V. Stati, pag. 64)
[…la 1.02.1918 sosesc la Odesa imputernicitii statului major roman, colonelul Radulescu si capitanul Cadere, care au exprimat interesul de a incheia un armistitiu pina la 3.02.1918, ca in acest rastimp sa se formuleze propunerile de pace, prin mijlocirea reprezentantului Frantei. Presedintele Colegiului suprem autonom pentru afacerile romano-ruse H. Rakovskii si V.Iudovskii de la Rumcerod au acceptat. insa de acum dupa primele negocieri H. Racovskii a constatat: „Romania santajeaza pe ambele fronturi: intra in tratative cu Germania, dar se tirguieste pe contul Rusiei si a aliatilor ei”. Drept urmare, comandantul suprem al Frontului sovietic de Sud, generalul M. Muraviov i-a inminat (2.02.1918) reprezentantului Romaniei la Kiev, generalului Coanda un ultimatum, prin care cerea guvernului de la Iasi „sa ordone neintirziat evacuarea armatelor din Basarabia”. incurajata de Centrali(Germania, Austro-Ungaria), dar si de Antanta (Franta, Marea Britanie), Romania a ignorat cerinta sovietica. Unitatile respective ale Armatei Rosii au primit ordin „a respinge dusmanul care si-a permis sa se amestece in treburile noastre interne”.] (V. Stepaniuc, pag. 189) [La 1.02.1918 a sosit la Odesa doi reprezentanti ai Statului – major roman: colonelul Radulescu si capitanul Cadere, care au propus un armistitiu pina la 3.02.1918, pentru a se formula propunerile de pace prin intermediul reprezentantului Frantei. Presedintele Colegiului suprem autonom pentru afacerile romano-ruse H. Rakovskii si V.Iudovskii de la Rumcerodau cazut de acord. Dupa primele contacte, H. Racovskii a tras concluzia: „Romaniasantajeaza pe ambele fronturi: intra in tratative cu Germania, dar se tirguieste pe contul Rusiei si a aliatilor ei”. La 2.02.1918 generalul M. Muraviov, comandantul suprem al Frontului Sovietic de Sud, i-a inminat reprezentantului Romaniei la Kiev, generalului Coanda un ultimatum prin care guvernului de la iasi i se cerea „sa ordone neintirziat evacuarea armatelor din Basarabia”.Romania incurajata de Centrali, dar si de ntanta, a ignorat cerinta. in consecinta, toate unitatile armate sovietice au primit ordin „dea respinge dusmanul ce si-a permis sa se amestece in treburile moastre interne”.] (V. Stati, pag. 295)
„Istoriile…” Romaniei, ale „romanilor”, ale „Basarabiei” de dupa 1989 (spre deosebire de istoriografia romaneasca de dupa razboi) privitor la „infaptuirea marii uniri” declara ca la 1918 „Basarabia” se aseamana „unor periferii uitate… Guvernantii de la Bucuresti (care se refugiasera la Iasi – Aut.) au actionat cu grija dar consecvent in directia integrarii acestor provincii istorice – inclusiv a „Basarabiei” – in cadrul statului national unitar roman”. in compendiul Istoria romanilor „pentru problemele romanilor de pretutindeni” se afirma:”Romania (Mare) s-a realizat pe cale democratica…Ne oprim la aceste doua „Istorii…”, fiind caracteristice (prin reluari, repetari ale acelorasi declaratii si supozitii) tuturor „istoriilor” bons pour la Bassarabie. Se evidentiaza totusi prin accente si tonalitate, prin exploatarea masiva a procedeelor: „trecere sub tacere”, „omitere”, basnuiri, „interpretare desantata a evenimentelor”, a informatiilor „indezirabile” Istoria Basarabiei…Aici aflam ca la congresul ostasilor moldoveni „au participat 989 de delegati” (sic!). (V. Stepaniuc, pag. 220) „Istoriile…” Romaniei, ale „romanilor”, ale „Basarabiei” de dupa 1989 (spre deosebire de istoriografia romaneasca de dupa razboi) privitor la „infaptuirea marii uniri” declara ca la 1918 „Basarabia” se aseamana „unor periferii uitate… Guvernantii de la Bucuresti (care se refugiasera la Iasi – Aut.) au actionat cu grija dar consecvent in directia integrarii acestor provincii istorice – inclusiv a „Basarabiei” – in cadrul statului national unitar roman”. (Istoria Basararabiei de la inceputuri pina la 1998;Bucuresti, 1998, coordonator I. Scurtu). in compendiul Istoria romanilor „pentru problemele romanilor de pretutindeni” (Bucuresti, 1996; coordonatori: I. Grigoroaiei, I. Toderascu se afirma: „Romania (Mare) s-a realizat pe cale democratica…Ne oprim la aceste doua „Istorii…”, fiind caracteristice (prin reluari, repetari ale acelorasi declaratii si supozitii) tuturor „istoriilor” bons pour la Bassarabie. Se evidentiaza totusi prin accente si tonalitate, prin exploatarea masiva a procedeelor: „trecere sub tacere”, „omitere”, basnuiri, „interpretare desantata a evenimentelor”, a informatiilor „indezirabile” Istoria Basarabiei…(Bucuresti, 1998, „editia a II-a revazuta si adaugata” sub coordonarea lui I. Scurtu). Aici aflam ca la congresul ostasilor moldoveni „au participat 989 de delegati”… (V. Stati, pag. 306)
[Diferiti inflacarati promotori ai „unirii” s-au ingrozit, cind au vazut pe minile cui a nimerit bastina lor si ce fac pe pamantul lor stramosesc „aventurierii trimisi de patria-muma” (I. Pelivan). Documentele, marturiile contemporanilor invedereaza o situatie dezastruoasa a „Basarabiei” sub toate aspectele: politic, social, economic, cultural. in pofida acestor realitati crude, anumiti istorici „de la 1990 incoace” intuiesc altceva. „Interstitiul (cuvantul folosit de savantul N. Enciu inseamna „loc gol intre doua corpuri”, „vid”, „goliciune”) dintre cele doua razboaie mondiale constituie o perioada distincta (prin vidul, goliciunea sa?) in evolutia societatii romanesti extrem de bogata in evenimente, invataminte istorice”… Desi a intuit un „vid bogat”, trebuie sa recunoastem ca N. Enciu ale dreptate: „evenimente, fapte, actiuni din care trebuie din care trebuie sa tragem invataminte istorice” au fost berechet, inclusiv la capitolele „consecinte” si, mai ales, la „elaborarea si aplicarea unor masuri democratice” specifice. Sa cercam scripturile.Adica sa urmarim documentele.Nicolai Alexandri, unul din fondatori, decanul de virsta al Sfatului tarii, ulterior senator roman (1919), la 7.10.1918 a avut un discurs, la adunarea de constituire a filialei Chisinau a partidului Liga poporului (lider l. verescu). Cuvintarea lui N. Alexandri ulterior a fost publicata cu titlul Manie grandioza romaneasca (in limba rusa). Cronologic depozitia lui despre situatia din „Basarabia” la 6 luni de la asa-zisa unire este prima. Asadar…] (V. Stepaniuc, pag. 222) [Multi dintre cei mai infocati si zgomotosi promotori ai „unirii” s-au ingrozit, cind au vazut pe minile cui a nimerit bastina lor si ce fac pe pamantul lor stramosesc „aventurierii trimisi de patria-muma” (I. Pelivan). Documentele, marturiile contemporanilor invedereaza o situatie dezastruoasa a „Basarabiei” sub toate aspectele: politic, social, economic, cultural. in pofida acestor realitati crude, anumiti istorici „de la 1990 incoace” intuiesc altceva. „Interstitiul (cuvantul folosit de savantul N. Enciu inseamna „loc gol intre doua corpuri”, „vid”, „goliciune”) dintre cele doua razboaie mondiale constituie o perioada distincta (prin vidul, goliciunea sa?) in evolutia societatii romanesti extrem de bogata in evenimente, invataminte istorice”… Desi a intuit un „vid bogat”, trebuie sa recunoastem ca N. Enciu ale dreptate: evenimente, fapte, actiuni din care trebuie sa tragem „invataminte istorice” au fost berechet, inclusiv la capitolele „consecinte” si, mai ales, la „elaborarea si aplicarea unor masuri democratice” specifice. Sa cercam scripturile.Adica sa urmarim documentele.Nicolai Alexandri, unul din fondatorii, decanul de virsta al Sfatului tarii, ulterior senator roman (1919), la 7.10.1918 a avut un discurs, la adunarea de constituire a filialei Chisinau a partidului Liga poporului (lider l. verescu). Cuvintarea lui N. Alexandri ulterior a fost publicata cu titlul Manie grandioza romaneasca(in limba rusa). Cronologic depozitia lui despre situatia din „Basarabia” la 6 luni de la asa-zisa unire este prima. ªadar…] (V. Stati, pag. 315)
[Indiferent de scopurile politice si de metodele aplicate, de conjunctura internationala in jurul Moldovei dintre Prut si Nistru la inceputul anilor’20 (veacul XX), crearea in raioanele Moldovenesti din stinga Nistrului a RASS Moldovenesti in acea perioada (1924) si in acele circumstante etnopolitice, etnogeografice a fost singura conditie de salvare si ocrotire a etnicitatii moldovenilor de aici. Formarea in raioanele moldovenesti din stinga Nistrului a autonomiei moldovenesti constituia factorul decisiv, care, intr-adevar, a desteptat constiinta nationala a moldovenilor din stanga Nistrului.Istoria nu admite, se stie, modul conditional. Cu toate acestea, daca nu ar fi fost organizata pentru ei autonomie nationala (facem abstractie aici de scopurile specifice urmarite de centru), moldovenii din raioanele Camenca (partea stinga), Ribnita, Dubasari, Grigoriopol, Slobozia ar fi impartasit soarta consingenilor lor din regiunile Kirovograd, Nicolaev, Herson, iar mai tirziu chiar si acelor din raioanele Ananiev, Balta, Birzula, Crasnie Ocni, care 16 ani au fost in componenta RASSM: treptat s-ar fi dizolvat in mediul etnic ucrainean, ar fi fost asimilati de natiunea precumpanitoare din preajma. ªi, in general, e putin probabil ca raioanele moldovenesti din stinga Nistrului ar fi intrat in componenta RSS Moldovenesti, proclamata la 2 august 1940, daca in 1924 n-ar fi fost organizata autonomia nationala a moldovenilor est-nistreni, daca mai inainte, in decembrie 1917, Adunarea moldovenilor transnistreni n-ar fi adoptat istoricele – astazi vedem bine! – sale, hotariri….in pofida circumstantelor istorice, a factorilor politici si ideologici, care au inriurit negativ dezvoltarea etnoculturala a moldovenilor de pretutindeni, ei, inclusiv cei de la est de Nistru, si-au pastrat si confirma sentimentul comunitatii lor etnice, constiinta ca sint moldoveni, ca limba moldoveneasca e graiul lor matern, ca sint o parte integranta, inseparabila a Republicii Moldova.] (V. Stepaniuc, pag. 261-262) [Indiferent de scopurile politice si de metodele aplicate, de conjunctura internationala in jurul Moldovei dintre Nistru si Prut la inceputul anilor 20, crearea in raioanele moldovenesti din stinga Nistrului a RASSM in acea perioada (1924) si in acele circumstante etnopolitice, etnogeografice a fost singura conditie de salvare si ocrotire a etnicitatii moldovenilor de aici. Formarea in raioanele moldovenesti din stinga Nistrului a autonomiei moldovenesti constituia factorul decisiv, care, intr-adevar, a desteptat constiinta nationala a moldovenilor din stanga Nistrului.Istoria nu admite, se stie, modul conditional. Cu toate acestea, daca nu ar fi fost organizata pentru ei autonomie nationala (facem abstractie aici de scopurile specifice urmarite de centru), moldovenii din raioanele Camenca (partea stinga), Ribnita, Dubasari, Grigoriopol, Slobozia ar fi impartasit soarta consingenilor lor din regiunile Kirovograd, Nicolaev, Herson, iar mai tirziu chiar si acelor din raioanele Ananiev, Balta, Birzula, Crasnie Ocni, care 16 ani au fost in componenta RASSM: treptat s-ar fi dizolvat in mediul etnic ucrainean, ar fi fost asimilati de natiunea precumpanitoare din preajma. ªi, in general, e o chestie daca raioanele moldovenesti din stinga Nistrului ar fi intrat in componenta RSS Moldovenesti, proclamata la 2 august 1940, daca in 1924 n-ar fi fost organizata autonomia nationala a moldovenilor est-nistreni, daca mai inainte, in decembrie 1917, Adunarea Moldovenilor transnistreni n-ar fi adoptat istoricele – astazi vedem bine! – sale, hotariri….in pofida circumstantelor istorice, a factorilor politici si ideologici, care au inriurit negativ dezvoltarea etnoculturala a moldovenilor de pretutindeni, ei, inclusiv cei de la est de Nistru, si-au pastrat si confirma sentimentul comunitatii lor etnice, constiinta ca sint moldoveni, ca limba moldoveneasca e graiul lor matern, ca sint o parte integranta, inseparabila a Republicii Moldova.] (V. Stati, pag. 334-335)
[Puterea noua a lichidat sistemul administrativ-militar, starea de asediu impuse de regimul romanesc de ocupatie si, totodata, a interzis existenta oricaror altor organizatii locale obstesti: partide, asociatii de creatie, societati economice, comerciale s.a. in locul lor s-au infiintat organizatii comsomoliste, cooperatiste, de iluminare culturala s.a. subordonate structurilor politice ale unui singur partid – al comunistilor.]……[in urma alegerilor in Sovietul Suprem al RSSM si, concomitent, alegerilor suplimentare in Sovietul Suprem si Sovietul Nationalitatilor ale URSS din 12.01.1941, a fost format Sovietul Suprem al RSSM (266 de deputati), 34 de deputati au fost alesi in Sovietul Suprem si 25 de deputati in Sovietul Nationalitatilor ale URSS. Sesiunea I a Sovietului Suprem al RSSM (8-10.02.1941) a ales Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM (presedinte F. Brovco, 1941-1951), a format Guvernul RSSM (prim-ministru T. Constantinov, 1940-1945). La 10 februarie 1941 Sesiunea I a Sovietului Suprem al RSSM a adoptat Constitutia (Legea temeinica) a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti…](V. Stepaniuc, pag. 288) [Concomitent cu lichidarea sistemului administrativ-militar, impus de regimul romanesc de ocupatie , a fost interzisa existenta oricaror altor organizatii locale obstesti: partide, asociatii de creatii, societati economice, comerciale s.a. in locul lor se creau organizatii comsomoliste, cooperatiste, culturale s.a. subordonate organizatiilor politice ale unui singur partid – al comunistilor (bolsevicilor).]……[in urma alegerilor in Sovietul Suprem al RSSM si, concomitent, a alegerilor suplimentare in Sovietul Suprem si Sovietul Nationalitatilor ale URSS din 12.01.1941, a fost format Sovietul Suprem al RSSM (266 de deputati), 34 de deputati au fost alesi in Sovietul Suprem si 25 de deputati in Sovietul Nationalitatilor ale URSS. Sesia I-a a Sovietului Suprem al RSSM (8-10.02.1941) a ales Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM (presedinte Gh. F. Brovco, 1941-1951), a format guvernul RSSM (presedinte T. A. Constantinov, 1940-1945). La 10.02.1941 Sesia I-a a Sovietului Suprem al RSSM a adoptat Constitutia (Legea Fundamentala) a RSSM.](V. Stati, pag. 348-349)
[…Permanenta raportare la anularea „consecintelor” Pactului Ribbentrop-Molotov si la unificarea cu Republica Moldova, atita timp cit aceasta nu doreste, nu fac decit sa sporeasca neincrederea comunitatii euro-atlantice cu privire la capacitatea Romaniei de a aduce un plus de stabilitate si securitate in Europa.in ceea ce priveste o eventuala unificare dupa modelul german, realitatile au dat deja raspuns unei asemenea optiuni. Germania nu a semnat Tratatul de pace la sfirsitul razboiului mondial, deci contestarea frontierei intre cele doua Germanii nu putea fi considerata un act revizionist. in plus, unificarea era dorita de toti germanii, care s-au exprimat in acest sens…]…[Principalul argument este ca in cazul Germaniei s-au unit doua parti ale unui stat, dezbinat prin forta imprejurarilor, de puteri straine. in cazul Romaniei si al Moldovei situatia a fost si este cu totul alta. Ceea ce C. Kiritescu numea „Romania micsorata” (intre Vaslui, Iasi, Husi si Prut) a ocupat in ianuarie 1918 Republica Democratica Moldoveneasca – stat national moldovenesc, care niciodata, nici o zi n-a fost in componenta Principatelor Unite din 1862, niciodata n-a fost a Regatului roman …](V. Stepaniuc, pag. 356, 357). [Permanenta raportare la anularea „consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov” si la unificarea cu Republica Moldova, atita timp cit aceasta nu doreste unificarea, nu fac decit sa sporeasca neincrederea comunitatii euroatlantice cu privire la capacitatea Romaniei de a aduce un plus de stabilitate si securitate in Europa.in ceea ce priveste o eventuala unificare dupa modelul german, realitatile au dat deja raspuns unei asemenea optiuni. Germania nu a semnat Tratatul de pace la sfirsitul razboiului mondial, deci contestarea frontierei intre cele doua Germanii nu putea fi considerata un act revizionist.(Romania a semnat Tratatul de pace, fiind, astfel, de acord cu actualele frontiere si cu bunavointa invingatorilor, care i-au daruit Transilvania- Aut). in plus, unificarea era dorita de toti germanii, care s-au exprimat in acest sens…”Dar principalul motiv si argument e ca in cazul Germaniei s-au unit doua parti ale unui stat, dezbinat prin forta imprejurarilor de puteri straine. in cazul actului din 1918 situatia e cu totul alta: citeva judete dintre Siretul de Sus si Prut, ceea ce C. Kiritescu numea „Romania micsorata” au ocupat Republica Democratica Moldoveneasca care niciodata, nici o zi n-a fost in componenta Principatelor (din 1862), niciodata n-a fost in componenta Romaniei (din 1883) si nici a regatului roman.](V. Stati, pag. 344).
Datorita acestui procedeu indecent de furt intelectual, V. Stepaniuc s-a descalificat, in mod iremidiabil in calitatea sa de istoric-debutant. De aici incolo, tot ce va incerca dansul sa publice ceva legat de istorie va trezi mari indoieli si semne de intrebare din partea specialistilor si a cititorilor.
S-au descalificat, sub aspect profesional, dar si moral, cei patru recenzenti oficiali ai acestui plagiat fara precedent in istoriografia din Republica Moldova: Alexandru Burian, Vladislav Grosul, Victor Moraru, Dragos Vicol si, in mod special, redactorul stiintific al acestei „capodopere” – Alexandru Roman., care au demonstrat totala incompetenta in materie de cunoastere elementara nu a intregii literaturi istorice, dar nici chiar a celeia pe care le place atat de mult s-o ridice in slavi. intr-o situatie deosebit de jenanta s-a pomenit Al. Burian, proaspat caftanit cu o functie importanta si responsabila – cea de director al Institutului de Istorie al Academiei de ªtiinte a Republicii Moldova. Incompetenta crasa de care a dat dovada promovand acest plagiat notoriu pune sub un mare semn de intrebare pregatirea sa profesionala in domeniul cercetarii stiintifice.
Ion Varta
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=12862&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica
Editia de Vineri · Politica · Nr.08 · 2006-03-03· 33
Dictatul ideologic asupra stiintei este inoportun
(Declaratie in problema predarii istoriei in scolile din Republica Moldova)
Opinia publica din Republica Moldova este framantata de mai multi ani de incercarile repetate si agresive ale unor exponenti ai partidului de guvernamant de a suprima cursul de istorie nationala si universala. Aceste actiuni antistiintifice si antinationale au recidivat pe fondul unor ticuri ideologice mostenite de la fostul regim totalitar. Prima tentativa a puterii de a elimina din invatamant istoria nationala a provocat valuri de proteste masive ale mediului academic si didactic, precum si a tineretului studios in primavara anului 1995. in iarna anului 2002 incercarile guvernantilor de a lichida acest obiect de studiu au condus la proteste stradale de o amploare si o durata fara precedent. Conflictul politic major din acel an s-a incheiat cu instituirea unui moratoriu privind cursul de istorie si statutul limbii ruse prin Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei „Cu privire la functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova”.
Dupa alegerile parlamentare din anul 2005 si acceptarea de catre toate fortele politice parlamentare a obiectivului strategic de integrare europeana am sperat ca etapa dictatului ideologic asupra stiintei a ramas in trecut. Din pacate, insa, astazi suntem martorii unui nou val de revansa si agresiune asupra scolii nationale. Aceste noi incercari de a impune ideologia unui partid politic in calitate de ideologie de stat risca sa dinamiteze echilibrul politic instalat in ultimul an si care este atat de necesar societatii noastre pentru a putea avansa in mod constructiv pe calea reformelor si a integrarii europene. tara noastra are nevoie de stabilitate politica, iar partidelor parlamentare le revine raspunderea de a asigura mentinerea acestei stabilitati.
Este regretabil faptul ca unele minti infierbantate nu pot renunta la sindromul invingatorului pornit sa subordoneze stiinta si cultura unor dogme de tip stalinist care nu-si mai au loc intr-o lume moderna. Este la fel de regretabil ca aceste minti insista sa comita aceleasi abuzuri, uzand de intregul aparat administrativ de constrangere.
Ministerul Educatiei, prin subdiviziunile sale raionale, constrange profesorii si elevii sa accepte asa-zisul „curs de istorie integrata”, iar in caz de nesupunere face tot posibilul pentru eliminarea profesorilor din invatamant.
Pe parcursul ultimelor doua saptamani, functionari ai Ministerului Educatiei in cadrul unor reuniuni ale profesorilor de istorie la nivel raional si municipal incearca sa obtina semnaturile acestora in sustinerea implementarii istoriei integrate in institutiile de invatamant din Republica Moldova. O situatie deosebit de alarmanta s-a creat la Institutul de ªtiinte ale Educatiei din Republica Moldova. Membrii catedrei de Istorie au fost somati sa accepte predarea asa-zisei „istorii integrate” in cadrul cursurilor de formare continua.
Atunci cand presiunile au devenit insuportabile, colectivul acestei catedre a demisionat in corpore.
Prin asa-numitul experiment este incalcata flagrant si prevederea constitutionala privind dreptul parintilor de a decide asupra modului de instruire a copiilor lor.
Este cazul sa amintim ca manualele de Istoria Universala si Istoria Romanilor au fost avizate pozitiv de catre specialistii Consiliului Europei si de la Institutul „G. Eckert” din Germania si finantate de Banca Mondiala. in timp ce asa-zisele „manuale experimentale » sunt incropite in mare taina de niste persoane obscure fara nici o relevanta academica. Acest fapt a devenit evident chiar si pentru responsabilii de realizarea experimentului, care au fost nevoiti sa trimita tirajul unuia dintre aceste manuale la ghilotina, transformandu-l in maculatura. Manualele pretins experimentale substituie abordarea obiectiva si stiintifica a fenomenului istoric cu dogme si falsuri preluate integral din istoriografia sovietica.
Dincolo de orice polemici, scopul adevarat al autorilor unor asemenea experimente este sa reinstaleze politica de stergere a memoriei istorice, de deznationalizare a populatiei bastinase din Republica Moldova. in ultimele saptamani primim la Parlament tot mai multe mesaje de protest din institutiile de invatamant si din teritoriu prin care suntem anuntati ca lumea este pe punctul de a iesi din nou in strada.
in aceasta situatie din ce in ce mai tensionata, in calitatea noastra de istorici si deputati, facem apel catre exponentii partidului comunist de guvernamant sa renunte la aceasta politica iresponsabila de subminare a constiintei nationale a populatiei majoritare si astfel sa excluda orice pericol de degradare si deterioare a climatului politic din tara si sa nu provoace noi confruntari sociale de proportii.
Dialogul, toleranta si spiritul european trebuie sa ia locul monologului, intolerantei si spiritului revansard.
Semneaza deputatii-istorici Ion Varta, Zoia Jalba, Leonid Bujor, Anatol Onceanu, Anatol taranu, Oleg Serebrian, Igor Klipii, Alexandru Lipcan
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=12721&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Investigatii
Editia de Vineri · Investigatii · Nr.07 · 2006-02-24· 19
Antisemitul si xenofobul Nazaria, jalnic aparator al plagiatului lui Stepaniuc
Dupa demonstrarea, cu lux de argumente, a furtului intelectual savarsit de Victor Stepaniuc in cartea semnata de el „Statalitatea poporului moldovenesc” (vezi ziarul „Flux” din 10.02.2005, doar doua personaje de reputatie indoielnica, s-au incumetat sa infirme niste adevaruri mai mult decat evidente. Acestia sunt V. Stati si S. Nazaria. Stati s-a vazut nevoit sa „iasa la rampa”, deoarece s-a pomenit intr-o situatie mai mult decat jenanta. Includerea unor fragmente intregi din lucrarea „Istoria Moldovei” a dansului in cartea pe care o semneaza V. Stepaniuc, ridica mai multe semne de intrebare. Unul ar fi legat si de paternitatea autentica a „Statalitatii poporului moldovenesc”. Zecile de pagini cu caracter identic care se regasesc in cele doua carti, ar putea sa indice si asupra conotatiei de lucrare colectiva a „op”-lui semnat de V. Stepaniuc. ªi daca-i asa, atunci devine evident cat de neinspirat a”trudit” V. Stati, care ar putea sa se intample ca si-a furat… propria caciula.
Cazul lui Nazaria e mult mai banal. Acesta a acceptat sa atace intr-o maniera dezgustatoare pentru a distrage atentia de la gravitatea faptei comise de patronul sau spiritual si nu numai.
Aceasta-i, pana la urma semnificatia articolului inserat in paginile publicatiei periodice de limba rusa „Время”. (intre altele, vom mentiona ca V. Polivtev si S. Roif, care semneaza alaturi de Nazaria articolul „Книга которую ждали давно”, inserat in pagina acestui ziar din 18.02.2006, n-au nici o atributie la acest textulet, doar atat ca au fost constransi de anumite circumstante sa-si puna si ei semnaturile alaturi de cea a lui S. Nazaria).
Prima parte a acestui articol, doldora de calomnii la adresa subsemnatului (pentru care fapt va trebui sa parvina in instanta de judecata), dansul l-a publicat deja in cateva randuri, in special, in presa de limba rusa de la Chisinau. Cea de-a doua parte a articolului cu pricina, intesat cu osanale la adresa lui V. Stepaniuc „pentru lucrarea foarte constiincioasa din punct de vedere stiintific” (sic!), a fost inserata in pagina ziarului „Comunistul”, la 20.01.2006 si purta doar semnatura „doctorului habilitat in istorie” S. Nazaria. De altfel, acest personaj pana in prezent asa si n-a priceput ce fel de doctor „habilitat” este – in „istorie” sau in „stiinte politice”. La o distanta de doar cateva saptamani in ziarul „Время” el semneaza de data aceasta „doctor habilitat in stiinte politice”. Ar fi cazul ca cei care i-au conferit acest titlu sa-i explice inca o data omului ce fel de „doftor” este si sa-l ajute sa iasa din aceste hatisuri in care s-a ratacit. De fapt specializarea dansului e una desantata care nu are nimic in comun cu stiinta. Lansarea unor calomnii si injurii la adresa unor persoane indezirabile dansului si patronului sau constituie veritabila sa vocatie. in acest domeniu, Nazaria detine, in mod sigur, intaietatea absoluta si anume acest fapt l-a „consacrat” in istoria recenta a Republicii Moldova si nu „opera” lui in domeniul istoriei.
O perioada am polemizat in pagina de ziar cu acest personaj in probleme de programe la istoria Moldovei, apoi la cea integrata, pe care el le ticluia si care erau doldora de greseli si ineptii, pe care cautam sa le scot in vileag si sa-i demonstrez ca rataceste. Probabil, din aceasta cauza s-a suparat rau de tot si de atunci, daca era si mai este solicitat de cei care l-au atronat si-l patroneaza (intre timp, unii s-au dezis de serviciile lui, convingandu-se ca, de fapt, le face mai mult deservicii) ataca murdar, calomniaza utilizand minciuna. Minciuna si ura patologica sunt armele la care recurge dansul. Anume din aceste considerente, o anumita perioada, am preferat sa nu intru in polemica cu el. in actualele circumstante, cand patronul sau l-a „blagoslovit” la „treaba”, ma vad nevoit sa ripostez.
Multi se intreaba, care-i semnificatia „fenomenului” Nazaria? Care-i explicatia comportamentului sau? Raspunsul ar fi urmatorul: analizati atent faptele sale, ele sunt atat de elocvente, incat totul devine clar.
in acest context as evoca doar doua exemple luate la intamplare. Un caz iesit din comun s-a intamplat in perioada cand activa in calitate de lector la Institutul pedagogic „T. G. ªevcenko” din Tiraspol (inceputul anilor 80 ai secolului trecut), cand si-a permis, in public, absolut nejustificat, sa bata o studenta. Toata lumea ramase consternata de pe urma unui atare comportament nesabuit care indicase clar diagnosticul acestui ins. Un alt incident, la fel de elocvent acesta l-a provocat in anul 2002, pe cand era viceministru al Educatiei.in plina sedinta a Colegiului Ministerului Educatiei si-a permis un gest nesabuit, declarand ca-l va scuipa intre ochi pe superiorul sau pentru faptul ca acesta n-ar fi fost de acord cu opinia sa. Pentru un atare comportament, dar si pentru altele, a si fost in curand concediat.
ªi acum sa trecem la analiza propriu-zisa a invinuirilor de „antisemitism”, pe care Nazaria le aduce subsemnatului.
Nazaria si-a construit intreaga „argumentare” pe minciuni sfruntate, procedee ce tin de domeniul sarlataniei. intregul esafodaj al „argumentarii” sale este construit in baza a patru „probe”, pe care le-ar fi depistat in paginile manualului la Istoria Romanilor pentru clasa a XI-a, al carui coautor este si subsemnatul. Sa le analizam cu maxima atentie pe rand pe toate, pentru a ne convinge pana unde poate ajunge o imaginatie bolnava si incrancenata de ura viscerala.
Prima sa „proba” ar atesta, in viziunea dansului, „supararea” (sic!) subsemnatului in legatura cu decizia Congresului de la Berlin din vara lui 1878 de a recunoaste, in mod conditionat, independenta Romaniei. Vom reproduce cu exactitate fragmentul cu pricina, pentru ca cititorul sa se convinga de lipsa desavarsita a unei atare „dovezi”, pe care o inventeaza purtatorul de cuvant (si de grija) al lui Victor Fiodorovici Stepaniuc. Iata acest fragment in versiunea sa autentica: „Independenta Romaniei, Serbiei si Muntenegrului era recunoscuta, insa, in mod conditionat. Statul roman trebuia sa procedeze la modificarea art. 7 din Constitutia sa, prin care se inlatura interdictia obtinerii cetateniei de catre persoanele de alta religie, decat cea crestina (in speta, evrei si musulmani)”(pag. 149). Acest fragment referitor la recunoasterea conditionata a independentei Romaniei este doar o simpla constatare a unui fapt real si nimic mai mult. Nici pomina de nemultumire a autorului in legatura cu acest fapt. Nazaria in cazul dat minte de ingheata apele si ,totusi, atitudinea subsemnatului fata de articolul 7 al Constitutiei de la 1866 este redata ceva mai inainte, intr-o forma mai mult decat concludenta. in paragraful precedent aprecierea art. 7 al Constitutiei Romaniei de la 1866 este formulata in mod expres chiar in denumirea unuia din compartimentele consacrate analizei prevederilor acestei constitutii: „Prevederi cu caracter restrictiv ale Constitutiei”.(pag. 143) „Caracter restrictiv” inseamna nu altceva decat „ingraditor, limitativ”. Probabil, ca Nazaria n-a inteles semnificatia cuvantului „restrictiv”. Dar aceasta este problema lui personala. (Restrictie – masura care limiteaza un drept, o libertate. (Dictionarul general al limbii romane al lui N. Breban).
in textul propriu-zis al respectivului compartiment citim urmatoarele: „Articolul 7 al Constitutiei permitea doar strainilor de religie crestina sa se naturalizeze si sa profite de drepturi politice. Confesiunilor mozaice (evreilor) si musulmane acest articol nu le acorda un asemenea drept.” in cazul dat comentariile sunt de prisos, deoarece atitudinea autorului fata de o atare masura restrictiva este evident una dezaprobatoare.
A doua „proba” depistata de Nazaria in paginile manualului la Istoria Romanilor pentru clasa a XI-a este cea legata de „indignarea” (sic!) subsemnatului in „legatura cu faptul ca in secolul al XIX-lea in Romania „orasele devin centre ale concentrarii populatiei alogene, sosite din Rusia, Polonia s.a.m.d.. Cresterea numarului populatiei avea loc nu datorita unui proces firesc, ci din contul migratiei masive din alte tari”. (p. 122, 151)”. Acesta a fost citatul inventat de Nazaria. Acum sa vedem ce a inserat in realitate subsemnatul cu referire la cresterea populatiei urbane in cele doua pagini ale respectivului manual. La pagina 151 citim urmatoarele cu referire la evolutiile demografice in orasele din Romania din a doua jumatate a sec. al XIX-lea – inceputul sec. al XX-lea: „Cresterea populatiei urbane nu s-a datorat sporului natural, ci imigrarilor masive de la sate (subl- aut.)si a celor din alte tari (in Moldova, in special, a evreilor, din Austro-Ungaria si Imperiul Rus)”. E doar o constatare si nici pomina de „indignarea” pe care o inventeaza Nazaria. Iar la pagina 122 este inserata urmatoarea fraza cu referire la cresterea populatiei urbane a Basarabiei si nu a Romaniei (cum afirma Nazaria): „Populatia orasului Chisinau a crescut de la 7 mii in 1812, pana la 87 mii de oameni in 1861. O crestere substantiala a numarului populatiei se observa si in alte centre urbane ale provinciei. Orasele devin centre atractive pentru populatia alogena, venita din Rusia, Polonia etc.” Unde oare a intrezarit bagatorul de seama semne de indignare in aceasta constatare?! Cu siguranta, omul sufera de halucinatii. Dar cel mai grav lucru este falsificarea citatelor subsemnatului, ceea ce citeaza Nazaria, nu-mi apartine.Dansul a operat decuparea unor elemente importante din cele doua citate, schimonosind si denaturand, in consecinta, sensul adevarat al celor doua asertiuni. Iar cat priveste a treia „proba” invocata de S. Nazaria, cea referitoare la sistemul arendasiei, care a constituit una din trasaturile distinctive ale relatiilor sociale in agricultura romaneasca de la sf. sec. al XIX-lea – inceputul sec. al XX-lea „doctorul” Nazaria da dovada de o totala incompetenta. Acestei probleme i-u fost consacrate zeci de lucrari in istoriografia romana si straina, inclusiv, cea sovietica, pe care dansul, o prefera, dar n-o cunoaste. Inseram mai jos doar doua citate din doua lucrari diferite – una romaneasca si una sovietica:
„Un alt fenomen caracteristic acestei perioade il constituie arendasia; in anul 1913, aproximativ 55% din suprafata mosiilor mai mari de 1.000 ha era arendata; conform altor surse, procentul atingea 70%. Efectele arendasiei asupra vietii taranilor erau dezastruoase, avand in vedere ca principalul scop al arendasilor era obtinerea unui venit cat mai mare intr-un timp cat mai scurt; calea simpla si sigura era exploatarea muncii taranilor.
…Datele statistice demonstreaza ca la sfarsitul secolului al XIX-lea si la inceputul celui de-al XX-lea, nivelul de trai al taranilor era unul dintre cele mai scazute din Europa. Nu intamplator, in secolul trecut, in Romania a avut loc singura mare rascoala taraneasca de pe continentul nostru.” (Istoria Romaniei, Compendiu, coord. Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca: Institutul Cultural Roman, 2004, pag.560) . ªi urmatorul citat este preluat dintr-o lucrare editata de Academia de ªtiinte din fosta URSS:
„На практике разные виды аренды смешивались, а контракты были невероятно сложны и запутаны. Положение крестьян отягощяли два обстоятельства: во-первых контракты обычно заключались зимой или ранней весной, когда с чердака забирался последний початок кукурузы и голод входил в дом. Поэтому крестьянин заранее брал в долг деньги или продукты, обязуясь отработать его. Здесь явственно выступал кабальный, ростовщический характер отработочной системы. Во-вторых, большинство помещиков не снисходило лично до хозяйственных забот. Они сдавали все имение одному крупному арендатору, а последний в свою очередь разбивал его на мелкие участки, которые пересдавал крестьянам. Между крупными землевладельцами и крестьянами вклинивалась, таким образом, целая прослойка дельцов, жадно стремившихся к наживе.» (В. Н. Виноградов, Е. Д. Карпещенко, Н.И. Лебедев, А. А. Языкова, История Румынии нового и новейшего времени, Отв. редактор В. Н. Виноградов, Академия Наук СССР, Издательство «Наука», Москва, 1964 г., с. 80)
A patra „proba” adusa impotriva subsemnatului pentru a demonstra acuzatiile scrantite de „antisemitism” contine minciuni si falsificari crase la patrat. Obiectul acestor procedee demente il constituie un fragment dintr-un document istoric – o marturie documentara a lui N. M. Longhinov, important functionar de stat rus, care, in vara anului 1823, l-a insotit pe contele M. S. Vorontov in calatoria sa de inspectare a regiunii Basarabia (intre altele fie spus, acest Longhinov a detinut ulterior functii de stat mai importante decat Vorontov, inclusiv, pe cea de secretar de stat al Imperiului Rus (similara cu cea de vice-ministru).
Pentru a urmari mai lesne maniera in care Nazaria falsifica si denatureaza in mod impertinent sensul acestui fragment de document istoric vom reproduce mai intai „mostra” a dansului. Iata citatul pe care el il insereaza in pagina ziarului „Время”: „На стр. 117 своего учебника наш „демократ”, „сторонник европейских ценностей” называет „всех этих поляков, греков, армян и евреев, которые изгадили Кишинев” (tuturor acestor poloni, greci, armeni si evrei, care au poluat Chisinaul”), „настоящими отбросами („adevarate lepadaturi”)!!”. in continuare vom reproduce versiunea autentica, nefalsificata a acestui fragment din marturiile lui N. M. Longhinov: „Basarabia a fost o provincie nenorocita, lasata prada la jaful intregii bande oribile aduse de Bahmetiev din Camenita,( subl.-aut.) adevaratele lepadaturi din Podolia. Un om asa de slab ca Bahmetiev a devenit aproape un complice criminal al nevestei lui si al tuturor acestor poloni, greci, armeni si evrei, cu care dansul a poluat orasul Chisinau si tribunalele guvernamantului sau” in cazul dat Nazaria, in mod constient omite din textul fragmentului acestei marturii a inaltului functionar rus notiunea „banda oribila”, care dupa unele aprecieri aproximative intrunea cateva zeci de persoane. Deci este vorba despre cateva zeci de functionari din anturajul lui Bahmetiev si nu despre toti minoritarii din orasul Chisinau, asa cum incearca sa insinueze Nazaria. El omite aceste precizari extrem de importante, care indica clar ca, in cazul dat, Longhinov se refera doar la niste persoane compromise, viciate care formau anturajul rezidentului imperial al Basarabiei, Al. Bahmetiev si care s-au dedat la un jaf cumplit al provinciei dintre Prut si Nistru.
Respectiva marturie documentara este utilizata in contextul analizei politicii tariste de suprimare a autonomiei si a dezastrului provocat in tinut de catre administratia tarista si nu in contextul analizei componentei etnice a tinutului. Iata asertiunea din textul de baza al manualului, in sprijinul careia a fost utilizata opinia inaltului demnitar rus: „Dar si administratia lui Bahmetiev, ca si cea a lui Harting, fusese afectata de viciile coruptiei si delapidarilor.”
Nazaria minte si atunci cand afirma ca respectiva afirmatie ar apartine subsemnatului. insa asa, precum bine a inteles cititorul, ea a fost facuta de un inalt functionar rus. Pentru a proteja imaginatia deplasata a unor persoane hiperbagatoare de seama, ultimele editii ale manualului in cauza, am operat omisiunea etnonimelor mentionate in acest document, procedeu care nu se prea accepta atunci cand este vorba despre un document istoric. Acelasi procedeu l-am aplicat si fata de mentiunea referitoare la apartenenta etnica a arendasilor din „proba” precedenta.
ªi, in sfarsit, ultima acuza grava pe care dansul nici nu incearca s-o „probeze”, fiindca n-are cum, suna in felul urmator: „ …его учебник (Varta I., Istoria Romanilor. Epoca moderna. Chisinau, 2002) буквально пронизанный ненавистью ко всем народам, проживающим совместно с румынами или по соседству с ними – русским, венграм, евреям, грекам, полякам, армянам, немцам, туркам и т.д”. Cat de stupida este aceasta aberatie cititorul poate sa se convinga, lecturand cu atentie intregul manual.
ªi acum sa vedem pe cat de justificat, sub aspect moral, este dreptul lui Nazaria sa eticheteze cu grave acuzatii persoanele asupa carora ii indica stapanul lui. Despre oloaga moralitate a lui Nazaria putem scrie tratate intregi nu mi te un articol de ziar! Dar oare are rost? Sa urmarim un mic epizod din viata purtatorului unei moralitati oloage – S. Nazaria. Cadrelor didactice antrenate in primirea examenelor de admitere in institutiile de invatamant superior din fosta URSS, la inceputul anilor 80 ai secolului al XX-lea, li se facea un instructaj cu recomandari strict confidentiale cu privire la diminuarea artificiala a notelor la examenele de admitere abiturientilor de origine iudaica. Era o politica de discriminare crasa care isi avea o singura motivatie -cheltuieli inutile suportate de statul sovietic in urma pregatirii cadrelor de specialisti evrei, ce emigrau ulterior in masa in Occident si Israel, dar nu si o justificare, deoarece erau traumati psihologic sute de abiturienti care, in mod discriminatoriu, erau lipsiti de sansa de a-si urma studiile.universitare. Nazaria, profitand de respectiva indicatie, a dat dovada de un exces de zel. El si-a permis sa-si bata joc, in mod public, la lectiile sale practice, de poporul evreu. Afirmatiile dansului erau atat de obscene, incat ne consideram obligati sa renuntam a le reproduce. Printre studentii sai s-au nimerit si reprezentanti ai etniei evreesti, care au depus o plangere la rectorat. Scandalul a fost unul de proportii. Molestarea unei studente si manifestarile crase de antisemitism au servit in calitate de temei pentru excluderea „lectorului” S. Nazaria din invatamantul superior din RSS Moldoveneasca. Se pare ca, acesta a fost unicul caz in istoria noastra cand pentru un atare comportament abject un cadru didactic a fost penalizat atat de drastic. Aceasta este fata veritabila a bagatorului de seama in probleme de moralitate.
O mostra autentica a recedivarii antisemitismului de grota al lui S. Nazaria o constituie si coperta volumului cursului sau de lectii la istoria relatiilor internationale, o copie a careia o inseram in aceasta pagina de ziar. in acest caz, Nazaria a dat dovada de un cinism fara margini atunci cand a plasat steaua cu sase colturi a lui David, care a simbolizat in perioada respectiva drama sfasietoare a poporului evreu, alaturi de svastica nazista. Aceasta constituie o profanare a memoriei milioanelor de evrei, victime nevinovate ale politicii de exterminare in masa promovate de nazisti, care, sub amenintarea cu moartea, erau obligati sa-si prinda la piept steaua lui David, pentru a fi mai usor identificati, arestati si deportati in lagarele de concentrare , de unde majoritatea covarsitoare asa si n-a mai avut cale de intoarcere.
O buna parte din viata sa S. Nazaria a cautat sa construiasca si sa afirme niste lucruri false care au la temelie ura, dispretul si minciuna , dar lucrurile facute stramb mai degraba sau mai tarziu se razbuna impotriva celuia care le-a gandit anapoda.
To: impact_romanesc@yahoogroups.com
From: „vpavlicenco” Add to Address Book Add Mobile Alert
Yahoo! DomainKeys has confirmed that this message was sent by yahoogroups.com. Learn more
Date: Fri, 03 Mar 2006 17:16:09 -0000
Subject: [impact_romanesc] Deputatii democrati au discutat cu cercet-prof istorie la Parlament
Pe data de 2 martie, din initiativa grupului politic Alianta Moldova
Noastra, au avut loc discutii in incinta Parlamentului R.Moldova in
legatura cu presiunile guvernarii comuniste de a introduce in scoli
cursul de Istorie Integrata, care este un curs antiromanesc.
La discutii au participat deputati din AMN, PPCD si PSL.
A deschis audierile deputatul Serafim Urecheanu, presedintele
Fractiunii parlamentare AMN, – primul care, acum citiva ani, in
cadrul sedintei de Guvern, s-a opus introducerii acestui curs,
Anatol Taranu, istoric, Vitalia Pavlicenco, vicepresedinte al
Fractiunii AMN, Ion Varta, istoric, deputat PPCD, Oleg Serebrian,
deputat, PSL.
Au vorbit istoricii veniti la audierile din cadrul Fractiunii AMN,
inclusiv profesorii de istorie din mai multe localitati, care au
refuzat sa participe la cursurile de perfectionare in care sa li se
prezinte aceasta disciplina scolara si manualele respective.
Vitalia Pavlicenco a prezentat un fragment din documentele care
circula in rindurile celor interesati, elaborate in laboratoarele
Puterii comuniste antiromanesti, ale caror prevederi se aplica
metodic si sistematic in scopul introducerii istoriei integrate si
ponegririi istoricilor, pentru a-i atrage in aceasta actiune murdara.
Vorbitorii au criticat dur incercarile guvernarii comuniste de le a
baga pe git copiilor o istorie ce nu reflecta adevarul despre
evolutia poporului roman, inclusiv partea cea mai patimita – din
teritoriile ocupate de Rusia -, de a promova moldovenismul agresiv
in mentalitatea tinerei generatii.
„Natiuni nu poate crea oricine, a cam trecut vremea crearii
natiunilor, dar mai ales nu o poate face Stepaniuc, lider comunist,
autorul unei carti privind „statalitatea moldoeneasca” – a spus
Aurelia Felea, cercetator istoric.
„Nu avem lupta intre moldovenism si romanism, ci intre tendinte
imperialiste si suveranitatea noastra romaneasca” – au spus alti
vorbitori.
„Adevarul trebuie sa cedeze in fata uriteniei si a neadevarului”.
„Antropologii consilierului voroninist Mark Tkaciuk lupta pentru
bunuri materiale”.
„Guvernantii se tem ca, prin Istoria Romanilor, romanii din
Basarabia se vor ridica din genunchi si se vor opune unei guvernari
totalitare”.
„Guvernantii fac totul ca romanii din Basarabia sa paraseasca
R.Moldova, ssa munceasca in conditii grele peste hotare si sa
trimita bani ca sarmanii de aici sa ii cheltuie in magazinele
mafiotilor” – a spus Anatol Taranu.
„Se doreste introducerea ideologiei de stat – a spus istoricul
Gheorghe Paladi. – Sintem moldoveni in plan geografic, nu etnic,
moldovenismul a venit la noi odata cu comunismul, care trebuie
condamnat. Moldovenismul se promoveaza aici ca produs al
comunismului”.
Profesorii au cerut deideologizarea invatamintului, pentru ca, prin
istoria integrata, se educa premeditat ura fata de totul ce e
romanesc. De asemenea, se cheltuie banii contribuabilului pentru o
productie proasta, carti ce nu reflecta adevarul, ci ideologia
comunista”.
„Se vrea izolarea romanilor din Basarabia de spatiul romanesc, se
vrea lipsirea copiilor nostri de bogatul patrimoniu national istoric
si cultural romanesc, de memoria de natiune si de spiritul, sufletul
romanesc, se vrea distrugerea fiintei noastre nationale, se vrea sa
ne faca in plin secol 21 argati ai imperialistilor”.
„Comunistii nu vor sa condamne crimele regimurilor totalitare
comuniste, asa cum recomanda Consiliul Europei, dar invoca
inadecvat „recomandarea CE privind introducerea istoriei integrate
in timp ce CE a recomandat introducerea moratoriului asupra
problemelor de limba si istorie in R.Moldova”.
Daca am condamna crimele comunismului, am condamna si crima
deznationalizarii noastre, distrugerea fiintei noastre nationale, a
romanilor, care s-a promovat metodic sub ocupatia sovietica”.
„Cerem audieri deschise in Parlament cu cercetatorii si profesorii,
cu reprezentanti ai societatii civile in problema istoriei”.
„Cerem sa se puna capat campaniei de persecutare a profesorilor care
nu vor sa predea istoria Integrata, la solicitarea si a parintilor”.
Astea sint unele dintre putinele idei si solicitari expuse in cadrul
audierilor. Deputatii vor analiza situatia si vor intreprinde
actiuni pentru sensibilizarea opiniei publice si a majoritatii
comuniste in vederea necrearii unei situatii tensionate in societate
si a impiedicarii introducerii acestei discipline in scoli.
Pentru conformitate: Vitalia Pavlicenco
http://www.garda.com.md/75/politic/2.php
Nr. 75 (9 martie 2006) English Arhiva
actiunea investigatii social politic special exod totalitarism editoriale divers
Politic
Ce se intampla in Moldova?
Este oare o crima sa nu vinzi echipament de lansare a armelor nucleare catre Iran? Asa e in Moldova, o tara care primeste suport financiar si politic de la SUA… Continuare
Lantul slabiciunilor
Continuare
Istoria integrata camufleaza crimele comunismului
45 de profesori de istorie au refuzat sa participe la cursurile de perfectionare din cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei Continuare
Frontiera pe Nistru?
Din Declaratia grupului deputatilor social–liberali privind evolutia situatiei din estul R. Moldova Continuare
Dosarul Urechean
Justitie comunista Continuare
Istoria integrata camufleaza crimele comunismului
„Nu mai bagati pe gat copiilor o istorie ce nu reflecta adevarul despre evolutia poporului roman si nu mai promovati moldovenismul agresiv”. Astfel de critici au adus guvernarii comuniste profesorii de istorie din localitatile R. Moldova, ca raspuns la tentativa acestora de a introduce in scoli cursul de Istorie integrata.
45 de profesori de istorie au refuzat sa participe la cursurile de perfectionare din cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei. Ei sustin ca vor constitui un comitet organizatoric pentru a initia o intrunire republicana a tuturor pedagogilor si cercetatorilor din domeniu, pentru a cere anularea experimentului de introducere a cursului de Istorie integrata. In cadrul unei intrevederi cu deputati din Alianta „Moldova Noastra” (AMN), profesorii s–au aratat indignati de faptul ca guvernantii insista asupra introducerii in scoli a acestui curs, considerat de ei antistiintific si antiromanesc.
Presedintele Asociatiei Istoricilor din Moldova, Anatol Petrencu, a apreciat disciplina respectiva drept una „plina de ineptii”, iar curriculumul elaborat — departe de a reflecta istoria nationala. „Se creeaza impresia ca promotorii acestui curs se transforma intr–un fel de coloana a 5–a a Tiraspolului si Rusiei”, a declarat Petrencu.
Ion Ardelean, profesor, Balti:
„Am venit la Chisinau in speranta ca vom obtine cunostinte noi la cursurile de reciclare. Credeam ca vom avea profesori initiati, dar ne–am inselat. Ajunsi aici, ne–am dat seama care este strategia institutului. Scanteia care ne–a determinat sa protestam impotriva cursului de Istorie integrata a fost manualul lui Sergiu Nazaria, ce ne–a fost prezentat. E un „studiu” demn de toata critica.”
Vasile Dobrogeanu, profesor, Balti:
„Manualul lui Nazaria are un continut invechit, parca ar fi de pe timpul tarismului. Ni se sugereaza sa gasim aspecte pozitive ale dominatiei tariste din sec.19 in Basarabia. Cica Stalin ne–a lasat cai ferate! Dar cine a lasat autostrazile in Germania? Nu cumva Hitler? Dar nici un german nu–i canta osanale.
Cartea mai contine numeroase ineptii care dezvaluie scopul final al acestuia: distrugerea verticalitatii viitoarei generatii. Noi, profesorii care suntem mai inaintati in varsta, avem mai multa experienta decat tinerii specialisti, de aceea, oricum ar incerca comunistii sa ne modeleze, nu vor reusi. Cu atat mai mult ca nu au reusit acest lucru nici in perioada URSS, cand eram pe la facultati. Chiar daca eram indoctrinati si indobitociti, nu au reusit sa inabuse in noi spiritul romanesc. Nu vor izbuti sa faca acest lucru nici acum, in pofida oricaror intimidari la care suntem supusi. In prezent, se incearca intemeierea unui nou model de educatie istorica, in scopul nimicirii desavarsite a spiritului si culturii noastre. Ne vom opune vehement acestor incercari obraznice si murdare ale actualilor guvernanti. Daca nu vom pune capat acestor actiuni, vom ajunge cu totiii in prapastie.”
Raisa Ivanov, s. Iargara, r. Leova:
„De la 1991 incoace, am predat cursul de Istorie a Romanilor si Istoria universala. Astazi ni se impune o noua conceptie, una ideologizata, antinationala si antiromaneasca. Ce se va alege din noi daca istoricii vor spune minciuni? Ani la rand sustineati ca avem o istorie a romanilor, iar acum… Noi, profesorii, ne dorim o scoala depolitizata. Elevii ajung sa nu mai inteleaga din ce neam se trag, iar noi, pedagogii, nu mai stim ce fel de cetateni educam.”
Anatol Taranu, istoric, deputat AMN:
„Guvernantii se tem ca, prin Istoria Romanilor, romanii din Basarabia se vor ridica din genunchi si se vor opune unei conduceri totalitare. De aceea ei fac totul ca romanii din Basarabia sa paraseasca R. Moldova, sa munceasca in conditii grele peste hotare si sa trimita bani, ca sarmanii de aici sa ii cheltuie in magazinele mafiotilor.”
Aurelia Felea, doctor in istorie:
„Istoria reprezinta experienta umanitatii in timp si ea ne indica faptul ca oamenii tind spre aceste valori supreme. Astazi ni se propune o istorie si o istoriografie care contravin valorilor autentice. Ni se propune un curs imperialist si totalitar. Se neglijeaza crimele comunismului si, nu in ultima instanta, se promoveaza uratenia, intoleranta si nedreptatea. Cartea „Ãiëiä a Ìiëäiaå”, a fost editata in 1993. Din introducerea aceastei lucrari aflam ca, in 1947, in Basarabia, au decedat de trei ori mai multi oameni decat in perioada celul de–al II–lea Razboi Mondial, adica 200 de mii. De asemenea, cartea reproduce un document care apartine unui comunist onest: Øíûðeoa, care a adresat o scrisoare conducerii RSSM, dupa ce ajunsese aici in urma colectivizarii. In scrisoare el descrie detailat urmarile foametei. Spre exemplu, in r. Congaz, populat preponderent de gagauzi, doar in lunile ianuarie–februarie 1947, au murit 30 la suta din locuitori. In Cupcini au fost inregistrate cazuri de canibalism. Varstnicii ii rugau pe tineri sa–i manance, ca sa se salveze de foamete. Le spuneau: „Noi va iertam pacatele, mancati–ne pe noi, ca sa supravietuiti.” Ei bine, toate aceste crime sunt trecute cu vederea in numele unui europeism prost inteles. Sa nu uitam ca se incearca neglijarea principiului transparentei reformei invatamantului istoric. La toate intrunirile asociatiilor istoricilor, in cadrul carora s–a discutat problema Istoriei integrate, reprezentantii Ministerului Educatiei nu au participat. Ar trebui sa ne intrebam din ce resurse a fost editata lucrarea lui Stepaniuc, consacrata statalitatii moldovenesti, pe care o ofera gratis profesorilor din satele Moldovei? La sigur, banii nu sunt ai lui, sunt banii nostri si suntem in drept sa ne intrebam cum au fost editate aceste carti. Din ce fonduri? Occidentul ne–a sustinut in 2002, atunci cand au izbucnit protestele provocate de incercarea conducerii de a inlocui Istoria Romanilor cu cea a Moldovei. Opinia publica era de acord cu lupta noastra pentru independenta si suveranitate, in conditiile in care ni se impune din nou rusificarea.
Este important si faptul ca in manualele lui Nazaria continutul deviaza grav de la forma. Sa fim atenti, deoarece comunistii ne prezinta istoria sub un alt aspect. Stepaniuc si colegii sai doresc sa creeze o noua identitate si anume una moldoveneasca. Ma indoiesc ca, la inceputul sec. 21, se poate crea o astfel de identitate, dat fiind faptul ca vremea natiunilor a cam trecut. Cei care au creat natiuni, au fost ganditori de talie europeana. Ei bine, cu nivelul intelectual de care dau dovada ganditorii de la noi si cu lipsa de morala pe care o manifesta, ma indoiesc ca pot crea o identitate inexistenta. Sa incerce, dar nu cred sa le reuseasca.
Mai e important sa nu opunem moldovenismul romanismului. De fapt, lupta este purtata intre tendintele imperialiste si dreptul unui popor la suveranitate.
Este o lupta intre un mesaj totalitar comunist si valorile democratice.
Nu suntem primii si nici ultimii. Sunt si alte popoare atacate. Acest lucru, spre surprinderea mea, l–am aflat acum 2 zile. S–a constatat ca lupta manualelor este dirijata de Rasarit, care ataca in aceeasi masura balticii, georgienii, ucrainenii, dar si pe noi. Istoria nationala este subminata sub aceleasi pretexte, acolo unde interesele Rusiei sunt inca vii.”
Profesorii au solicitat incetarea imixtiunii politice in programele scolare si stoparea tentativelor de intimidare de catre Ministerul Educatiei a profesorilor care nu doresc sa introduca Istoria integrata.
Mitrofan Rotaru, s. Malaiesti, r. Orhei:
„Comunstii nu se gandesc la popor, ci la buzunarul lor. Sunt niste businessmeni. Iar elaborarea manualelor este o adevarata afacere. Noua ne promit in fiecare luna salarii de 300 USD, dar primim cam tot atata, in lei. Sa fie atat de milostivi si sa se lase de businessul cartilor. Nu de alta, dar vom ajunge un popor care nu stie de unde vine si unde vrea sa ajunga.”
Gheorghe Paladi, profesor universitar:
„Profesorul, in ultimii ani, a fost izolat si neglijat sub toate aspectele. Nu dispune de conditii materiale, didactice, pentru a asigura un proces adecvat de instrurie. Pedagogul educa mii de copii care maine ne vor conduce si ne vor asigura intergarea in Europa. Acesti copii trebuie sa aiba demnitate, iar demnitatea se educa prin cunoastere. Nu putem invata elevii printr–un amalgam de fraze cu un caracter politic. Ei trebuie sa cunoasca trecutul istoric, momentele cruciale din istoria noastra. Trebuie sa educam generatii care vor putea discuta la egal cu semenii lor din Europa. Or, felul in care ne este propusa astazi istoria, ne va conduce la altceva. Suntem izolati de romanii din spatiul romanesc. Ne sunt atribuite valori culturale false. Copiii nostri sunt lipsiti de sansa de a–l cunoaste pe Brancusi, Blaga sau Iorga. Negand aceste valori, in Europa vom fi luati in deradere. Expertii din CE urmaresc ca noi sa respectam principiile democratice. Sa permitem minoritatilor sa se integreze in societatea noastra sub aspect cultural, social si politic, sa educam multiculturalitatea, adica sa–i cuprindem pe toti cei care ii avem in societatea noastra.
Prin manualele de Istorie integrata comunistii ne propun nu altceva decat o istorie antinationala. Modul agresiv in care se implementeaza astazi acest experiment nu are decat un singur scop: ca de la 1 septembrie sa se introduca Istoria integrata ca obiect de studiu in scoli.
Cunosc indicatiile care vin de la Presedintie. Tvircun este strain intereselor noaste, de aceea a si fost numit in functie de ministru al Educatiei, pentru a fi mai usor manipulat.”
Joi, 2 martie, opt deputati din opozitie au semnat o declaratie prin care au cerut partidului de guvernamant sa renunte la ideea de a introduce in scoli cursul de Istorie integrata. Parlamentarii au calificat aceasta decizie drept antinationala si au avertizat ca va provoca proteste. Reprezentanti ai partidului de guvernamant afirma, insa, ca aceasta disciplina este introdusa la recomandarea CE. Autoritatile de la Chisinau mai sustin ca „profesorii protestatari sunt impotriva conceptului european de Istorie integrata” si ca, de fapt, in conformitate cu datele prezentate de Ministerul Educatiei „experimentul s–a dovedit a fi unul reusit”. Manualul este experimental, iar profesorii trebuie sa argumenteze in ce masura capitolele cartii nu corespund cu viziunile mai multor istorici politizati”, a declarat Victor Stepaniuc.
Pentru editarea manualelor de Istorie integrata, R. Moldova a primit din partea CE 22 milioane USD. Desi cursul este introdus de comunisti sub forma unui experiment, au fost editate deja 45 mii de volume, adica pentru toti elevii claselor a V–a — a XII–a.
Diana RAILEANU
Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com
http://www.timpul.md/
JOI, 16 MARTIE 2006, NR.375
O intrebare pentru Ministerul Educatiei:
manualele din Romania sunt carti interzise in R. Moldova?
Din cauza Chisinaului, o valoroasa donatie de carte romaneasca nu poate ajunge in stanga Nistrului
intre 9 noiembrie si 15 decembrie in toate liceele din Romania s-a desfasurat o campanie de colectare a cartilor pentru scolile romanesti din Transnistria. in cel mult doua luni lotul respectiv trebuia sa ajunga peste Nistru. Nici pana astazi insa cele 17 tone de carte, apoximativ 54 mii de volume, nu au pornit din Bucuresti si Iasi, unde sunt depozitate.
Initiatorul campaniei, George Spataru, presedintele Asociatiei „Eastern European International Help” din Bucuresti, ne-a informat ca de mai bine de doua luni este nevoit sa pastreze cartile in doua depozite, in asteptarea unui raspuns favorabil de la Chisinau si ca taxa pentru depozitare constituie aproximativ 500-600 de euro pe luna. „De la Iasi va trebui sa ducem cartile la Bucuresti, pentru ca acolo nu le mai putem tine”, spune George Spataru.
Pentru ca donatia sa ajunga la copiii din scolile romanesti din stanga Nistrului, este necesar avizul Comisiei pentru ajutoare umanitare a guvernului de la Chisinau. Dupa colectarea de carte, Ion Manole, presedintele Asociatiei „Promo-Lex” din Chisinau, a depus toate actele necesare la Ministerul Educatiei pentru obtinerea acestui aviz. „in urma ultimei convorbiri cu Ion Manole am inteles ca ministrul a refuzat acordarea avizului. Fara acest aviz cartile nu pot sa ajunga la destinatie. Pe hartie au fost donate deja si le apartin in totalitate”, a adaugat George Spataru. Initiatorul campaniei a afirmat ca este dispus sa astepte macar si un an, numai ca aceste carti sa ajunga la copiii din stanga Nistrului. Pe de alta parte, Ion Manole a cerut, in scris, de la minister avizul in cauza inca pe 25 ianuarie, dar pana acum nu a primit nici un raspuns, chiar daca un asemenea demers trebuia examinat in 30 de zile.
intrucat campania de colectare s-a desfasurat in scoli si in licee, o buna parte din carti sunt manuale. Or, anume din aceasta cauza donatia nu poate ajunge la beneficiari. „Cu o saptamana in urma am vorbit cu initiatorul campaniei si l-am rugat sa faca o selectie. Altfel donatia nu va ajunge in R. Moldova”, a mentionat Ecaterina Semcencov, functionara la Ministerul Educatiei, responsabila de scolile din Transnistria. Cu alte cuvinte, ministerul refuza sa dea aviz pentru ca R. Moldova nu are nevoie de manuale „de alternativa”.
„Ducem lipsa de carte cu grafia latina, pentru ca 75% din literatura este in chirilica”, sustine Maria Semionov, sefa directiei educatie din Dubasari. Viorica Bacioi, directoarea liceului din Dorotcaia a spus ca asteapta donatia de vreo luna. „Sigur ca am putea sa folosim si manualele, desi, inainte de toate, am avea nevoie de dictionare si literatura artistica”.
Organizatorul campaniei are propriile argumente: „Sunt manuale valabile in Romania, editii din ultimii doi-trei ani. E adevarat, programa de invatamant de la Chisinau difera de cea de la Bucuresti, insa un manual este intotdeauna o sursa de informare. in plus, un manual de matematica, fizica, chimie nu se scrie in fiecare zi. Mai mult decat atat, un manual de matematica editat in Romania le poate fi de real folos atat elevilor, cat si profesorilor.”
Ultima donatie mare de carte pentru Transnistria a fost prin 1998-1999. Atunci ea nu a trecut prin minister. Donatia de acum insa este prima, dupa implementarea curriculumului scolar, care nu reuseste sa treaca Prutul.
Valentina Basiul,
TIMPUL
Cautare: in numarul curent in arhiva in toate
Sondaj
„Este punerea frontierei R. Moldova pe Nistru o varianta pentru solutionarea conflictului transnistrean?”
Da
Nu
Nu stiu
Rezultatele
Abonare
Cititi tot
TIMPUL
si in 2006!
Daca vrei sa fii informat corect si la timp, aboneaza-te la Cotidianul National Independent „TIMPUL de dimineata”, publicatie ce apare de cinci ori pe saptamana, este citita in toata tara si nu e controlata de nici o structura politica sau grupare economica.
POªTA MOLDOVEI
PM 21751 (luni, marti, miercuri, joi)
1 luna – 16,79
3 luni – 50.37
6 luni – 100.74
PM 21592 (vineri)
1 luna – 10,27
3 luni – 30.81
6 luni – 61.62
PM 21752 (complet)
1 luna – 27,06
3 luni – 81.18
6 luni – 162.36
MOLDPRESA (abonarea la adresa)
21751 (luni, marti, miercuri, joi)
1 luna – 17,61
3 luni – 52.83
6 luni – 105.66
21297 (vineri)
1 luna – 9,68
3 luni – 29.04
6 luni – 58.08
21752 (complet)
1 luna – 28,24
3 luni – 84.72
6 luni – 169.44
MOLDPRESA (abonare la chioscuri)
21751 (luni, marti, miercuri, joi)
1 luna – 15,99
3 luni – 47.97
6 luni – 95.94
21297 (vineri)
1 luna – 8,85
3 luni – 26.55
6 luni – 53.10
21752 (complet)
1 luna – 24,18
3 luni – 72.54
6 luni – 145.08
http://www.azi.md/print/38618/Ro
MOLDOVA AZI > SOCIAL > STIRI
http://www.azi.md/news?ID=38618
27 martie 2006
Tineretul liberal protesteaza impotriva introducerii istoriei integrate
Un grup de cateva zeci de tineri, membri ai Partidului Liberal au protestat luni, 27 martie, in fata monumentului Stefan cel Mare si Sfant, impotriva intentiei autoritatilor de a introduce cursul de Istorie integrata si de a reducere numarul de ore de limba romana in sistemul preuniversitar din Republica Moldova.
In declaratie se spune ca „Tineretul liberal, cu ocazia zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, in 1918, considera ca este necesar sa-si expuna parerea fata de politica actualei guvernari de falsificare a istoriei nationale si de deznationalizare a populatiei majoritare romanesti din Moldova”. Potrivit declaratiei, actiunile guvernantilor contravin aspiratiilor europene ale Moldovei si incalca Planul de Actiuni UE – Republica Moldova, care prevede obligatia Guvernului de a asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in conformitate cu standardele internationale si europene si prevederile Constitutiei Moldovei.
„Tineretul liberal considera, potrivit declaratiei, ca Guvernul ar trebui sa se preocupe de etnocidul comis de regimul ilegal de la Tiraspol si nici intr-un caz sa nu puna in aplicare teoriile sovietice staliniste prin promovarea pseudo-stiintei de istorie in scolile din Moldova”.
Presedintele Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, a declarat ca „tineretul liberal condamna politica guvernarii de reducere a predarii limbii romane, deoarece vorbim foarte prost limba romana, incepand cu membrii guvernului, deputatii si o mare parte din societate. Aceasta actiune a guvernarii este un pretext si un inceput pentru ca intr-o buna zi sa ne trezim nu doar cu istoria integrata, dar si cu o limba moldoveneasca”. El a spus ca „aceasta nu este ultima actiune a noastra, iar daca actualii guvernanti vor continua aceasta politica, atunci, de fiecare data, mai organizat, vom protesta pentru a ne recupera ceea ce ne-a dat Dumnezeu prin nastere – limba si istoria romanilor”.
Actiunile de protest nu au fost autorizate de Primaria municipiului Chisinau. Mihai Ghimpu a mentionat, in acest sens, ca PL a informat Primaria despre intentia de a organiza actiuni pasnice de protest.
Viceprimarul Fiodor Negru, si vicecomisarul politiei municipale Petru Corduneanu i-au atentionat pe protestatari ca actiunile lor nu sunt legale, deoarece la organizarea actiunilor de protest nu s-au incadrat in termenul legal de 15 zile pentru depunerea cererii. Potrivit vicecomisarului, organizatorilor nu le va fi intocmit dosar penal, dar pe viitor, Primaria nu va autoriza PL organizarea altor actiuni de protest.
Info-Prim Neo
——————————————————————————–
Copyright ©1998-2002 Moldova Azi
Site creat de design.md
Hosting oferit de DNT
http://www.didactic.ro/index.php?cid=stiri&what=afiseaza&nid=1453&type=0&did=7
Istoria integrata in Moldova
26 Mar Istoricii cer presedintelui Voronin incetarea experimentului privind introducerea istoriei integrate
Reprezentantii Asociatiei istoricilor din Republica Moldova i-au expediat o scrisoare presedintelui Vladimir Voronin, in care isi exprima profunda ingrijorare in legatura cu situatia alarmanta creata in invatamantul istoric, solicitand stoparea asa-numitului experiment privind introducerea istoriei integrate, informeaza AP FLUX.
Printre cei 30 semnatari ai scrisorii se numara Demir Dragnev, Anatol Petrenco, Andrei Esanu, Ion Niculita si Gheorghe Palade. Acestia sustin ca „asa-numita conceptie a istoriei integrate nu a fost discutata si nu a fost aprobata de nimeni, iar asa-numita „comisie Cristea” nu a luat nici o decizie in ce priveste predarea istoriei in scoala”. Potrivit lor, conceptia istoriei integrate a fost impusa in mod ilegal, dictatorial, prin metode abuzive. „Ne pronuntam impotriva unei asemenea modalitati de abordare a problemelor de istorie care, in fond, sunt probleme de ordin national. Ineptiile si aberatiile care se contin in asa-numita conceptie a istoriei integrate sunt atat de grave, incat nici chiar autorii acesteia nu au gasit de cuviinta sa le semneze. Un manifest politic, agramat si ofensator este prezentat drept conceptie pedagogica”, se arata in scrisoare. Totodata, semnatarii declaratiei sustin ca curriculumul elaborat de adeptii cursului integrat este absolut disproportionat, teme de istorie nationala aproape ca lipsind cu desavarsire. Ei afirma ca din cauza modului eronat de interpretare a recomandarilor Consiliului Europei privind abordarea integrata a problemelor de istorie europeana, „Republica Moldova risca sa devina singurul stat in care nu se va studia istoria nationala”.
Istoricii sustin ca desi conceptia si curiculumul nu au fost discutate si aprobate, Ministerul Educatiei a angajat istorici care sa redacteze manuale de istorie integrata. Potrivit lor, manualul de istorie pentru clasa a V-a demonstreaza cu prisosinta intentiile clare ale sustinatorilor cursului – falsificarea istoriei, punerea ei in serviciul unor cercuri politice, denigrarea istoriei nationale, reducerea ei la cateva informatii nesemnificative din trecutul poporului nostru. „Sub lozinca introducerii istoriei integrate se urmareste scopul de a rupe populatia bastinasa din Republica Moldova de istoria si cultura nationala si de a-i conferi acesteia o identitate eminamente politica. Istoria, in viziunea adeptilor cursului integrat, se transforma intr-o disciplina scolara complet politizata. In Republica Moldova se incearca reanimarea unor concepte de sorginte cominternista stalinista. Readucerea in invatamantul public a ideilor perimate si depasite pot avea grave consecinte asupra societatii, ele pot periclita echilibrul civic stabilit in ultimul timp”, se arata in scrisoare.
Istoricii solicita respectarea moratoriului declarat de Consiliul Europei privind predarea istoriei in institutiile de invatamant din Republica Moldova, sistarea imediata a asa-numitului experiment privind introducerea istoriei integrate, retragerea din invatamant a manualelor de istorie integrata pentru clasa a V-a, restabilirea disciplinelor istorice la examenele de bacalaureat, precum si stavilirea oricarei ingerinte a unor agenti politici, straini intereselor nationale, in procesul de invatamant. Semnatarii scrisorii cer sefului statului sa fie curmate persecutiile impotriva profesorilor ce nu accepta dictatul politic al „unor angajati iresponsabili ai Ministerului Educatiei”, stoparea practicii de corupere, prin majorarea salariilor, avansarea in posturi, prin conferirea nemeritata a gradelor didactice profesorilor care au fost siliti sa accepte cursul integrat de istorie.
Intr-o declaratie recenta a Ministerului Educatiei, conducerea acestuia a solicitat profesorilor de istorie sa nu politizeze problema predarii istoriei in scoala, precizand ca „implementarea cursului „Istorie Integrata” si elaborarea manualelor se face in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei”.
La 15 si 16 aprilie curent, la Chisinau se va desfasura Adunarea generala a profesorilor de istorie din Republica Moldova, pentru a discuta problemele aparute in urma implementarii cursului de „Istorie integrata”, informeaza AP FLUX.
Presedintele Asociatiei istoricilor din Republica Moldova, Anatol Petrenco, a declarat miercuri presei ca acest for este organizat la initiativa unui comitet organizatoric al profesorilor de istorie. La adunare a fost invitat sa participe ministrul Educatiei, Tineretului si Sportului, Victor Tvircun, deputatul Victor Stepaniuc (PCRM) si reprezentanti ai Presedintiei. Petrenco a spus ca a fost format un grup de lucru care va examina problema predarii istoriei in Europa de Vest.
Vicepresedintele asociatiei, Ion Negrei, a declarat ca predarea istoriei vorbeste despre orientarea politica a unei tari. „Cursul de istorie integrata este unul neconstitutional, iar conceptia si curriculumul lui sunt nelegitme, nefiind aprobate de nimeni. Cursul de istorie integrata nu este stiinta, nu este istorie, ci program politic al unui partid”, a spus Negrei.
La randul sau, vicepresedintele asociatiei, Gheorghe Palade, a spus ca istoricii isi exprima revolta in legatura cu atitudinea puterii fata de problema istoriei, in legatura cu continutul curricumului, care nu rezista nici unor critici, dar si fata de metodele prin care se impune cursul de istorie integrata, „cu o adevarata agresivitate asupra profesorilor”. El nu a exclus ca istoricii vor fi nevoiti sa recurga la actiuni de protest, precizand ca aceasta problema trezeste revolta nu numai a profesorilor, dar si a elevilor, parintilor, studentilor si a societatii in ansamblu.
Profesoara de istorie de la Liceul coreografic din capitala Viorica Conovan a declarat ca a fost exmatriculata de la cursurile de formare profesionala de la Institutul de perfectionare din cauza ca a avut o opinie diferita privind predarea istoriei.
Pana in prezent, in scoli au fost distribuite manuale de istorie integrata pentru clasa a V-a, fiind deja elaborate si manualele pentru clasele a VI-a – a IX-a.
citeste / 0 comentarii / Istorie, 66 citiri, propusa de moreak
http://garda.com.md/12/politic/
Nr. 12 (14 octombrie 2004) Forum Arhiva
investigatii politic social actiunea interviu editoriale cultura
Politic
Isteria integrata a comunistilor
Gratie unui cititor, Ziarul de Garda a intrat in posesia unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza sa fie exclusa in totalitate din invatamant. Continuare
Integrarea euroatlantica in actualitate
Prabusirea URSS, urmata de schimbari radicale in sistemul relatiilor internationale, a pus si problema reconsiderarii rolului Aliantei Nord–Atlantice in lume. Falimentul sistemului bipolar al ordinii mondiale si demararea procesului de formare a alteia, a propulsat pe arena internationala mai multe state noi, deideologizate. Continuare
Susarenco si Cerepenco deranjeaza comunistii
Luni, 11 octombrie, primarul general al municipiului Chisinau, Serafim Urecheanu a semnat o dispozitie, prin care i–a numit in functia de viceprimari interimari pe Gheorghe Susarenco si Vitalie Cerepenco. O decizie similara a fost adoptata in cazul pretorilor.Continuare
Libertate lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa
Miercuri, pe ordinea de zi a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei figura problema incalcarilor de catre Federatia Rusa a deciziei CEDO, in ceea ce priveste eliberarea detinutilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa.Continuare
Isteria integrata a comunistilor
Gratie unui cititor, Ziarul de Garda a intrat in posesia unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza sa fie exclusa in totalitate din invatamant. Guvernantii readuc pe tapet aceasta problema in pofida Rezolutiei APCE care, in urma protestelor din 2002, au instituit un moratoriu asupra problemelor de istorie in invatamant.
Mapa cu documente exhaustive, asupra carora a trudit neobositul antropolog Mark Tcaciuc, ne–a fost oferita de unul dintre cititorii publicatiei noastre. Scrise in limba rusa, documentele contin descrierea „liniei strategice” care ar trebui sa conduca la eliminarea Istoriei Romanilor din toate treptele invatamantului din R. Moldova. Documentele contin scheme si date despre consecutivitatea actiunilor destinate realizarii proiectului de substituire a cursului de Istorie a Romanilor prin cel de Istorie a Moldovei. Reproducem aceste actiuni in ordinea exacta, conceputa de autorii strategiei.
„— Publicarea in presa a opiniei ministrului Educatiei despre necesitatea educarii tineretului studios in spiritul responsabilitatii civice si a patriotismului. O importanta componenta a ideilor sale trebuie s–o constituie cea despre manualele de istorie, in general, si despre Istoria Moldovei, in special.
— In consecinta, in mass–media apar dezbateri la tema „Cine suntem?”, „De ce fel de istorie avem nevoie?” etc. La dezbaterile publice pe marginea acestei probleme trebuie sa participe, argumentandu–si pozitiile, adeptii implementarii cursului de Istorie a Moldovei in programele de studii.
— Este firesc ca, in consecinta, sa urmeze reactia taberei nationaliste de dreapta. Atunci se va produce o confruntare deschisa de opinii. In aceste circumstante, pe parcursul unei perioade indelungate de timp, in organele de presa care pledeaza pentru consolidarea statalitatii, ar urma sa apara un numar critic de articole stiintifico–populare (autorii acestora ar trebui sa fie nu doar angajatii scolilor superioare sau ai institutiilor academice, dar, mai mult, profesorii scolilor medii), care ar argumenta importanta implementarii cursului de Istorie a Moldovei. Concomitent, in aceleasi publicatii, este necesar sa apara opinii ale oamenilor simpli, publicate sub forma de scrisori colective. Nu trebuie sa ramana in afara acestei activitati nici mijloacele audiovizualului.
— Ar fi deosebit de util ca in mai multe publicatii necomuniste sa fie publicata o scrisoare semnata de mai multi functionari de stat, din afara PCRM, care ar argumenta necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Este rezonabil sa fie publicata expertiza efectuata de un grup de juristi de inalta calificare, care nu fac parte din randurile PCRM, care ar argumenta, din punct de vedere juridic, ca studierea istoriei altui stat si a altui popor, dar mai ales interpretarea acesteia drept istorie a propriului popor, este, evaziv vorbind, nelegitim si anticonstitutional, deoarece surpa temelia spirituala a statalitatii moldovenesti.
— Pe acest fundal, isi face aparitia cea de–a treia parte opinie, moderata, care propune „un compromis”: manualele trebuie sa fie de Istorie integrata, adica si Istoria Moldovei, si cea universala, sunt studiate in cadrul unui manual unic, la fel ca in multe state straine. Deoarece unul dintre cele mai dureroase aspecte, care ar putea provoca complicatii si consecinte nedorite, este excluderea cursului de Istorie a Romanilor si substituirea lui prin cursul de Istorie a Moldovei, urmeaza ca in programele de studii, in cadrul cursului de Istorie universala, sa fie admisa studierea aprofundata a Istoriei Romaniei. Consideram ca, pentru o mare parte din istoricii republicii noastre, aceasta varianta ar putea deveni un suport pentru un eventual compromis (aceasta concluzie este facuta in temeiul unei investigari atente a opiniei unora dintre acestia).
— Concomitent, la cea de–a treia etapa, sunt intreprinse actiuni de elaborare si editare a tuturor manualelor de istorie, destinate scolilor si liceelor (Atunci cand Ministerul va anunta un astfel de concurs, acestea ar trebui sa fie gata deja. Ar putea fi scrise si unele manuale de alternativa).
— De la 1 septembrie, se propune introducerea in toate institutiile de invatamant superior din republica, la anul 2, cursul obligatoriu Istoria Moldovei. Un astfel de manual exista, desi ar putea exista mai multe obiectii pe marginea lui. Nici o persoana cu scaun la cap (cu exceptia unei grupari neinsemnate de nationalisti extremisti) nu se va opune unei astfel de strategii. Mai mult decat atat, nu se va opune nici majoritatea profesorilor catedrei de Istorie a Romanilor, deoarece, an de an, numarul de ore destinate acestui obiect se reduce: acest obiect este predat doar la anul 1 si, cu timpul, ar putea fi exclus din invatamantul superior (pe motiv ca admiterea la universitati va fi efectuata doar in baza diplomelor de bacalaureat). Concomitent, actiunile intreprinse vor permite testarea reactiei diferitor cercuri din societate pe marginea intentiilor de substituire a cursului de Istorie a Romanilor prin cel de Istorie a Moldovei. Realizarea acestei idei ar trebui sa se produca treptat, pe fundalul ameliorarii situatiei social–economice a populatiei si a implementarii ordinii de drept in republica. In acest context, prioritara ar trebui sa devina activitatea de ameliorare a bunastarii profesorilor scolari si de consolidare a statutului lor social si moral. Doar in acest caz ideea propusa ar putea capata sprijin general in randurile profesorilor scolilor medii si ai liceelor, partial, si in cercul angajatilor institutiilor de invatamant superior, iar oponentii acestei idei s–ar pomeni in izolare. Este bine cunoscuta importanta pe care o acorda invatatorilor V. I. Lenin. In acest sens, Bismark spunea ca unirea celor doua Germanii a fost infaptuita, initial, de profesorii scolari, in mintile elevilor lor. Atunci cand opinia publica va fi favorabila, printr–un decret al presedintelui sau prin alte metode (s–ar putea si pe calea unui referendum), se va produce schimbarea propusa.
P.S. Cat priveste componenta comisiei, candidaturile propuse de Dvs. sunt cele mai potrivite, deoarece prezenta in cadrul acestei comisii a viceministrului (Educatiei — n. n.) si a unor rectori va coopta in componenta sa mai multe persoane „necesare”. Exista mai multe propuneri prealabile…”
In continuare documentele contin lista exacta a persoanelor care urmau sa fie „utilizate” in realizarea acestui plan de excludere a Istoriei Romanilor din invatamant. Cu referire la fiecare persoana in parte sunt facute caracteristici exacte, din punct de vedere psihologic, trimiteri la unele date biografice, la componenta familiilor si la metodele care ar putea fi utilizate pentru a–i convinge sa participe la acest proces. Caracteristicile sunt foarte subtile. In paralel, sunt aduse argumente concrete care ar putea deveni elemente de santaj in cazul unor sau altor persoane. Vom reveni in numarul urmator.
Aneta GROSU
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/12/politic/
Nr. 12 (14 octombrie 2004) Forum Arhiva
investigatii politic social actiunea interviu editoriale cultura
Politic
Isteria integrata a comunistilor
Gratie unui cititor, Ziarul de Garda a intrat in posesia unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza sa fie exclusa in totalitate din invatamant. Continuare
Integrarea euroatlantica in actualitate
Prabusirea URSS, urmata de schimbari radicale in sistemul relatiilor internationale, a pus si problema reconsiderarii rolului Aliantei Nord–Atlantice in lume. Falimentul sistemului bipolar al ordinii mondiale si demararea procesului de formare a alteia, a propulsat pe arena internationala mai multe state noi, deideologizate. Continuare
Susarenco si Cerepenco deranjeaza comunistii
Luni, 11 octombrie, primarul general al municipiului Chisinau, Serafim Urecheanu a semnat o dispozitie, prin care i–a numit in functia de viceprimari interimari pe Gheorghe Susarenco si Vitalie Cerepenco. O decizie similara a fost adoptata in cazul pretorilor.Continuare
Libertate lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa
Miercuri, pe ordinea de zi a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei figura problema incalcarilor de catre Federatia Rusa a deciziei CEDO, in ceea ce priveste eliberarea detinutilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa.Continuare
Isteria integrata a comunistilor
Gratie unui cititor, Ziarul de Garda a intrat in posesia unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza sa fie exclusa in totalitate din invatamant. Guvernantii readuc pe tapet aceasta problema in pofida Rezolutiei APCE care, in urma protestelor din 2002, au instituit un moratoriu asupra problemelor de istorie in invatamant.
Mapa cu documente exhaustive, asupra carora a trudit neobositul antropolog Mark Tcaciuc, ne–a fost oferita de unul dintre cititorii publicatiei noastre. Scrise in limba rusa, documentele contin descrierea „liniei strategice” care ar trebui sa conduca la eliminarea Istoriei Romanilor din toate treptele invatamantului din R. Moldova. Documentele contin scheme si date despre consecutivitatea actiunilor destinate realizarii proiectului de substituire a cursului de Istorie a Romanilor prin cel de Istorie a Moldovei. Reproducem aceste actiuni in ordinea exacta, conceputa de autorii strategiei.
„— Publicarea in presa a opiniei ministrului Educatiei despre necesitatea educarii tineretului studios in spiritul responsabilitatii civice si a patriotismului. O importanta componenta a ideilor sale trebuie s–o constituie cea despre manualele de istorie, in general, si despre Istoria Moldovei, in special.
— In consecinta, in mass–media apar dezbateri la tema „Cine suntem?”, „De ce fel de istorie avem nevoie?” etc. La dezbaterile publice pe marginea acestei probleme trebuie sa participe, argumentandu–si pozitiile, adeptii implementarii cursului de Istorie a Moldovei in programele de studii.
— Este firesc ca, in consecinta, sa urmeze reactia taberei nationaliste de dreapta. Atunci se va produce o confruntare deschisa de opinii. In aceste circumstante, pe parcursul unei perioade indelungate de timp, in organele de presa care pledeaza pentru consolidarea statalitatii, ar urma sa apara un numar critic de articole stiintifico–populare (autorii acestora ar trebui sa fie nu doar angajatii scolilor superioare sau ai institutiilor academice, dar, mai mult, profesorii scolilor medii), care ar argumenta importanta implementarii cursului de Istorie a Moldovei. Concomitent, in aceleasi publicatii, este necesar sa apara opinii ale oamenilor simpli, publicate sub forma de scrisori colective. Nu trebuie sa ramana in afara acestei activitati nici mijloacele audiovizualului.
— Ar fi deosebit de util ca in mai multe publicatii necomuniste sa fie publicata o scrisoare semnata de mai multi functionari de stat, din afara PCRM, care ar argumenta necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Este rezonabil sa fie publicata expertiza efectuata de un grup de juristi de inalta calificare, care nu fac parte din randurile PCRM, care ar argumenta, din punct de vedere juridic, ca studierea istoriei altui stat si a altui popor, dar mai ales interpretarea acesteia drept istorie a propriului popor, este, evaziv vorbind, nelegitim si anticonstitutional, deoarece surpa temelia spirituala a statalitatii moldovenesti.
— Pe acest fundal, isi face aparitia cea de–a treia parte opinie, moderata, care propune „un compromis”: manualele trebuie sa fie de Istorie integrata, adica si Istoria Moldovei, si cea universala, sunt studiate in cadrul unui manual unic, la fel ca in multe state straine. Deoarece unul dintre cele mai dureroase aspecte, care ar putea provoca complicatii si consecinte nedorite, este excluderea cursului de Istorie a Romanilor si substituirea lui prin cursul de Istorie a Moldovei, urmeaza ca in programele de studii, in cadrul cursului de Istorie universala, sa fie admisa studierea aprofundata a Istoriei Romaniei. Consideram ca, pentru o mare parte din istoricii republicii noastre, aceasta varianta ar putea deveni un suport pentru un eventual compromis (aceasta concluzie este facuta in temeiul unei investigari atente a opiniei unora dintre acestia).
— Concomitent, la cea de–a treia etapa, sunt intreprinse actiuni de elaborare si editare a tuturor manualelor de istorie, destinate scolilor si liceelor (Atunci cand Ministerul va anunta un astfel de concurs, acestea ar trebui sa fie gata deja. Ar putea fi scrise si unele manuale de alternativa).
— De la 1 septembrie, se propune introducerea in toate institutiile de invatamant superior din republica, la anul 2, cursul obligatoriu Istoria Moldovei. Un astfel de manual exista, desi ar putea exista mai multe obiectii pe marginea lui. Nici o persoana cu scaun la cap (cu exceptia unei grupari neinsemnate de nationalisti extremisti) nu se va opune unei astfel de strategii. Mai mult decat atat, nu se va opune nici majoritatea profesorilor catedrei de Istorie a Romanilor, deoarece, an de an, numarul de ore destinate acestui obiect se reduce: acest obiect este predat doar la anul 1 si, cu timpul, ar putea fi exclus din invatamantul superior (pe motiv ca admiterea la universitati va fi efectuata doar in baza diplomelor de bacalaureat). Concomitent, actiunile intreprinse vor permite testarea reactiei diferitor cercuri din societate pe marginea intentiilor de substituire a cursului de Istorie a Romanilor prin cel de Istorie a Moldovei. Realizarea acestei idei ar trebui sa se produca treptat, pe fundalul ameliorarii situatiei social–economice a populatiei si a implementarii ordinii de drept in republica. In acest context, prioritara ar trebui sa devina activitatea de ameliorare a bunastarii profesorilor scolari si de consolidare a statutului lor social si moral. Doar in acest caz ideea propusa ar putea capata sprijin general in randurile profesorilor scolilor medii si ai liceelor, partial, si in cercul angajatilor institutiilor de invatamant superior, iar oponentii acestei idei s–ar pomeni in izolare. Este bine cunoscuta importanta pe care o acorda invatatorilor V. I. Lenin. In acest sens, Bismark spunea ca unirea celor doua Germanii a fost infaptuita, initial, de profesorii scolari, in mintile elevilor lor. Atunci cand opinia publica va fi favorabila, printr–un decret al presedintelui sau prin alte metode (s–ar putea si pe calea unui referendum), se va produce schimbarea propusa.
P.S. Cat priveste componenta comisiei, candidaturile propuse de Dvs. sunt cele mai potrivite, deoarece prezenta in cadrul acestei comisii a viceministrului (Educatiei — n. n.) si a unor rectori va coopta in componenta sa mai multe persoane „necesare”. Exista mai multe propuneri prealabile…”
In continuare documentele contin lista exacta a persoanelor care urmau sa fie „utilizate” in realizarea acestui plan de excludere a Istoriei Romanilor din invatamant. Cu referire la fiecare persoana in parte sunt facute caracteristici exacte, din punct de vedere psihologic, trimiteri la unele date biografice, la componenta familiilor si la metodele care ar putea fi utilizate pentru a–i convinge sa participe la acest proces. Caracteristicile sunt foarte subtile. In paralel, sunt aduse argumente concrete care ar putea deveni elemente de santaj in cazul unor sau altor persoane. Vom reveni in numarul urmator.
Aneta GROSU
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/13/investigatii/1.php
Nr. 13 (21 octombrie 2004) Forum
Arhiva
investigatii politic social actiunea interviu editoriale cultura
Investigatii
Justitie sub Papuc
Papuc scrie si scrie… La 21 septembrie curent, ministrul Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, a trimis o scrisoare in adresa presedintilor instantelor judecatoresti economice si al Judecatoriei Centru in care, incercand sa le impuna acestora propria pozitie vizavi de cateva dosare penale care abia se instrumenteaza la DGCCO, recurge la calomnii Continuare
Isteria integrata a comunistilor
Partea II. „Lista”Va comunicam in nr. 12 al publicatiei noastre ca, gratie unui cititor, Ziarul de Garda a intrat in posesia unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza sa fie exclusa in totalitate din invatamant. Continuare
Patimi dupa pamantul lui Hristos
Din cauza frigului de afara, parintele Nifon, unul dintre cei doi calugari care se roaga pentru sufletele ostasilor romani, inmormantati la Tiganca, isi odihneste noptile intr–un sicriu. Continuare Isteria integrata a comunistilor
Partea II. „Lista”
Va comunicam in nr. 12 al publicatiei noastre ca, gratie unui cititor, Ziarul de Garda a intrat in posesia unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza sa fie exclusa in totalitate din invatamant. Guvernantii readuc pe tapet aceasta problema in pofida Rezolutiei APCE care, in urma protestelor din 2002, a instituit un moratoriu privind revederea problemelor de istorie in invatamant.
Pentru realizarea respectivei strategii, guvernantii au inteles ca au nevoie de personalitati. La aceasta etapa intervine cel mai important si cel mai periculos aspect al campaniei elaborate la Presedintie. Autorii strategiei au conceput o lista impunatoare de persoane care, in opinia lor, intr–un fel sau altul, ar putea fi atrase in realizarea „conceptiei stiintifico–ideologice de trecere de la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei”. „Lista” este una impunatoare si, potrivit autorilor, ar putea fi continuata, in caz de „necesitate”. In „lista” au ajuns persoane cu opinii si orientari politice diferite. Initial am fost tentati s–o publicam integral, in varianta in care a fost conceputa in cabinetele Presedintiei – evident, nu fara sprijinul organelor speciale. Am analizat–o de sus in jos si invers. Am incercat sa ne imaginam conditia unora dintre „membrii listei” care au nimerit acolo fara voia sau stirea lor… In consecinta, am decis sa publicam „caracteristicile”, fara a indica numele persoanelor pe care, in aceasta sinistra schema, mizeaza autorii planului de lichidare a Istoriei Romanilor din invatamantul R. Moldova.
Autorii „listei” au tinut ca, din componenta ei, pentru credibilitate, sa faca parte atat comunisti, cat si anticomunisti. In opinia autorilor „conceptiei”, prezenta in cadrul acestui grup a unor factori de decizie din invatamant ar atrage dupa sine mai multe persoane „necesare” („nujnie liudi”). In respectivul document, elaborat la Presedintie, se subliniaza importanta atragerii in acest scenariu a unor functionari care detin „locuri calde”. „In mod firesc, cu fiecare dintre aceste persoane va trebui sa lucram individual, dar deosebit de tacticos si diplomatic, astfel incat nici unul dintre ai sa nu priceapa ca sunt atrasi intr–un joc specific”, se explica in respectivul document. Paranteza care urmeaza in acest loc prevede: „Lasa R. sa se ocupe de aceasta, doar pentru asta a fost numit. Iar pentru a evita „deconspirarea prematura a cartilor”, nici unul dintre conducatorii comunisti nu ar trebui sa faca acest lucru in locul lui R. La randul sau, nici R. nu ar trebui sa stie despre acest scenariu si despre autorii lui. Pe de alta parte, strategia ar putea sa–i indice asupra directiei activitatii si sa–i dezvaluie tehnologia acesteia.
Despre cele 43 de persoane, incluse in „lista”, se spune ca unii dintre ei, posibil, nu vor accepta acest compromis, multi dintre ei, insa, vor cadea de acord, incontestabil. „Pur si simplu, fiecare are „pretul” si „locul sau vulnerabil”. Autorii „conceptiei” admit ca nu fiecare dintre cei 43 ar trebui sa fie si autori de manuale, in mod obligatoriu. De altfel, colectivul de autori va fi constituit dupa criteriile profesionismului. „Nu vor fi nici un fel de probleme”, sunt siguri autorii conceptiei, subliniind ca, in acest sens, mai importanta este componenta comisiei care urmeaza sa adopte decizii corespunzatoare. „Atunci cand decizia va fi luata, numarul doritorilor de a scrie manuale va fi de 2–3 ori mai mare decat cel necesar”, se subliniaza in concluzie.
Urmeaza „caracteristicile” persoanelor incluse in „lista”.
1. Adept convins al schimbarii cursului de Istorie a Romanilor pe cel de Istorie a Moldovei. Romanofob convins. Avid de putere, convins ca trebuie sa fie conducator… Pentru el este deosebit de importanta cariera diplomatica a fiului sau. Iubeste banii, dar nu recunoaste acest lucru. Deosebit de ambitios. Un fel de „napoleoncik”. Evident, cu aceasta persoana trebuie sa vorbeasca, personal, V. Voronin.
2. …Reactioneaza deosebit de bolnavicios la „subaprecierea meritelor sale”. In cercurile academice nu este recunoscut ca savant, fiind calificat drept „cioban”. Are calitati organizatorice incontestabile. Si cu el, de asemenea, ar trebui sa discute presedintele republicii.
3. Absolut lipsit de principii. Nu cunoastem de ce natura anume, dar suntem siguri ca detineti „argumente” apte sa–l „convinga” sa–si puna semnatura pe o decizie necesara si chiar sa participe la convingerea altora de a proceda la fel.
4. Destept. Profesionist de inalta clasa, insa este un conformist, in exclusivitate. Pretuieste foarte mult bunastarea sa materiala. In schimbul unor conditii speciale — pastrarea sa in functie sau acordarea unor privilegii pretioase feciorului sau (o functie sau un stagiu in strainatate), ar putea accepta sa faca parte din componenta comisiei si sa–si dea votul in favoarea schimbarii. Deja este indecis, nestiind carui liman sa se asocieze. Lui i se vor alatura si alti colaboratori ai Institutului de istorie. Pentru a–l face mai „sociabil”, ar trebui sa fie izolat de membrii PPCD, care intotdeauna l–au considerat un carierist lipsit de principii. Mai multi il suspecteaza ca ar fi gata de o noua tradare. Pentru a intensifica aceste dispozitii si pentru a crea in jurul lui un vacuum, ar trebui publicat vreun articol in care ar fi apreciate lucrarile sale din perioada sovietica. In acest articol ar trebui expusa opinia potrivit careia, in suflet, el a ramas intotdeauna adeptul „suveranitatii”, dar, sub presiuni, a trecut de partea „frontistilor”. Autor al acestui articol ar trebui sa fie cineva dintre adeptii convinsi ai statalitatii moldovenesti. Anume de o astfel de „tratare” el se teme cel mai mult. Dupa aceasta, demoralizat, … e al nostru. Daca l–ar invita V. Voronin si i–ar da anumite garantii — treaba–i ca si facuta.
Aneta GROSU
(Continuare in numarul urmator)
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/14/politic/2.php
Nr. 14 (28 octombrie 2004) Forum
Arhiva
investigatii politic social actiunea interviu editoriale divers
Politic
Consiliul de Securitate ONU si deblocarea conflictului
Asistam de la un timp la blocarea negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean. Dupa 12 ani de pondere ineficienta a Rusiei si Ucrainei in cadrul mecanismelor de reglementare, se contureaza o pozitie coplementara a opozitiei si a puterii, care sustin ca ar trebui schimbata fundamental optica si tactica solutionarii crizei. Continuare
Rusia si Transnistria aleg Ucraina
Luni, 25 octombrie, in ajunul alegerilor prezidentiale din Ucraina, la Chisinau au sosit doi demnitari rusi, Igor Savolski, reprezentant al Ministerului rus de Externe si Valeri Nesteruskin, reprezentantul Rusiei pentru negocieri cu Transnistria. Continuare
Isteria integrata a comunistilor (partea III)
Retele de turnatori „activeaza” in toate institutiile de invatamant din R. Moldova. Acestia raporteaza cine si in ce masura este ahtiat de bani, cine si ce fel de femei iubeste, in ce relatii se afla cu sefii si cat de mult il respecta pe seful statului. Continuare
Imixtiunea guvernarii in activitatea Sindicatelor
Confederatia Sindicatelor din R. Moldova (CSRM) isi exprima profunda indignare in legatura cu continuarea imixtiunilor brutale a autoritatilor publice si a partidului de guvernamant in activitatea sindicatelor. Continuare
SUA doresc alegeri libere si corecte in Moldova
Zilele trecute, la Chisinau s–au intrunit cateva sute de absolventi de universitati, cursuri sau stagii in SUA. Cetateni ai Moldovei de diferite varste si profesii s–au intrunit la un Congres al Absolventilor, pentru a discuta posibilitatile de dezvoltare a democratiei in Republica Moldova. Continuare Isteria integrata a comunistilor (partea III)
Retele de turnatori „activeaza” in toate institutiile de invatamant din R. Moldova. Acestia raporteaza cine si in ce masura este ahtiat de bani, cine si ce fel de femei iubeste, in ce relatii se afla cu sefii si cat de mult il respecta pe seful statului.
In nr. 11, 12, Ziarul de Garda a publicat dezvaluiri pe marginea unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza a fi exclusa, in totalitate, din invatamant. Guvernantii readuc pe tapet aceasta problema de fiecare data in prejma unor campanii politice. Potrivit unor surse bine informate, cu ocazia apropiatelor alegeri parlamentare, Istoria Romanilor va fi supusa unor noi atacuri din partea guvernarii. Continuam publicarea datelor din planul gandit la Presedintie.
Aneta GROSU
O buna parte dintre cele 43 de persoane, incluse in „lista”, lucreaza deja cu mult zel asupra „strategiei” respective. Altii raman inca in vizorul „regizorilor”. Despre unii, se zice, nu exista nici o garantie ca nu vor ceda unor presiuni sau actiuni de santaj. Aceasta concluzie poate fi facuta fara dificultate urmarind „caracteristicile” persoanelor incluse in „lista”.
5. Profesionist de inalta calitate. Persoana cu ambitii deosebit de mari: doarme si se viseaza decorat cu distinctii de stat sau rector al vreunei institutii de invatamant, director al institutului de arheologie sau membru–corespondent al AS. Este destept. Punctele sale vulnerabile sunt dorinta de a conduce, de a primi distinctii, de a fi mereu in centrul atentiei. Slabiciunea sa sunt femeile (cel putin asa era ceva timp in urma). Este o figura–cheie si ar putea fi urmat de mai multi colaboratori… Credem ca cea mai eficienta cale de atragere a acestui om de partea noastra ar fi (dupa o „prelucrare” prealabila) invitarea lui la presedinte si o discutie cu el la aceasta tema. Dupa aceasta „cetatea” respectiva ar putea „cadea”.
6. Niciodata nu a fost adeptul Frontului Popular — intotdeauna l–a sprijinit pe Snegur. In 1996 chiar a facut agitatie in favoarea lui. Destept, independent, ambitios – in limite acceptabile, pragmatic, admirator al femeilor frumoase. Se bucura de autoritate in randul profesorilor si studentilor. Cred ca poate fi gasita o intelegere cu el. Poate isi doreste ceva. In limite acceptabile, aceste ambitii ar putea fi satisfacute. In general, este un om simpatic si placut. Figura–cheie. Va fi urmat de mai multe persoane de la facultatea sa. Credem ca si el, dupa o „prelucrare” prealabila, ar trebui invitat la o discutie cu Voronin. Dupa aceasta, ar putea sa cada de acord, desi nu exista o siguranta totala.
7. Capacitati medii, hapsan, lipsit de principii, pentru bani ar vinde–o si pe maica–sa. Situatia materiala a familiei sale „s–a imbunatatit” substantial dupa ce, timp de doi ani, s–a aflat in componenta comisiei de admitere.
8. Unionist convins. Persoana foarte rautacioasa si dezechilibrata. Peste tot, unde a lucrat, si–a deteriorat ireversibil relatiile cu colegii. Subalternii nu–l sufera. Acest tip nu va accepta de buna voie colaborarea cu noi. Aici, insa, exista o solutie. Pentru ca si–a stricat relatiile cu toata lumea, nu mai are unde lucra decat in institutia in care munceste acum. Daca ar incerca sa mearga impotriva vointei rectorului, ar putea ramane pentru mult timp fara un loc de munca. Putem conta ca ar putea fi convins.
9. Nu iese din cuvantul sefului. Iubeste banii, gloria, functiile etc. Circula zvonuri ca, pe timpuri, la examenele de admitere, si–a umplut buzunarele. Daca ar fi sa raportam modul sau de viata la salariu, aceasta versiune ar putea fi una credibila. Consideram ca in acest caz nu ar trebui sa existe probleme.
10. Absolut lipsit de vointa. Se afla sub influenta totala a lui X, de care depinde situatia sa financiara. Este un om bland, saritor la nevoie, adept al cursului de „Istorie a Moldovei”. Se pare ca in suflet este comunist, dar, de frica sotiei sale, se teme sa–si recunoasca chiar si sie acest lucru. In afara de aceasta, singurul sau fecior este angajat intr–o importanta institutie de stat, iar cariera fiului este cea mai importanta realizare a sa. Daca cineva dintre sus–pusi l–ar invita si ar vorbi omeneste cu el, spunandu–i vorbe bune despre el, dar mai ales, despre fiul sau, el va vota „cum trebuie”.
N. red.: Fiecare noua dezvaluire sugereaza concluzii noi despre autorii proiectului, despre stilul de lucru de la Presedintie, despre normele de „supraveghere”, infiltrate in institutiile din statul nostru.
1. Dupa cum subliniam in articolele anterioare, „strategia” este elaborata in limba rusa, deci, autorul (sau autorii ei) nu cunosc limba de stat.
2. „Strategia” este elaborata nu fara concursul unei retele de turnatori, bine pusa la punct.
3. Retele de turnatori „activeaza” in toate institutiile de invatamant (majoritatea din cele 43 de persoane vizate in „Lista” au tangente cu invatamantul din R. Moldova.
(Continuare in numarul urmator)
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/15/politic/2.php
Nr. 15 (4 noiembrie 2004) Forum
Arhiva
investigatii politic social actiunea dezbateri editoriale cultura
Politic
Presa de opozitie tainuita la Procuratura
Potrivit unor surse de la Procuratura Generala, dar si din cadrul Ministerului de Interne, „conducerea le–a interzis sa citeasca, sa cumpere sau sa colaboreze cu presa de opozitie”. Continuare
Ucraina — alegeri cu trupe speciale
Senatorul roman Ilie Ilascu a fost delegat la Kiev in calitate de observator pentru alegerile prezidentiale. El ne–a declarat ca incalcarile pe care le–a sesizat au fost „marunte”, dar destul de multe. Continuare
Isteria integrata a comunistilor (partea IV)
Ei decid pentru noi. Copiii devin tinta instigatorilor. Guvernantii utilizeaza un sistem perfid de manipulare si santajare a persoanelor de care au nevoie in realizarea planurilor lor perfide. Continuare
SUA vota pentru Bush, Moldova pentru NATO
Ieri in SUA s–au facut publice totalurile alegerilor prezidentiale. Sute de posturi TV au emis noaptea intreaga, prezentand rezultatele, iar Ambasadele SUA in strainatate au stat deschise pentru experti si jurnalisti Continuare Isteria integrata a comunistilor (partea IV)
Ei decid pentru noi. Copiii devin tinta instigatorilor. Guvernantii utilizeaza un sistem perfid de manipulare si santajare a persoanelor de care au nevoie in realizarea planurilor lor perfide.
In nr. 11–13, Ziarul de Garda a publicat dezvaluiri pe marginea unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza a fi exclusa, in totalitate, din invatamant. Guvernantii readuc pe tapet aceasta problema de fiecare data in preajma unor campanii politice. Potrivit unor surse bine informate, cu ocazia apropiatelor alegeri parlamentare, Istoria Romanilor va fi supusa unor noi atacuri din partea guvernarii. Continuam publicarea datelor din planul gandit la Presedintie. Dupa cum va informam, unul dintre punctele–cheie ale acestui plan este LISTA persoanelor care sunt si mai urmeaza a fi „folosite” in realizarea scenariului Tkaciuk.
Aneta GROSU
11. In dreptul acestui numar este plasat numele unui sef de catedra despre care se spune ca e onest, destept, are convingeri de stanga, profesionist in domeniul sau, membru–corespondent al unei academii din Rusia. Publica in importante reviste de istorie din Federatia Rusa. Este un om ahtiat de onoruri. Conformist. Destul de guraliv. Se teme de nevasta–sa, care e foarte geloasa. O duce destul de greu, de aceea imbunatatirea starii sale familiale a devenit un scop primordial al vietii lui. Are doi copii nearanjati inca. Unul este translator din limba engleza. Cred ca merita sa avem de furca cu el, merita sa–l atragem de partea noastra. Sunt cateva posibilitati pentru aceasta. O decoratie guvernamentala sau, cel putin, o discutie personala cu Voronin, vreun favor copiilor sau altceva de genul asta…
12. Adept convins al statalitatii moldovenesti. A fost cel care l–a criticat insistent pe D. pentru convingerile unioniste ale acestuia. Sunt sigur ca va fi de partea noastra.
13. Sef de catedra la una din universitatile de la noi. Prostanac, fricos, laudaros, agitat, guraliv, hapsan, lipsit de principii. In trecut — comunist „ortodox”. Pe parcurs, in repetate randuri, si–a schimbat convingerile. Prieten cu R. In cazul in care G. ar exercita presiuni asupra lui, nu vom avea nici un fel de probleme. Asa cum a slujit cu mult sarg frontistilor, anume el trebuie expus. Astfel de tipi trebuie „sacrificati”. S–ar putea ca alti „candidati” de pe lista respectiva sa nu accepte „vecinatatea” cu el. De aceea, daca, totusi, va fi inclus in comisia respectiva, oponentii lui ar trebui sa afle in ultimul rand despre aceasta. Sau, poate, ar fi mai bine sa–l utilizam intens in campaniile din presa si de la televiziune.
14. Destept, onest, dar timid. Dupa convingeri, mai degraba, este de stanga. Accepta in totalitate programul social–economic al partidului nostru. Noi credem ca a votat in favoarea PCRM, desi la serviciu spunea ca a votat pentru PPCD.
15. Sef de catedra. Nu–i prost, dar este cam fricos si lipsit de vointa. Cred ca avem toate sansele sa–l captam de partea noastra, in special daca i–am promite ceva substantial. B. este cel care l–ar putea influenta in mare masura.
16. Destept, onest, lipsit de orgolii, dar foarte indecis. Mai degraba, va incerca sa se eschiveze, preferand sa ramana deoparte. Dar si el are neajunsuri. Iubeste atat de mult banii, incat munceste pana la istovire. B. l–ar putea influenta.
17. Destept, cinstit, muncitor, dar ambitios si orgolios peste masura. Este ahtiat de decoratii guvernamentale si acestea ar putea deveni remedii eficiente in cazul lui. Este fiu al unui fost demnitar.
18. Prorector al unei institutii private. In trecut, unul dintre cei mai importanti critici ai „falsificatorilor burghezi”, in repetate randuri — tradator. Lipsit de vointa, nu prea destept, guraliv, dar deosebit de muncitor si inzestrat cu capacitati de munca deosebite. Prieten cu Y. Din punct de vedere material o duce destul de greu. Pur si simplu, provoaca mila si compasiune omeneasca. Daca acest tip ar fi invitat sus si i s–ar spune verzi si uscate, in special despre succesele sale din trecut, precizandu–se ca nimeni nu este scutit de greseli, sunt sigur, va cadea ca un mar viermanos direct in mainile noastre. S–ar putea chiar sa lacrameze. S–ar putea ca si in acest caz unii sa nu–l accepte in comisie, de aceea despre includerea lui in aceasta structura ar trebui sa se afle in ultimul rand. Mai bine, insa, ca acesta sa fie utilizat in cadrul campaniilor de presa si de la televiziune. Y. ar trebui sa analizeze bine acest moment.
19. Omul lui X si va face exact ceea ce–i va spune acesta. Superficial, se tine ca un curcan umflat in pene. Cred ca daca i s–ar propune ceva, nesubstantial, ar ceda fara lupta.
20. Nu–i prost. Are mare grija de sine. Fricos, lacom, lenes, taciturn. Executa absolut tot ce–i cere X.
(Continuare in numarul urmator)
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/16/politic/2.php
Nr. 16 (11 noiembrie 2004) Forum
Arhiva
investigatii politic social actiunea dosar editoriale interviu divers
Politic
Raportorii europeni vin iar la Chisinau
In perioada 3–5 noiembrie, la Strasbourg si–a tinut lucrarile sesiunea de toamna a Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa (CPLRE). Primarul general al mun. Chisinau, Serafim Urecheanu, a prezentat la sesiune un raport privind deteriorarea democratiei locale in R. Moldova. Continuare
„Romania de aproape”
Interviu cu Goran Gheorghiev, jurnalist bulgar Continuare
Isteria integrata a comunistilor (partea V)
Intelectualii sunt tinuti in saracie pentru a putea fi manipulati de putere, iar organele speciale, la fel ca si in perioada de trista faima, acumuleaza informatii, inclusiv din viata privata, servindu–le celor care regizeaza si aplica in practica planuri meschine Continuare
Cui ii canta CUCU–l?
„Statul are dreptul la propria sa opinie. Statul are nevoie de cetateni, si cetatenii au nevoie de stat” — astfel vede lucrurile Ivan Cucu, vicepresedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC). Continuare Isteria integrata a comunistilor (partea V)
Ei decid pentru noi. Copiii devin tinta instigatorilor. Guvernantii utilizeaza un sistem perfid de manipulare si santajare a persoanelor de care au nevoie in realizarea planurilor lor perfide.
In nr. 11–13, Ziarul de Garda a publicat dezvaluiri pe marginea unui plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza a fi exclusa, in totalitate, din invatamant. Guvernantii readuc pe tapet aceasta problema de fiecare data in preajma unor campanii politice. Potrivit unor surse bine informate, cu ocazia apropiatelor alegeri parlamentare, Istoria Romanilor va fi supusa unor noi atacuri din partea guvernarii. Continuam publicarea datelor din planul gandit la Presedintie. Dupa cum va informam, unul dintre punctele–cheie ale acestui plan este LISTA persoanelor care sunt si mai urmeaza a fi „folosite” in realizarea scenariului Tkaciuk.
Aneta GROSU
11. In dreptul acestui numar este plasat numele unui sef de catedra despre care se spune ca e onest, destept, are convingeri de stanga, profesionist in domeniul sau, membru–corespondent al unei academii din Rusia. Publica in importante reviste de istorie din Federatia Rusa. Este un om ahtiat de onoruri. Conformist. Destul de guraliv. Se teme de nevasta–sa, care e foarte geloasa. O duce destul de greu, de aceea imbunatatirea starii sale familiale a devenit un scop primordial al vietii lui. Are doi copii nearanjati inca. Unul este translator din limba engleza. Cred ca merita sa avem de furca cu el, merita sa–l atragem de partea noastra. Sunt cateva posibilitati pentru aceasta. O decoratie guvernamentala sau, cel putin, o discutie personala cu Voronin, vreun favor copiilor sau altceva de genul asta…
12. Adept convins al statalitatii moldovenesti. A fost cel care l–a criticat insistent pe D. pentru convingerile unioniste ale acestuia. Sunt sigur ca va fi de partea noastra.
13. Sef de catedra la una din universitatile de la noi. Prostanac, fricos, laudaros, agitat, guraliv, hapsan, lipsit de principii. In trecut — comunist „ortodox”. Pe parcurs, in repetate randuri, si–a schimbat convingerile. Prieten cu R. In cazul in care G. ar exercita presiuni asupra lui, nu vom avea nici un fel de probleme. Asa cum a slujit cu mult sarg frontistilor, anume el trebuie expus. Astfel de tipi trebuie „sacrificati”. S–ar putea ca alti „candidati” de pe lista respectiva sa nu accepte „vecinatatea” cu el. De aceea, daca, totusi, va fi inclus in comisia respectiva, oponentii lui ar trebui sa afle in ultimul rand despre aceasta. Sau, poate, ar fi mai bine sa–l utilizam intens in campaniile din presa si de la televiziune.
14. Destept, onest, dar timid. Dupa convingeri, mai degraba, este de stanga. Accepta in totalitate programul social–economic al partidului nostru. Noi credem ca a votat in favoarea PCRM, desi la serviciu spunea ca a votat pentru PPCD.
15. Sef de catedra. Nu–i prost, dar este cam fricos si lipsit de vointa. Cred ca avem toate sansele sa–l captam de partea noastra, in special daca i–am promite ceva substantial. B. este cel care l–ar putea influenta in mare masura.
16. Destept, onest, lipsit de orgolii, dar foarte indecis. Mai degraba, va incerca sa se eschiveze, preferand sa ramana deoparte. Dar si el are neajunsuri. Iubeste atat de mult banii, incat munceste pana la istovire. B. l–ar putea influenta.
17. Destept, cinstit, muncitor, dar ambitios si orgolios peste masura. Este ahtiat de decoratii guvernamentale si acestea ar putea deveni remedii eficiente in cazul lui. Este fiu al unui fost demnitar.
18. Prorector al unei institutii private. In trecut, unul dintre cei mai importanti critici ai „falsificatorilor burghezi”, in repetate randuri — tradator. Lipsit de vointa, nu prea destept, guraliv, dar deosebit de muncitor si inzestrat cu capacitati de munca deosebite. Prieten cu Y. Din punct de vedere material o duce destul de greu. Pur si simplu, provoaca mila si compasiune omeneasca. Daca acest tip ar fi invitat sus si i s–ar spune verzi si uscate, in special despre succesele sale din trecut, precizandu–se ca nimeni nu este scutit de greseli, sunt sigur, va cadea ca un mar viermanos direct in mainile noastre. S–ar putea chiar sa lacrameze. S–ar putea ca si in acest caz unii sa nu–l accepte in comisie, de aceea despre includerea lui in aceasta structura ar trebui sa se afle in ultimul rand. Mai bine, insa, ca acesta sa fie utilizat in cadrul campaniilor de presa si de la televiziune. Y. ar trebui sa analizeze bine acest moment.
19. Omul lui X si va face exact ceea ce–i va spune acesta. Superficial, se tine ca un curcan umflat in pene. Cred ca daca i s–ar propune ceva, nesubstantial, ar ceda fara lupta.
20. Nu–i prost. Are mare grija de sine. Fricos, lacom, lenes, taciturn. Executa absolut tot ce–i cere X.
(Continuare in numarul urmator)
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/17/politic/
Nr. 17 (18 noiembrie 2004) Forum
Arhiva
investigatii politic social dosar editoriale interviu cultura
Politic
Isteria integrata a comunistilor (partea VI)
In nr. 11–16, Ziarul de Garda a dezvaluit un plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza a fi exclusa, in totalitate, din invatamant. Continuare
Catusele saptamanii
Declaratia lui Vladimir Sarban, secretarul Consiliului Municipal Chisinau Continuare Isteria integrata a comunistilor (partea VI)
In nr. 11–16, Ziarul de Garda a dezvaluit un plan complex, elaborat la Presedintie, prin intermediul caruia, pe parcursul actualei guvernari, Istoria Romanilor urmeaza a fi exclusa, in totalitate, din invatamant. Cu ocazia apropiatelor alegeri parlamentare, Istoria Romanilor va fi supusa unor noi atacuri din partea guvernarii. Continuam publicarea datelor din planul gandit la Presedintie. Dupa cum va informam, unul dintre punctele–cheie ale acestui plan este LISTA persoanelor care sunt si mai urmeaza a fi „folosite” in realizarea scenariului Tkaciuk. Cum sunt caracterizate aceste persoane? Ce calitati sau date din biografiile lor „prind bine” autorilor acestui plan? Ce concluzii ar trebui sa–si faca cei vizati de autorii planului, dar si cei pe care i–ar putea afecta acesta?
Aneta GROSU
31. Profesor al Facultatii de istorie. Conformist. Impreuna cu O. detin editura „Cartdidact”. Credem ca ne–am putea intelege cu el, sa zicem, prin a–i propune realizarea unor comenzi de stat. Se afla sub influenta puternica a lui H.
32. Docenti ai Facultatii de politologie. Ambii sunt lenesi si cam superficiali, in special X. (studentii spun bancuri despre prostia lui, vorbind si despre faptul ca ia mita). Indeplineste orbeste tot ce–i spune Z. Insusi Dumnezeu ne indreapta sa–i incredintam o astfel de activitate. Acestia, insa, sunt niste nulitati absolute, inutile in comisie, dar in presa ei ar trebui sa–si spuna un cuvant „greu”.
33. Angajate ale Ministerului Invatamantului si a Directiei de Invatamant. In conformitate cu functiile pe care le detin, ambele ar trebui sa fie membre ale comisiei. Anterior, una dintre acestea a fost o adepta inveterata a Frontului Popular, dar din cauza conformismului sau pronuntat, dorind sa–si pastreze functia, ar putea (dar nu sunt sigur) indeplini tot ce i–am cere.
34. Este o intriganta fara principii, linge blidele, in trecut — unionista convinsa (se pare, insa, ca unionismul sau era unul de conjunctura). Se afla sub influenta puternica a lui X. si Y. Daca nu vom reusi s–o includem in comisie, ar fi bine ca semnatura ei sa fie pusa sub una sau mai multe publicatii.
35. Sef de catedra. Limitat. Face abuz de alcool. Conformist. Se teme de ceasul mortii de Y. Daca acesta i–ar indica sa doarma la catedra timp de o saptamana, el ar „supraindeplini” planul in stil stahanovist. Pe acesta nu doar putem sa–l atragem in comisie, dar trebuie sa–l luam in calitate de „specialist principal” care ar „argumenta” conceptia oportunitatii acestor actiuni.
36. Docenti. Persoane cinstite. Adepti convinsi ai suveranitatii Moldovei. Voteaza pentru PCRM, dar nu exista o certitudine ferma ca ar accepta o astfel de colaborare, deoarece s–ar putea teme de hartuiala frontistilor. Daca in comisie va fi Y. si „oamenii sai”, vor accepta.
37. Sef de studii. Nu este prost. Cinstit. Modest. Adept al suveranitatii Moldovei. Intr–o oarecare masura, este influentat de X. Cu el, insa, putem gasi limbaj comun.
38. Angajat al MAE. Fost unionist. Hatru. Iubeste banii, dar nu este hapsan. Isi pretuieste mult munca sa, aducatoare de dolari. Din aceasta cauza ar putea accepta colaborarea. Ar fi foarte bine ca semnatura lui sa fie pusa sub o publicatie, fie chiar si colectiva.
39. Profesor. Unionist convins, desi, se pare, aceasta convingere a lui este profund amestecata cu interese financiare. Hatru, dar foarte fricos. Tradator patologic, Iuda, care, in schimbul unei sume de bani, l–ar trada si pe Hristos Salvatorul. Mai mult decat atat: este obsedat de pastrarea situatiei sale. Psihologic este foarte indecis, lipsit de vointa, de aceea, dupa o „prelucrare” prealabila, mai ales daca in comisie vor intra si alti fosti complici de–ai sai, va accepta si el. Ar trebui sa apelam la el pe ultima suta de metri, insa, de pe acum, ar trebui sa desfasuram in presa o campanie masiva de denigrare a manualelor sale. X. nu–l poate suporta, de aceea ar fi bine sa formam o comisie, universitara sau ministeriala, care ar avea drept scop verificarea „faptelor” comunicate in presa pe marginea numeroaselor greseli, admise in manualele sale. Componenta personala a unei astfel de comisii nu este o problema. Aceste activitati l–ar demoraliza complet, lipsindu–l de ultima vointa.
40. Actualmente este pensionar. Frontistii l–au expulzat, practic, din institutia in care lucrase o viata. „Suveranist”. Dispune de capacitati medii, destul de fricos, mare amator de elogii. O duce destul de greu din punct de vedere material. Daca l–am „mangaia” pe cap si l–am invita in comisie, va veni cu sufletul la gura si va face ce i se va spune.
41. Angajat al Departamentului tineret si sport. Onest. Destept. Pragmatic. Adept convins al suveranitatii Moldovei. In acest an, feciorul sau absolveste facultatea.
42. Diplomat. Ar fi foarte bine daca semnatura sa ar aparea sub vreo publicatie, fie si colectiva.
43. Profesor. Unionist moderat. Cinstit. Destept. O duce destul de greu si nu poate gasi o solutie pentru a se debarasa de saracie. Cred ca ar trebui sa incercam a–l atrage de partea noastra, propunandu–i ceva substantial lui sau sotiei sale.
Aceasta este lista completa a persoanelor pe care conteaza actuala putere in procesul de substituire, in programele de invatamant, a Istoriei Romanilor cu Istoria Moldovei. Cate dintre ele au fost „utilizate”? Cate urmeaza a mai fi puse in joc? Ce atitudine are lumea stiintifica si profesorala de la noi fata de acest scenariu? Cautam in continuare raspunsuri la aceste intrebari si ramanem de Garda.
(Continuare in numarul urmator)
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://garda.com.md/18/politic/1.php
Nr. 18 (25 noiembrie 2004) Forum
Arhiva
investigatii politic social actiunea editoriale interviu divers
Politic
Batog il apara pe Staris
„Compania „Teleradio–Moldova”, prin emisiunile pe care le pune pe post, nu poate fi considerata, de facto, o institutie publica”, sustin expertii CIVIS Continuare
Gangsterism ministerial
Pe data de 6 octombrie curent, Colegiul Ministerului Educatiei a decis excluderea de la examenele de BAC–2005 a Istoriei romanilor si a Istoriei universale, pentru ciclul umanitar, si a Istoriei romanilor, pentru ciclul real. Continuare
Basarabenii sunt asteptati la doua sectii de votare
Duminica, romanii vor alege presedintele care va duce tara in Uniunea Europeana. In cursa pentru presedintie, si la Chisinau preferatul este actualul premier, Adrian Nastase. Continuare
Nastase–Geoana — o echipa pentru toti romanii
Interviu cu Iuliana Gore–Costin, Ambasador, Reprezentant Permanent al R. Moldova in Consiliul Europei in perioada 1996–2001 Continuare Gangsterism ministerial
Pe data de 6 octombrie curent, Colegiul Ministerului Educatiei a decis excluderea de la examenele de BAC–2005 a Istoriei romanilor si a Istoriei universale, pentru ciclul umanitar, si a Istoriei romanilor, pentru ciclul real. Istoria ca proba de BAC a ramas doar pentru ciclul real la alegerea liceenilor, iar Ministerul Educatiei n–a specificat despre care istorie este vorba — Istoria romanilor sau cea universala.
AIRM considera ca Ministerul Educatiei (ME) si ministrul Valentin Beniuc au incalcat flagrant urmatoarele documente fundamentale:
Prevederile Recomandarii a XV–a a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adoptata de CM al CE la 31 octombrie 2001, intitulata „Predarea istoriei in Europa in secolul al XXI–lea” si la care atat de des au facut trimitere autoritatile comuniste ceva mai devreme. In documentul mentionat se subliniaza ca predarea istoriei intr–o Europa democratica ar trebui „sa ocupe un loc central in educatia unor cetateni responsabili si implicati activ in viata politica si in cultivarea respectului pentru diferentele intre popoare…”, „sa fie un factor decisiv in reconcilierea, cunoasterea, intelegerea si respectul reciproc intre popoare”, „sa fie o componenta fundamentala a constructiei europene liber consimtite pe baza mostenirii istorice si culturale comune…” etc. Este clar — Ministerul Educatiei din R. Moldova nu respecta aceste recomandari prin excluderea examenelor la BAC.
Pe de alta parte, ME a negat cu buna stiinta prevederile Constitutiei R. Moldova care stipuleaza la articolul 10, punctul 2, ca „Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase”. Or, prin excluderea examenelor la Istoria romanilor, ME scoate din invatamant obiectul care tocmai exprima identitatea noastra etnica, culturala, lingvistica si religioasa. ME urmareste exact acelasi scop si atunci cand insista asupra asa–numitului curs de istorie integrata.
In aceeasi ordine de idei, ME a incalcat flagrant Legea Invatamantului care stipuleaza in art. 20: „Invatamantul liceal asigura o pregatire teoretica fundamentala si formarea unei ample culturi generale, necesare pentru continuarea studiilor in invatamantul superior…”. Or, excluderea examenelor la istorie de la BAC vine in contradictie cu aceasta prevedere a Legii Invatamantului.
Mai este cert si faptul ca Ministerul Educatiei a incalcat grosolan prevederea art. 38 al aceleiasi Legi, „Continutul invatamantului”, care stipuleaza urmatoarele: „1) Continutul invatamantului se proiecteaza pe baza standardelor educationale de stat, are caracter formativ–functional si este esalonat pe niveluri si trepte. 2) Continutul invatamantului preuniversitar la diverse niveluri este asigurat prin planuri de invatamant si programe de studii, aprobate de Ministerul Invatamantului”. Pentru invatamantul istoric din licee aceasta programa se numeste „Curriculum national. Programe pentru invatamantul liceal. Stiinte socio–umane”, in care este scris: „La finele cursului de istorie elevii vor sustine examene de bacalaureat la Istoria romanilor, iar clasele cu profil socio–uman — si la Istoria universala”. Asadar, elevii ciclului socio–uman in mod obligatoriu trebuie sa sustina doua examene — la Istoria romanilor si la Istoria universala, iar elevii ciclului real, in mod obligatoriu — la Istoria romanilor. Ministrul V. Beniuc face abstractie totala de prevederile legale ce reglementeaza procesul de invatamant.
In legatura cu aceasta decizie nelegitima si abuziva a ME, Asociatia Istoricilor a dat publicitatii o Declaratie de protest. Dupa conferinta de presa, organizata de AIRM la 27 octombrie, ministrul Beniuc a declarat la televiziunea de stat ca istoria nu este scoasa de la examenele de BAC, ci a ramas la alegere. Repet: Istoria romanilor, conform Curriculumului, este un examen OBLIGATORIU pentru toti liceenii, indiferent de cicluri. In al doilea rand, ministrul Beniuc a incercat sa opuna istoriei geografia care — asa cum este stiut — este o stiinta exacta. Si — capac la toate! — ministrul Beniuc considera ca in Europa occidentala nu se mai preda istoria. Trebuia sa ajungem in 2004 ca s–o auzim si pe asta! Domnule ministru, in care tara din Europa nu se preda istoria?
Declaratii privind excluderea Istoriei de la BAC au facut si alti functionari de la Ministerul Educatiei, cea mai sincera fiind a viceministrului Anatol Dubrovschi („Nezavisimaia Moldova”, 2004, 28 octombrie). El recunoaste ca „intr–adevar, colegiul ME a luat decizia de a exclude sustinerea obligatorie a examenului la istorie la BAC–2005”. Viceministrul Educatiei confirma ca liceenii de la ciclul real vor sustine examene obligatorii la limba „de instruire”, matematica si limba straina, cei de la ciclul umanitar — la limba de instruire, la limba straina si la geografie. Liceenii care vor dori sa sustina istoria o pot face la alegere. Insa Dubrovschi a mers mai departe. El considera ca alegerea disciplinelor pentru examene este o prerogativa a Ministerului Educatiei si nu a organizatiilor obstesti. O fi, d–le Dubrovschi, atat doar ca apar doua intrebari: 1. Cum ramane, totusi, cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare, cu atat mai mult cu cat Constitutia R. Moldova proclama acest stat ca fiind unul de drept, democratic (art. 1.1)? Sau dumneavoastra, ca functionari publici, sunteti absolviti de respectarea legislatiei? 2. Care este rostul societatii civile in R. Moldova? Opinia Asociatiei Istoricilor, ca uniune a profesionistilor in domeniu si ca parte componenta si activa a societatii civile, nu trebuie oare respectata?
Constatam cu profund regret ca actuala guvernare nu tine cont nici de legislatia in vigoare, nici de opinia specialistilor in domeniu, si nici de bunul simt, in sfarsit. Cum s–ar exprima unii – polnii bespredel!
Anatol PETRENCU,
profesor universitar, doctor habilitat, presedinte al Asociatiei Istoricilor din R. Moldova (AIRM)
Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4785&cat=&editie=468
acasa arhiva cautare Publicitate
Editia curenta: nr. 468 din 4 aprilie 2006
Bomba | Eveniment | Editorial | Flagrant | Politic | Scandal | Opinii | Reporter special | Cocktail | Sport | Important/Publicitate |
Istoricii se adreseaza presedintelui Voronin
•autor: …
Am primit la redactie textul unei scrisori deschise, adresata presedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, semnata de un grup de istorici de notorietate din R. Moldova. Din lipsa de spatiu, nu l-am putut reproduce in intregime, fapt pentru care ne cerem scuze de la semnatarii ei (titlul acestui text apartine redactiei).
„in ultimul timp, prin interventia brutala a unor factori politici se promoveaza introducerea in invatamant a asa-numitului curs integrat de istorie.
Actualmente, in invatamantul preuniversitar din R. Moldova sunt predate doua discipline istorice – Istoria Romanilor si Istoria Universala. Manualele pentru aceste discipline au fost elaborate si implementate in baza Conceptiei (1996) si a Curriculumului national la istorie (1999), aprobate de ME, ambele documente avand si asentimentul expertilor Consiliului Europei.
Tentativele repetate ale unor cercuri politice, straine intereselor poporului nostru, de a inlocui aceste cursuri cu altele (Istoria Moldovei, Istoria. Curs integrat) au dus la ample proteste, inclusiv stradale (mitinguri, demonstratii, pichetari, greve de lunga durata etc.) ale tineretului studios si ale altor paturi sociale, actiuni care s-au soldat, in cele din urma, cu moratoriul declarat de presedintele R. Moldova Mircea Snegur (1995) si moratoriul declarat de Consiliul Europei (2002) privind instruirea istorica in R. Moldova.
in calitatea noastra de istorici profesionisti – profesori, cercetatori in domeniul istoriei, va atragem atentia asupra urmatoarelor:
• Promotorii cursului integrat de istorie nu dispun de argumente stiintifice impotriva actualei Conceptii si actualului Curriculum privind predarea istoriei in institutiile de invatamant din RM. Afirmatiile precum ca „Istoria Romanilor” ar fi istoria etnica a poporului vecin sunt gratuite; exista o traditie a poporului nostru de a-si numi astfel propria istorie – Istoria Romanilor;
• Asa-numita conceptie a istoriei integrate nu a fost discutata si nu a fost aprobata de nimeni. „Comisia Cristea” nu a luat nici o decizie in ceea ce priveste predarea istoriei in scoala. Conceptia istoriei integrate a fost impusa in mod ilegal, dictatorial, prin metode abuzive.
Ineptiile si aberatiile care se contin in asa-numita conceptie a istoriei integrate („…Istoria nu apartine trecutului, ci realitatii prezente, de aceea accentele si mentalitatea trebuie schimbate”, „ªtiinta istorica si invatarea istorica nu este reprezentarea realitatii din trecut, ci este o reconstruire a trecutului prin prisma prezentului”, „«Faptele» si «datele» istorice nu mai sunt elemente de baza in invatarea istoriei…” etc., etc.) sunt atat de grave incat nici chiar autorii respectivului document nu au gasit de cuviinta sa le semneze. Un manifest politic, agramat si ofensator este prezentat drept conceptie pedagogica.
• Curriculumul elaborat de adeptii cursului integrat este absolut disproportionat. La compartimentul „Sugestii si continuturi” sunt incluse doar subiecte de istorie universala. Teme de istorie nationala aproape ca lipsesc. Astfel, elevilor din clasele a XII-a li se cere sa cunoasca urmatoarele subiecte: 1) Viata economica si progresul tehnico-stiintific; 2) Viata sociala si modul de viata; 3) Relatiile internationale in epoca contemporana. Destramarea sistemului colonial; 4) tari democratice si regimuri totalitare. Evolutia politica a statelor din Europa dupa 1989; 5) Conflagratiile secolului XX; 6) Organismele internationale si rolul lor in lumea contemporana; 7) Cultura si stiinta in epoca contemporana si 8) Probleme globale contemporane.
Dupa cum transpare clar din aceste „sugestii”, atat populatia majoritara a R. Moldova, cat si minoritatile etnice care locuiesc pe acest pamant nu se regasesc in curriculumul propus. Din cauza modului denaturat de interpretare a recomandarilor CE privind abordarea integrata a problemelor de istorie europeana, riscam sa devenim unicul stat in care nu se va studia istoria nationala.
• Desi conceptia si curriculumul de istorie integrata nu au fost discutate si aprobate, METS a angajat istorici care sa redacteze manuale de istorie integrata. in timp ce popoarele din Europa (prin vocea organismelor paneuropene, in primul rand, a CE) se debaraseaza si condamna toate -ismele, in RM se incearca reanimarea unor concepte de sorginte cominternista stalinista.
Evenimentele de ultima ora au demonstrat ca profesorii de istorie resping in corpore asa-numita conceptie de istorie integrata.
tinand cont de cele expuse mai sus, noi, subsemnatii, Va adresam rugamintea ca in calitatea Dvs de garant al Constitutiei Republicii Moldova si cel al respectarii drepturilor omului, sa interveniti urgent in vederea:
• respectarii moratoriului decretat de presedintele Mircea Snegur si a celui declarat de Consiliul Europei privind predarea istoriei in institutiile de invatamant din R. Moldova; • sistarii imediate a asa-numitului experiment privind introducerea istoriei integrate; • retragerii din invatamant a manualelor de istorie integrata pentru clasa a V-a; • restabilirii disciplinelor istorice la examenele de BAC;
• stavilirii oricarei ingerinte a unor agenti politici, straini intereselor noastre nationale, in procesul de invatamant;
• curmarii imediate a oricaror persecutii impotriva profesorilor ce nu accepta dictatul politic al unor angajati iresponsabili ai METS;
• stoparii practicii de corupere (prin acordarea de spor la salariu, prin avansarea in posturi, prin conferirea nemeritata a gradelor didactice etc.) a acelor profesori care au fost siliti sa accepte cursul integrat de istorie.
Subsemnatii suntem gata de a initia o discutie in vederea imbunatatirii calitatii invatamantului istoric si racordarii lui la rigorile organismelor europene. Ne exprimam convingerea ca problemele abordate de noi in aceasta scrisoare deschisa vor fi tratate cu buna intelegere de D-voastra.”
Anatol PETRENCU, prof. univ., dr. hab., presedinte al Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova
Andrei EªANU, membru corespondent al Academiei de ªtiinte a Republicii Moldova
Nicolae CHICUª, dr. conf. univ., decanul Facultatii Istorie si Etnopedagogie a UPS „I. Creanga” din Chisinau
Pavel PARASCA, prof. univ., dr. hab., prorector, ULIM
Pavel COCaRLa, prof. univ., dr. hab., seful Catedrei Istorie Universala, USM
Ion NICULIta, prof. univ., dr. hab., seful Catedrei Istoria Romanilor si Antropologie, USM
Gheorghe GONtA, prof. univ., dr. hab., seful Catedrei Istoria Romanilor, UPS „I. Creanga”, Chisinau
Demir DRAGNEV, membru cor. al AªM
Gheorghe PALADE, dr. conf. univ., vicepresedinte al Asociatiei Istoricilor din RM
Ion NEGREI, redactor-sef al revistei de istorie si cultura „CUGETUL”, vicepresedinte al Asociatiei Istoricilor din RM
Sergiu MUSTEAta, dr. conf. univ., presedinte al Asociatiei Nationale a Tinerilor Istorici din Moldova
Ion EREMIA, prof. univ., dr. hab., USM
Anton MORARU, prof. univ., dr. hab.
Gheorghe POSTICa, dr. conf. univ., pres. Centrului de Cercetari Arheologice din RM
Aurel ZANOCI, dr. conf. univ.
Virgil PaSLARIUC, dr. conf. univ.
Gheorghe NEGRU, dr. conf. univ.
Gheorghe COJOCARU, dr. conf. univ.
Aurelia FELEA, dr. conf. univ.
Vitalie PLEªCA, dr. conf. univ.
Ludmila TIHONOV, dr. conf. univ.
Iacob GOLOVCa, dr. conf. univ.
Rodica NEAGA, dr. conf. univ.
Vladimir POTLOG, dr. conf. univ.
Valentin BURLACU, dr. conf. univ.
Gheorghe CERNEA, lector univ.
Andrei NICIC, lector univ.
Igor BERCU, lector univ.
Iurie SEMENIUC, lector univ.
Aureliu BENU, prof.de istorie
Ultimele 5 comentarii
0 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariile
Adresa noastra: of 446, 22 Puskin str., MD2012, Chisinau, Moldova,
tel: +373 2 234041, 234679, fax: +373 2 234230, email: cotidian@jurnal.md
Copyright © 2003, JURNAL de Chisinau
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4768&cat=&editie=467
acasa arhiva cautare Publicitate
Editia curenta: nr. 467 din 31 martie 2006
Bomba | Eveniment | Editorial | Opinii | Politic | Cocktail | Reporter special | Sport | Important/Publicitate |
Fata adevarata a unei „istorii integrate” (I)
•autor: Ion turcanu
Aventura comunista, prin care a inceput introducerea in scoala a asa-zisei istorii integrate, in locul celor doua cursuri paralele, perfect compatibile si in acelasi timp reciproc complementare, istoria romanilor si istoria universala, a trezit multa valva si vrajba in societatea moldoveneasca actuala.
Nu dorim sa discutam la modul general, in randurile care urmeaza, aceasta chestiune. Vom face doar o singura observatie, peste care nu putem trece, inainte de a vorbi despre subiectul articolului de fata.
„Istoria integrata”, o gaselnita scandaloasa a comunistilor
Cursul de istorie integrata pune in lumina duplicitatea, dar si zapaceala guvernantilor comunisti. intrucat ei se chinuiesc sa convinga ca intre moldoveni si romani nu este nici o legatura si ca moldovenii au propria lor istorie, deosebita categoric de cea a romanilor, ar fi normal ca ei, comunistii, sa cultive mandria nationala a moldovenilor si deci sa promoveze o educatie in baza istoriei proprii a Moldovei. Dar nu o fac, pentru ca nu stiu cum s-o faca. Ei nu pot raspunde la o intrebare extrem de simpla: de ce tara pe care o conduc se numeste Moldova? Tocmai de aceea s-au grabit sa imbratiseze gaselnita asa-zisei istorii integrate: li s-a parut cat se poate de potrivita pentru a ascunde de elevii moldoveni istoria lor adevarata, care demonstreaza, fara putinta de tagada, originea lor comuna si legatura lor etnica si spirituala indestructibila cu toti ceilalti romani.
Ceea ce ne propunem insa sa discutam aici este manualul de istorie integrata pentru clasa a V-a (ed. Lumina, 2005, autori C. si A. Popovici), care deja se introduce in scoala sub presiunea brutala a Ministerului Educatiei, acest minister fiind strans, la randul sau, in chingile propagandei comuniste antinationale si amenintat mereu de bata „stiintifica” a lui Stepaniuk, care asmute asupra scolii, profesorilor si elevilor o intreaga cohorta de fizionomii dubioase, care sunt totdeauna gata sa se vanda oricat de ieftin (Roman, Nazaria, Haheu, Gavrilita, Popovici…), numai sa se poata baga cat mai credibil, adica mai slugarnic, sub guvernanti.
Trebuie sa observam din capul locului ca nu putem face, in acest text restrans, analiza detaliata a manualului, intrucat asta ar cere scrierea unei alte carti. Ne vom multumi, de aceea, sa atragem atentia cititorilor la doar cateva elemente definitorii, dupa parerea noastra, ale acestei carti care ar fi putut fi altfel, daca nu ar fi asa cum este.
in manualul de istorie de clasa a cincea, mesajul politic tine locul sfaturilor pedagogice
Sa incepem cu inceputul, adica cu mesajul autorilor manualului catre elevi. Acest mesaj, in loc sa contina, asa cum se obisnuieste in situatiile normale, o prezentare a cartii si cateva sfaturi practice privind modalitatile de a lucra cu ea, este de fapt o declaratie politico-ideologica, chemata sa motiveze necesitatea cursului de istorie integrata. Tocmai de aceea se constata imediat ca mesajul a ratacit adresa: el nu a fost scris de fapt pentru elevi, ci pentru cei care au comandat manualul. Este expresia aderentei lase si servile a autorior la crezul ideologic al guvernantilor. De exemplu, ce rost poate avea, sub aspect formativ, aceasta fraza incalcita si stupida: „istoria este rezultatul aportului tuturor popoarelor la progresul umanitatii”? ªi asta nici pe departe nu e tot ce pot autorii, prostia cea mare abia urmeaza: „Este dificila studierea trecutului omenirii in cadrul unei singure tari, al unui singur popor, acest lucru fiind posibil intr-un context mai larg al istoriei universale”.
Trecem peste formularile confuze, taiate cu toporul de piatra despre care vor vorbi autorii mai incolo si care arata ca acestia gandesc una si scriu alta. Sa zabovim nitel la esenta chestiunii: istoria ca fapt educational. Ideea care rezulta, pana la urma, din afirmatia subreda a autorilor este ca istoria nu poate fi inteleasa daca are drept obiectiv trecutul unei singure tari, al unui singur popor, si dimpotriva, devine clara, inteligibila numai atunci cand este interesata de intreaga omenire. Ei par a nici nu-si da seama ca, facand astfel de afirmatii, de fapt anuleaza istoria nationala, nu-i recunosc nici un rost. Astfel, ei se dau mai mari si mai tari decat toti acei istorici, indiferent de calibru, care au scris ori se mai aventureaza inca sa scrie istoria propriilor lor tari si popoare.
Fata de o astfel de pedagogie, care isi inchipuie copilaresete ca este noua si eficienta, noi ne aducem aminte de pedagogia adevaratei eficiente, care propune tocmai contrariul. Marii pedagogi germani din secolul al XIX-lea, anume cei ce au pus bazele invatarii moderne, recomandau ca studierea istoriei si a geografiei sa inceapa de la plaiul natal, de la locul de bastina al elevilor. Aceasta era asa-zisa Heimatkunde, metoda preluata de intreaga pedagogie europeana. in Rusia, de ex., a fost popularizata de marele pedagog D.Usinski, iar la noi de Ion Creanga, sustinuta si recomandata de M. Eminescu, T. Maiorescu si de alti mari carturari.
(va urma)
Ultimele 5 comentarii
0 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariile
Adresa noastra: of 446, 22 Puskin str., MD2012, Chisinau, Moldova,
tel: +373 2 234041, 234679, fax: +373 2 234230, email: cotidian@jurnal.md
Copyright © 2003, JURNAL de Chisinau
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4787&cat=&editie=468
acasa arhiva cautare Publicitate
Editia curenta: nr. 468 din 4 aprilie 2006
Bomba | Eveniment | Editorial | Flagrant | Politic | Scandal | Opinii | Reporter special | Cocktail | Sport | Important/Publicitate |
Fata adevarata a unei „istorii integrate” (II)
•autor: Ion turcanu
Ideea istoriei integrate, de care s-au agatat ca de un colac de salvare actualii guvernanti ca motiv pentru anularea istoriei romanilor, presupune ca istoria nationala sa fie „strecurata” in contextul istoriei universale.
(Continuare din nr. 467)
E una sa spui ca faci ceva serios si alta e sa poti face cu adevarat
Altfel spus, atunci cand se studiaza o tema, ca de ex., societatea, economia, cultura, religia etc. ale Europei, in tema corespunzatoare sa fie inclus material concret privind trecutul istoric al tarii respective, in cazul de fata autorii „integristi” chisinaueni avand in vedere, bineinteles, scumpa lor patrie, adica RM. Sa vedem cum le reuseste aceasta stratagema ingenioasa autorilor manualului examinat in randurile de fata.
Parcurgand textul manualului, observam ca ceea ce si-au pus autorii in gand arareori se intampla sa mai poata si realiza. Sunt doar cateva teme mari, care contin si unele date referitoare la istoria spatiului dintre Prut si Nistru. Chiar si acolo unde nu e greu ca materialul local sa fie inserat in cel universal, daca tot te-ai hotarat sa mergi pe aceasta cale, cum sunt temele privind arta si religia antica, aparitia si raspandirea crestinismului, manualul nu o face. De ce? Convingerea noastra este ca sarcina nu este pe puterea autorilor. Tocmai de aceea ei propun lectii separate la una si aceeasi tema, adica este povestit fenomenul in aspect universal si dupa aceea acelasi fenomen este examinat in context national. Asa sunt lectiile 4 (cap.5), 5 (cap.7), 4 (cap.8), 3 si 4 (cap.9), 2 (cap.11). Pentru a nu ramane doar cu atat, autorii recurg la un siretlic: propun, in plus, sase teme de istorie „nationala” la compartimentul intitulat, nu stim de ce, „Patrimoniu”. Astfel ca din principiul invatarii integrate nu ramane nici urma: partizanii integrarii promoveaza in fapt o invatare dezintegrata, adica labartata, fara unitate logica si tematica. Vedem, prin urmare, ca una e sa spui ca faci ceva serios si cu totul alta e sa poti face cu adevarat.
Cea mai buna metoda de predare a „istoriei integrate” in Moldova
Cea mai buna sansa de a demonstra rationalitatea si eficienta predarii istoriei in baza integrarii localului in general este ca istoria RM sa fie plasata in cadrul complet si netrucat al istoriei romanilor. ªi asta cu atat mai mult cu cat autorii insisi ai manualului pentru clasa a V-a la care ne referim aici se vad nevoiti sa faca trimitere uneori la realitati istorice din intreg arealul de constituire a poporului roman. Exemple: referirile la „spatiul carpato-dunareano-pontic” (p.14), la cultura Cucuteni (p.24), la intreaga comunitate a tracilor (p.88-89), la „regatele timpurii ale geto-dacilor” (p.124-125), la Dromichaites, Deceneu, Burebista, Decebal, la razboaiele daco-romane (p.160-161), la provincia romana Dacia si la dacii liberi (p.162-163) si, ceea ce e de-a dreptul formidabil, la romanizarea geto-dacilor (p.164-165). Dar ideologia antinationala, care a impus ideea cursului integrat, a dictat totodata ca istoria RM sa fie prezentata separat de istoria restului spatiului romanesc. Iata de ce in manual sunt si teme de felul „Omul in interfluviul pruto-nistrean in epoca pietrei” si iata de ce autorii nu dau alte harti ale descoperirilor arheologice decat acelea ale RM (p.18, 24, 90, 191), este adevarat, mult prea sarace si deci susceptibile de anumite intrebari incomode.
(va urma)
Ultimele 5 comentarii
0 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariile
Adresa noastra: of 446, 22 Puskin str., MD2012, Chisinau, Moldova,
tel: +373 2 234041, 234679, fax: +373 2 234230, email: cotidian@jurnal.md
Copyright © 2003, JURNAL de Chisinau
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4820&cat=7&editie=
Opinii
Fata adevarata a unei „istorii integrate” (IV)
•autor: Ion turcanu
Este foarte discutabil felul cum lucreaza autorii cu informatia de ordin religios, mai ales in cazul istoriei crestinismului. Nu ne putem da seama ce urmeaza sa rezulte din coliziunea, in mintea copiilor de clasa a V-a, a materialului stiintific despre antropogeneza cu „documentul” intitulat „Biblia despre originea omului”.
(Continuare din nr. 467, 468, 469)
De la jocul cu cele sfinte si pana la propaganda ateista nu e decat un pas
Este oare necesar un astfel de „document” si stiu autorii cum sa se descurce, fara a provoca haos in capul acestor copii?
La compartimentul zis „Portofoliu”, se propune tema formulata aiurea: „Biblia, omul in fata unei singure divinitati” (Biblia in fata divinitatii?!), care contine „documentele” intitulate „Structura Bibliei”, „Adam si Eva si sarpele ispititor”, „Potopul in Biblie” (!?), „Arca lui Noe”. La acestea se adauga sase intrebari, care in general sunt foarte complicate chiar si pentru oamenii maturi, chiar si pentru cei cu o anumita pregatire intelectuala.
intrebarea a 5-a, de ex., este formulata astfel: „Exprima-ti atitudinea fata de cuvintele Sf. Augustin: „Crede si nu cerceta”. iti dai seama imediat ca, la o astfel de intelegere a invatarii, seriozitatea si responsabilitatea autorilor manualului sunt indoielnice. Cat priveste expresia augustiniana, aceasta este reprodusa de autorii manualului inexact si cu intentia vadita de a sugera atitudini ateiste. Cu adevarat potrivita, cand nu exista astfel de intentii, cand gandul pedagogului este curat, este maxima aceluiasi mare ganditor: „Credinta cauta, intelectul gaseste”, care este foarte buna, desi neusoara si ea, pentru a-i face pe copii sa reflecteze asupra relatiei dintre credinta si cunoastere. Aici insa problema e alta, si anume ca in procesul educational nu este admis jocul cu cele sfinte. Sa nu uitam: credinta exista si va exista tot timpul, si asta nu are nici o legatura cu numarul celor care cred cu adevarat. invatatorul trebuie sa fie extrem de atent la astfel de lucruri. Credinta nu poate fi subiect de gluma sau de anecdota. Repetam: indiferent daca profesorul este sau nu credincios.
Nestiinta de carte ca politica educationala
intrebarile din rubrica „Activitati”, care insoteste de regula fiecare tema si care este destinata ca sarcina speciala pentru elevi, de multe ori nu au o justificare rezonabila, nu tin cont totdeauna de varsta copiilor, de nivelul lor de pregatire, de posibilitatile lor practice reale. Notiunile, atat cele din textul de baza cat si cele din glosarul de la sfarsitul cartii, adeseori sunt explicate gresit sau, in cel mai bun caz, incomplet. Asa sunt „explicate” cuvintele aheeni, amfiteatru, apostol, areopag, atrium, barbari, cripta, delta, document, familie patriarhala, imperiu, legislatie, martir, matriarhat, misionar, Neanderthal, necropola, oracol, panteon, patriarhat, prescriptie (in loc de proscriptie) etc., etc. Nu argumentam pentru a nu mai incarca cu prea multe date acest text. Uneori explicarile cer sa fie ele insele explicate: „Ghivent in spirala – filet”, „Mezolitic – epoca situata intre paleolitic si neolitic”.
Bogatia inepuizabila de greseli din aceasta nenorocita carte de istorie ar fi putut fi mult mai mica, daca autorii ei s-ar fi obosit, cel putin, sa se uite mai atent prin cartile de clasa a V-a scrise de altii.
Iata, asadar, ca problema fundamentala pe care o au promotorii istoriei integrate nu este aceea a conceptiei predarii, ci a profesionalismului, a competentei. Se vede prea bine ca, pentru ei, important nu este a sti, a cunoaste cu adevarat, ci a executa comanda stapanirii, adica de a propaga, chiar daca nu stiu, ca si stapanirea, ce propaga. S-a vazut, intre altele, si comportamentul public degradant al unora ca Nazaria, destul de putin stiutor, in schimb destul de necivilizat. De ce, domnilor Stepaniuk si tvircun, cheltuiti banii contribuabililor de pomana, pe promovarea in invatamant a unor elemente intamplatoare, pe aventuri degradante de felul istoriei integrate si al manualelor scrise de autori incompetenti?
Ultimele 5 comentarii
1 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariileFoarte corect
Sunt foarte corecte comentariile la niste lucruri …>>
» de victor24 [2006-04-11], 71 cuvinte
Ce l-am intrebat pe Michael Getto de la International Republican Institute (la Moldova Azi, la http://www.azi.md/iv?iv=118&lang=Ro )
Dear Mr. Getto,
I am a Romanian-American and a (currently anti-Iraq War and therefore disaffected) Republican who was once active with the local College Republicans. In the winter and early spring of 2004, I came into contact with Ms. Monica Florescu, one of the two Eastern European specialists at the National Endowment for Democracy. It could be said that I was one of the „fathers” of the idea of „Coalitia 2005”. I suggested that NGO people in Moldova should be supplied with the types of equipment that would allow the video-recording of electoral irregularities. I was told that this could not be done, but I know that this kind of equipment was provided for the Ukrainian elections. What explains the differentiation between the Ukrainian and Moldovan cases ? Also, do you think that there was any connection between the unfulfilled promises for U.S. funding of the Democratic Moldova Bloc and the resignation of Monica Florescu from NED, effective on July 23, 2004 ?
There is also another issue, namely the anti-Semitism of a Moldovan official, Sergiu Nazaria (see the details in a part of a newspaper article written by Ion Varta which appears below my signature, translated in a rush by me). It should be noted that Dr. Sergiu Nazaria is one of the „court historians” of the Communists in Moldova, and particularly of Victor Stepaniuc, the former leader of the Communist faction in the 2001-2005 parliament, and of Voronin’s presidential counselor Mark Tkaciuk. He is teaching the training sessions for teachers for the new course of Communist „Integrated History”, he developed the curriculum for the „Integrated History” course for the period since World War I, and I believe that he is a co-author of two such „Integrated History” textbooks. I am inclined to bring this to the attention of the office of the (Republican) Congressman Christopher Smith of New Jersey, the chairman of the Commission for Security and Cooperation in Europe. Do you think that I should do this ?
Finally, I should note that, notwithstanding my tough questions, I think that IRI and you personally are doing a great job in Moldova. Keep up the good work ! Is there any way in which U.S. citizens in general, and I personally, could help you or the work of the IRI in Moldova ?
All the best,
Ionas Aurelian Rus
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=12721&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Investigatii
The Friday Edition . Investigations No. 07 2006-02-24 49
The Anti-Semite and Xenophobe Nazaria, Disgusting Defender of the Plagiarism of Stepaniuc
And now let us see how justified, under the moral aspect, is the right of Nazaria to label with grave accusations the persons that his master wants. About the crippled morality of Nazaria we could write entire treatises, not merely a newspaper article. But would it be worth it? Let us follow a small episode from the life of the bearer of a crippled morality S. Nazaria. The teaching cadres engaged in the receiving of the exams for admission in the institutions of higher learning from the former USSR, at the beginning of the 80’s of the 20th century, were subjected to instruction with strictly confidential recommendations concerning the artificial diminishing of the grades of the admission exam of the applicants of Judaic origin. There was a policy of crass discrimination which had only one motivation ?useless expenses paid by the Soviet state as a consequence of the Jewish specialists, who were subsequently mass immigrating to the West and Israel, but no a justification, because hundreds of applicants were traumatized through their deprivation of a chance for university studies in a discriminatory manner. Nazaria, profiting from the respective invitation, demonstrated an excess of zeal. He allowed himself to make fun publicly, at his practical classes, of the Jewish people. His statements were so obscene that we consider ourselves obliged to renounce to reproduce them. Among his students were also representatives of the Jewish ethnicity, who submitted a complaint to the rector. The scandal was big. The molesting of a female student and the crass manifestations of anti-Semitism were the cause for the exclusion of the lecturer S. Nazaria from the higher education system of the Moldovan SSR. It would appear that this was the only case in our history when for such a disgusting behavior a teacher was penalized so drastically. This is the true face of the teacher of morality.
A true sample of the recidivism of cave anti-Semitism of S. Nazaria is the cover of the volume of his course of lessons for the history of international relations, a copy of which we are including in this newspaper page, in this case, Nazaria gave proof of a cynicism without margins when he placed the star of David with six corners, which symbolized in the respective period the awful tragedy of the Jewish people, together with the Nazi swastika. This constitutes the profaning of the memory of millions of Jews, innocent victims of the policy of mass extermination promoted by the Nazis, who, with the treat of death (hanging over their heads – translator’s note), were obliged to put on their chest the star of David, in order to be more easily identified, arrested and deported in the concentration camps, from which the overwhelming majority had no way to return.
During a large part of his life, S. Nazaria tried to construct and to affirm some false things which had at their basis hate, contempt and lies, but the wrong things that have been done will sooner or later turn against those who had the wrong thoughts.
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4927&cat=1&editie=
acasa arhiva cautare Publicitate
Editia curenta: nr. 476 din 12 mai 2006
Bomba | Eveniment | Opinii | Politic | Casa de nebuni | Scandal | Editorial | Cocktail | Sport | Important/Publicitate |
Editorial
Istorie ºi politicã in Republica Moldova in timpul mandatului comunist (IV)
•autor: dr. Aurelia Felea
Modificãrile in educaþia istoricã se opereazã fãrã conceptualizarea, la modul serios, a problemei, fãrã suport didactic adecvat, fãrã curriculum ºi fãrã manuale. Este adevarat cã la 17 octombrie 2003 a fost dat publicitãþii proiectul „Concepþiei educaþiei istorice in invãþãmantul preuniversitar” (autori: Valentina Haheu, Viorel Dandara, Eliza Cosovan, Gabriela Pelivan ºi Corina Lungu), insã acest document este, din punct de vedere ºtiinþific, de o valoare indoielnicã ºi n-a fost luat in seamã decat de persoane din anturajul puterii.
Conceptie, curriculum, manuale
Constatam cã, dupa ce li s-au fãcut promisiuni generoase despre „noi modalitãþi de abordare a problemelor fundamentale”, „metodologie imbunãtãþitã de predare a istoriei” etc., specialiºtii au primit un curriculum experimental care repetã aproape literal, in toate compartimentele – repere conceptuale, obiective generale ale educaþiei istorice, obiective de referinþã ºi activitãþi de invãþare, sugestii metodologice ºi sugestii de evaluare -, curriculum-ul aprobat in 1999, ceea ce ridicã semne de intrebare nu numai in privinþa pretinselor perspective novatoare, dar ºi a sumelor utilizate pentru efectuarea unor investigaþii, care in realitate n-au avut loc ºi, nu in ultimul rand, a dreptului de proprietate intelectualã.
Despre un aflux de articole – corolar al unei reforme educaþionale veritabile – nici nu poate fi vorba: puþinele elaborãri didactice din ultimii cinci ani s-au inscris in problematica Istoriei Romanilor, fiind publicate, in cea mai mare parte, pe paginile revistei Cugetul, care se situeazã in opoziþie faþã de cursul politicii educaþionale comuniste.
Temele de bazã, trecute in subsidiar
Referindu-ne la proiectul de curriculum Istoria. Curs Integrat. Sugestii si conþinuturi (autor: Sergiu Nazaria), arãtãm, inainte de toate, cã o parte a acestuia a fost reprodus dupa curriculum-ul curent. Spaþiul tematic, reflectat in formulãri de felul „dezvoltarea economicã a localitãþii natale”, „dezvoltarea invãþãmantului, ºtiinþei ºi a culturii”, „sarcinile miºcarii naþionale” nu diferã prea mult de orizontul de inþelegere a lumii contemporane, caracteristic istoriografiei sovietice din anii 1980, chiar dacã, ici ºi colo, se fac referiri la viaþa cotidianã, la mentalitãþi ºi la drepturile omului. Fenomene ºi procese ce definesc, prin excelenþã, modernitatea – geneza societãþii de consum, de exemplu – lipsesc. Multor momente li se atribuie importanþã propagandisticã sau disproporþionatã faþã de aceea pe care o au in realitate („Originari din Moldova in rãzboiul civil din Rusia”, „Rolul lui L. I. Brejnev in evolutia social-politicã a RSSM la inceputul anilor ’50”, „Mihail Frunze – eminent militar al secolului al XX-lea”, „Dezvoltarea economicã a Chinei in ultimele decenii ºi invãþãmintele ei pentru Moldova”), altele sunt abordate greºit, a treia categorie, dintre cele esenþiale – regimul politic democratic in Romania interbelicã, foametea din RASSM in anii 1930, deportãrile operate de sovietici in Basarabia in anul 1941, ocupaþia militarã sovieticã ca factor al sovietizãrii þãrilor din Europa Centralã ºi de Est, rezistenþa antisovietcã ºi anticomunistã in Basarabia postbelicã, primirea Romaniei in NATO – sunt omise.
Proiectul de curriculum refuzã, in fond, istoriei naþionale teme de bazã, transferand-o in subsidiar, la material suplimentar, lãsat la discreþia profesorului, pentru lucrul independent al elevului etc. Inserþia unor personalitãþi marcante (Eugeniu Coºeriu, Eugeniu Doga, Grigore Vieru, Paul Goma), intr-un particularism local, moldovenesc, se aflã in dezacord flagrant cu autoidentificarea acestora. Eugeniu Coºeriu scria, de exemplu, despre identificarea naþionalã a membrilor familiei sale, care au trãit in Basarabia interbelicã: „Tata era un roman foarte curajos ºi foarte patriot ºi intotdeauna eu m-am simþit in þarã la mine. Nu aveam noi atunci ideea cã traim intr-o altã parte a Romaniei, care panã de curand nu fusese Romania, ci þinuse de Rusia. Noi ne-am nãscut in Romania ºi ni se pãrea cã aceastã situaþie era dintotdeauna ºi pentru totdeauna”.
Manuale lipsite de relevanþã academicã
in loc sã decongestioneze conþinutul disciplinei, curriculum-ul il complicã ºi mai mult. Istoria localã este tratatã simplist (formularea „Localitatea, rudele ºi pãmantenii tãi in anii X, Y, Z” se pare cã are aproape valoare de cliºeu) ºi nici nu se ºtie, din cauza penuriei de studii sistematice ºi calificate in domeniu, de unde vor lua profesorii material pentru predarea acesteia.
in anul 2004, din iniþiativa Ministerului Educaþiei, a fost creatã o comisie care trebuia sã elaboreze, panã la finele anului 2005, noi manuale de istorie. in calitate de instrument de lucru, primordial, utilizat in procesul de studii, manualul se elaboreazã conform obiectivelor, conþinuturilor ºi metodologiei predãrii disciplinei, intr-un limbaj expresiv, corect ºi accesibil copiilor de varsta respectivã, trebuie sã ofere informaþie veridicã, intr-un volum optim pentru asimilare, sã fie inzestrat cu ilustraþii adecvate conþinutului ºi sarcinilor propuse de autori, sã punã la lucru toate tipurile de inteligenþã; materialele didactice se intocmesc þinandu-se cont de mediul de viaþã al elevilor cãrora li se adreseazã.
intrucat educaþia in ansamblu ºi elaborarea manualelor in particular este finanþatã din bani publici, este firesc ca societatea sã-ºi punã intrebãri legate de calitatea unor atare publicaþii ºi de circumstanþele in care acestea vãd lumina tiparului. in cazul dat, editarea noilor manuale de istorie este invãluitã in mister, chiar ºi pentru elita politicã, fãrã ca sã mai vorbim despre cetãþeanul de rand. intr-o Declaraþie a grupului de istorici ºi deputaþi din Parlament in problema predãrii istoriei se spune cã aºa-zisele manuale experimentale au fost „incropite in mare tainã de niºte persoane obscure”, cã sunt „lipsite de o relevanþã academicã”, motiv pentru care responsabilii de realizarea experimentului au lichidat tirajul unuia dintre aceste manuale, „transformandu-l in maculaturã”.
…„incropite in mare tainã de niºte persoane obscure”
Unicul manual lansat oficial este cel de istorie anticã, destinat elevilor din clasa a V-a, tipãrit la Chiºinãu in anul trecut (autori: Corneliu Popovici ºi Angela Popovici). Recenzenþii au reproºat autorilor reducerea drasticã a spaþiului rezervat istoriei naþionale; tendinþa de a particulariza trecutul arealului pruto-nistrean ºi al Transnistriei faþã de restul latinitãþii orientale; tratarea superficialã a unor momente esenþiale din constituirea profilului identitar al populaþiei carpato-danubiano-pontice (polisurile greceºti de pe litoralul nord-pontic ºi interacþiunea coloniºtilor cu indigenii, romanizarea geto-dacilor); numeroase „inexactitãþi ºi greºeli elementare”, cunoºtinþe precare despre civilizaþia greacã, despre fenomene social-politice esenþiale din lumea romanã ºi despre creºtinism, implicit – despre elementele constitutive ale Europei, tratarea defectuoasã a fenomenelor artistice, lipsa unui sistem bine definit de explicitare a termenilor, lãmurirea greºitã sau incompletã a noþiunilor, inadecvarea sarcinilor, ilustraþiilor ºi a hãrþilor la text, falsuri evidente, motivarea insuficientã a tinerei generaþii in vederea valorizãrii propriului patrimoniu cultural etc.
Ideologul Stepaniuc nu admite critici
Profesoara Veronica Conovali susþine cã in acest manual „bine ilustrat, nu ºi bine comentat”, materia este prezentatã schematic, penuria de informaþii prejudiciind interacþiunea dintre elev ºi profesor, mai ales in mediul rural, unde manualul este, de cele mai multe ori, singura sursã didacticã. Se impune cu necesitate observaþia cã, servind unor scopuri politice, manifeste in mesajul autorilor cãtre elevi, manualul vine in contradicþie cu recomandarea experþilor Consiliului Europei despre sprijinirea de cãtre stat a unor iniþiative culturale prin valoarea lor intrinsecã. Era de sperat ca obiecþiile sã-i mobilizeze pe adepþii Istoriei Integrate la exercitarea spiritului critic ºi la formularea unor rãspunsuri, mai ales cã aceºtia gloseazã fãrã sfarºit pe marginea formãrii conºtiinþei critice. Contrar aºteptãrilor, panã in momentul de faþã din partea autorilor ºi a responsabililor pentru editarea manualului n-a parvenit nici mãcar un singur rãspuns, cu excepþia celui oferit de cãtre Victor Stepaniuc, care s-a rezumat la calificarea analizelor drept manifestãri legionaro-fasciste.
Ultimele 5 comentarii
0 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariile
Adresa noastra: of 446, 22 Puskin str., MD2012, Chisinau, Moldova,
tel: +373 2 234041, 234679, fax: +373 2 234230, email: cotidian@jurnal.md
Copyright © 2003, JURNAL de Chisinau
http://www.jurnal.md/articol.php?id=4961&cat=7&editie=
acasa arhiva cautare Publicitate
Editia curenta: nr. 478 din 19 mai 2006
Bomba | Eveniment | Editorial | Politic | Casa de nebuni | Opinii | Scandal | Cocktail | Sport | Important/Publicitate |
Opinii
Istorie si politica in Republica Moldova in timpul mandatului comunist (V)
•autor: dr.Aurelia FELEA
(Urmare din nr. 473-476)
Concluzii
Examinand modificarile initiate in ultimii cinci ani in sfera educatiei istorice, ajungem la concluzia ca n-a fost creat un cadru normal pentru o dezbatere publica in aceasta chestiune, transformarile efectuandu-se de sus in jos, fara ca populatia sa fie informata si consultata in adevaratul sens al cuvantului. Retorica oficiala nu exprima optiunea proeuropeana sincera a guvernarii, ci colporteaza un fals premeditat care urmeaza sa fie tratat ca atare. Actionand in stil nedemocratic, puterea incearca sa transforme progresiv educatia istorica in domeniu ancilar partidului de guvernamant si sa impuna o istorie de tip sovietic; sub lozinca multiperspectivitatii etc. se ascunde lipsa oricarei perspective, continuturi vetuste, depasite. Se creeaza un climat de tensiune si de instabilitate sociala, marea majoritate a intelectualitatii fiind impinsa spre marginea societatii. Este simptomatica in acest sens pozitia publicatiei Saptamana care ii avertizeaza pe adeptii Istoriei Romanilor ca ar putea ramane fara lucru, astfel ca sa fie „intalniti peste o vreme cu mana intinsa la intrarile de la iarmaroace, piete centrale, piete agricole”. Atare actiuni nu pot sa conduca decat la torpilarea reformei din invatamant, subminarea procesului de democratizare si, in ultima instanta, la distrugerea temeliilor statului R. Moldova.
Despre cadrul istoriei nationale
Istoricii urmeaza sa mediteze asupra situatiei create, a cadrului istoriei nationale si, in legatura cu aceasta, asupra unor intrebari care ii framanta si pe alti specialisti europeni: „Ar trebui oare ca acest cadru sa se bazeze pe granitele statului actual, proiectat in trecut? Care ar trebui oare sa fie conceptia asupra istoriei nationale de vreme ce, din punct de vedere politic, statul a fost creat foarte recent? Ce inseamna istoria nationala acolo unde exista numeroase minoritati nationale? Cum poate sa creeze istoria nationala un sentiment de apartenenta la un anumit stat cata vreme istoria recenta este indestructibil legata de grupuri care acum formeaza alte natiuni?”. in ceea ce priveste tratarea grupurilor minoritare in manualele de istorie, aceasta intampina, dupa parerea noastra, doua impedimente, in momentul de fata greu surmontabile – primul este legat de stadiul inca modest de cunoastere a trecutului grupurilor minoritare in cele ce vizeaza viata cotidiana, raporturile interetnice etc.; al doilea tine de aspectul daca minoritarii, ca si populatia majoritara, sunt pregatiti sa-si asume istoria rezultata din investigatii pertinente, acceptand ca aceasta sa fie prezentata in salile de clasa asa cum a fost, mai ales ca minoritatile etnice s-au asimilat, in timpul stapanirii tariste si sovietice, elementului dominant, adica celui rus.
Himera multiculturalismului in RM
in paralel, ar fi oportuna o discutie pe marginea teoriei multiculturaliste, pentru a clarifica daca R. Moldova poseda caracteristicile unei tari multiculturale si daca guvernantii au o intelegere corecta a acestui fenomen. Cum bine se stie, este considerata multiculturala societatea in care cultura populatiei majoritare ocupa pozitie dominanta; in cazul Moldovei, concluzia se afla la suprafata si sunt relevate si in lucrarile unor autori occidentali (Klaus Heitmann): in situatie preeminenta se afla nu cultura natiunii titulare, ci cultura rusa, ceea ce schimba datele problemei. De altfel, in multiculturalitatea Moldovei se pare ca nu crede nici presedintele Vladimir Voronin, care in scrisoarea de felicitare adresata presedintelui Italiei Giorgio Napolitano cu prilejul alegerii acestuia in functie vorbeste despre poporul Moldovei ca avand origini concrete, in latinitate. Sa mai observam ca conducatorul unui stat cu adevarat polietnic, Vladimir Putin, nu-i absolva pe aspirantii la cetatenia Rusiei de datoria de a respecta cultura tarii si traditiile sale nationale.
Se impune renovarea primei generatii de curricule
Un alt aspect care merita, din punctul nostru de vedere, sa fie examinat cu multa atentie, este reflectarea grupurilor minoritare, dupa 1990, in manualele de istorie din fostele tari socialiste. S-a spus ca manualele cehe de istorie, scrise de reputati istorici din Cehia, reflecta cu preponderenta trecutul natiunii titulare, ca in aceste carti germanii si evreii fie ca nu figureaza deloc, fie ca sunt prezentati in opozitie fata de evolutia natiunii cehe, in timp ce istoria tiganilor, un grup deloc neglijabil in aceasta tara, lipseste cu desavarsire. Recenzentii au mai mentionat ca aceste manuale reproduc postulatele propagandei nationale din secolul al XIX-lea; ca examineaza natiunea drept organism imuabil in timp; ca competitiilor de fotbal sau de hockey li se acorda mai mult spatiu decat evreilor cehi asasinati in timpul ocupatiei naziste; ca figuri importante ale culturii, daca nu sunt cehe, beneficiaza de o prezentare rezervata – Franz Kafka (1883-1924), de exemplu, numit scriitor praghez, evreu si german, nu insa si ceh; ca Procesul lui Leopold Hilsner, similar afacerii Dreyfus din Franta, nu-si gaseste reflectarea cuvenita etc. Chiar daca s-au rostit critici severe, nimanui nu i-a trecut prin minte sa-i marginalizeze pe autorii de manuale, asa cum s-a intamplat la Chisinau, si, impreuna cu ei, o intreaga istoriografie. Printre exigentele imediate ale educatiei istorice din intreaga Europa de Est se impune renovarea primei generatii de curricule si de manuale scolare, elaborate in anii 1990. Prin urmare, R. Moldova nu se poate sustrage acestei operatii decat cu riscul de a rata modernizarea sistemului sau educational.
Ultimele 5 comentarii
2 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariile
Frati moldoveni…
Pana cand veti mai suporta umbra de umilire care a …>>
» de dracula [2006-05-19], 131 cuvinte
O adresa utila
http://www.miscarea.com/1-fratii-din-basarabia.htm
» de dracula [2006-05-19], 1 cuvant
Adresa noastra: of 446, 22 Puskin str., MD2012, Chisinau, Moldova,
tel: +373 2 234041, 234679, fax: +373 2 234230, email: cotidian@jurnal.md
Copyright © 2003, JURNAL de Chisinau
Aurelia Felea: Politica si educatie istorica in Republica Moldova (versiunea cu note)
Politica si educatie istorica in Republica Moldova
UN DECENIU DE REFORME (1991-2001). Cadru reglator. In urma prabusirii comunismului in Europa de Rasarit si proclamarii independentei Republicii Moldova (27 august 1991), societatea a cunoscut importante mutatii structurale. In sfera invatamantului, acestea au marcat renuntarea la modelul educational sovietic, dirijat in perioada totalitara din capitala U.R.S.S., si edificarea unui sistem democratic si national. Transformarile au fost insotite de elaborarea si adoptarea unor documente conceptuale, legislative si normative: Conceptia dezvoltarii invatamantului in Republica Moldova (1995), Programul National de dezvoltare a invatamantului in Republica Moldova (1995), Legea invatamantului (1995), Curriculum-ul de baza (1997), la temelia carora se afla Constitutia Republicii Moldova. Pe cale de consecinta, s-a conturat cadrul legal si mecanismul implementarii unor inovatii pedagogice. S-a stabilit ca un experiment in domeniu sa includa, mai intai de toate, crearea unei echipe de cercetare, care sa conceptualieze, sa initieze si sa coordoneze actiunea intr-o institutie stiintifica (Institutul de Stiinte ale Educatiei, Academia de Stiinte a Republicii Moldova), dupa care sa urmeze elaborarea, de catre grupul respectiv, a unei conceptii, conform careia sa se efectueze investigatiile de rigoare, apoi – pregatirea unui curriculum experimental, scrierea unor manuale sau macar a catorva teme, facute publice si aprobate de cel putin un consiliu stiintific si, in cele din urma, avizarea, de catre Ministerul Educatiei, a actului care anunta demararea experimentului (1). Etapele preparatorii si curente ale unui experiment trebuie sa se desfasoare in conditii de maxima transparenta, iar conceptia si documentele curriculare – sa fie supuse analizelor si dezbaterilor publice.
Epistemologie. Demersul reformator posttotalitar, inclusiv documentele mentionate, a fost proiectat in spiritul epistemologiei educatei moderne si sincronizarii cu standardele internationale, axandu-se pe ideea schimbarii in bine a fiintei umane, libertatea de opinii, varietatea interpretarilor stiintifice, tehnologice si artistice, toleranta nationala, religioasa si culturala. Intelectualitatea stiintifica si pedagogica a meditat asupra edificarii unui sistem de invatamant formativ, care sa dezvolte constiinta identitara, sa incurajeze deschiderea fiintiala spre schimbare, comunicare interumana si interculturala, sa-si aduca prinosul la ridicarea standardelor de calitate a vietii si sa optimizeze organizarea sociala. Un loc central in preocuparile intelectualilor a ocupat ideea regasirii, prin libertate in educatie, a identitatii nationale si cultural-spirituale, puternic afectate in perioada dominatei straine, si aspiratia spre reintegrarea in sistemul educational european, de care comunitatea a fost rupta in urma Pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) si a ocupatiei sovietice instalata in anul 1940 si, repetat, in anul 1944 (2).
Primele rezultate. Proiectul de reformare a invatamantului preuniversitar, sprijinit de institutii si de fundatii occidentale (Consiliul Europei, Fundatia Soros-Moldova si Centrul educational PRO DIDACTICA), cofinantat de Banca Modiala, s-a finalizat cu rezultate notabile, recunoscute pe plan international: descentralizarea sistemului, elaborarea, pe langa Curriculum-ul de baza, a 186 de cirricula pentru toate disciplinele scolare (inclusiv pentru istorie), clasele I-XII, care au inlocuit vechile programe de studiu sovietice, deideologizarea si depolitizarea continuturilor, intoctmirea Conceptiei Formarii Personalului din Invatamantul Preuniversitar si a Strategiei Formarii Personalului din Invatamantul Preuniversitar, editarea unui cirriculum in limbile nationale, pentru etniile ucraineana, gagauza si bulgara, implementarea unui nou sistem de evaluare in invatamantul general obligatoriu, pregatirea a mii de profesori si de formatori in spiritul inovatiilor curriculare survenite (3). S-au descatusat energii creatoare, s-au manifestat disponibiltati pentru experimentare, s-a conturat o noua mentalitate si, finalmente, s-a incetatenit convingerea ca reforma este ireversibila. Din contul unor credite rambursabile, oferite de Banca Mondiala, au fost elaborate manuale si auxiliare metodice, la pregatirea carora specialistii locali au fost asistati de experti de peste hotare, inclusiv din Romania. S-a afirmat, cu bun temei, ca in Republica Moldova invatamantul reprezinta domeniul public care a suportat cele mai profunde transformari si ca la capitolul inovatii curriculare acesta devanseaza tarile Europei de Rasarit (4). In alt concurs de idei, intr-o analiza facuta manualelor scolare de istorie din Republica Moldova, Giséle Dessieux, inspector al Educatiei Nationale din Franta, aducea omagii actorilor reformei pentru munca enorma, efectuata in termen limitat, de refacere totala a programelor si a conceptiei de predare a istoriei, de scriere a manualelor – sarcina deosebit de delicata in cazul istoriei nationale, functia identitara a careia este deosebit de puternica. Analistul a reliefat criteriile conform carora manualele de istorie din Moldova au fost apreciate in cadrul unor institutii occidentale. Banca Mondiala a acordat atentie calitatii manuscriselor (racordarea la noile programe, numarul de ilustratii, obiectivele pedagogice, metodologia, limbajul, conceptele, continutul), prezentarii si, nu in ultimul rand, costurilor, fapt care i-a determinat pe autorii primelor manuale experimentale sa avanseze proiecte mai putin costisitoare si, implicit, mai modeste sub aspectul tinutei grafice. Criteriile Consiliului Europei au vizat reflectarea valorilor democratiei, perspectiva europeana, spatiul acordat minoritatilor etnice in cadrul istoriei nationale, aspiratia spre intelegere mutuala. Giséle Dessieux sustinea ca autorii au facut fata exigentelor europene; precizand ca nu stie cum au apreciat minoritatile nationale manualele in cauza, inspectoarea franceza afirma ca, in ceea ce o priveste, dupa lectura lucrarilor profesorului Demir Dragnev si ale colegilor lui, a inteles mai bine originea, aparitia si locul acestor entitati in ansamblul devenit Republica Moldova. Expertul a observat, intre altele, ca autorii din Moldova insereaza in manuale documente si imagini relevante pentru epoca studiata, ca se adreseaza cu preponderenta istoriei statului, problemelor de ordin social-economic si national, acorda capitole speciale culturii, trecand pe plan secund viata cotidiana, metodologia studierii disciplinei si abordarile conceptuale, si ca proiecteaza, dupa toate aparentele, performante prea avansate in raport cu varsta copiilor pentru care scriu (5). Trecand in revista experienta acumulata, actantii reformei – profesori, administratori, cercetatori stiintifici – au ajuns la concluzia, exprimata in cadrul unor reuniuni specializate, ca problema centrala care se pune in continuare este adancirea procesului reformator. Prin aceasta s-a avut in vedere optimizarea curriculei, imbunatatirea calitatii manualelor, inzestrarea bibliotecilor scolare, altminteri – foarte sarace, cu literatura didactica si artistica, mediatizarea, cu mai multa insufletire a inovatiilor, crearea unui sistem de comunicare intre profesori, parinti, elevi si autoritati (locale, centrale) mai dinamic si mai transparent, perfectionarea profesionala continua etc. S-a spus ca rezultate mai complete si concluzii mai edificatoare sunt de asteptat catre anii 2007-2010. Deficientele, deloc minore, in functionarea sistemului au fost puse pe seama incoerentei politicii educationale, incoerenta derivata din lipsa unui document strategic si normativ, care sa puna scoala la adapost de presiuni din exterior. A fost scoasa in evidenta instabilitatea social-politica, precaritatea situatiei economice, implicarea anemica a profesorilor rurali in procesul de reformare, managementul rudimentar al resurselor umane si materiale, existenta unor interese clientelare in anumite sectoare din invatamant (6). S-a impus, de asemenea, constatarea ca, de-a lungul anilor, contributia autoritatilor la schimbare a fost mai mult decat modesta.
Rolul factorului politic. „Problema fundamentala a invatamantului din Republica Moldova, scrie Vlad Paslaru, una dintre figurile marcante ale reformei, o reprezinta opozitia intre valorile promovate de conceptul si de practica educationala moderne si politica realizata in domeniu de structurile puterii” (7). Au fost evocate situatii, in care factorii de guvernare, animati de interese mostenite de la vechiul regim, au obstructionat, atunci cand le-a stat in putinta, mesajul reformator si au trecut sub tacere paternitatea documentelor, pe care le-au cenzurat si, apoi, le-au adoptat, in guvern si in parlament, intr-o forma diferita de aceea propusa de catre specialisti (8). La 14 februarie 2005, Vladimir Voronin a opinat, in fata unei numeroase asistente, ca reforma in invatamant inca urmeaza sa inceapa (9). Publicatia Nezavisimaja Moldova, care a reprodus opinia sefului statului, a lasat sa se inteleaga ca, pana la data respectiva, in invatamant s-au facut doar incercari esuate de reformare, incheiate cu rezultate pernicioase pentru societate. Toate acestea confirma o alta asertiune a profesorului citat si anume ca factorul politic este refractar la „orice demers de politica educationala venit din alta parte decat din propriile structuri” (10).
INVATAMANTUL ISTORIC IN ANII 2001-2006.
„Ca in absurdul cel mai absurd, cercul s-a inchis exact in punctul de unde a pornit acum zece ani. O miscare pe care marea lor majoritate nu si-o imaginasera nici in visul cel mai urat ca pe una circulara. […] ce asemanare izbitoare de ritual, ce forme cunoscute de duscurs, cat fast sectar si cata morga autoritarista!” (11)”.
Primele interventii comuniste in predarea istoriei (2002). Noua configuratie politica, constituita dupa obtinerea majoritatii parlamentare de catre partidul comunistilor (2001), a readus educatia istorica si identitatea etnolingvistica a populatiei R. Moldova in centrul dezbaterilor publice. In februarie 2002, Ministerul Invatamantului a dispus substituirea Istoriei Romanilor cu Istoria Moldovei, revenirea la glotonimul „limba moldoveneasca”, utilizat in U.R.S.S. pentru desemnarea limbii romane vorbite in Basarabia si in Transnistria, studierea obligatorie a limbii ruse in scolile cu predare in limba romana incepand cu clasa a doua. Decizia, interpretata drept tentativa de revigorare a tiparului identitar de esenta stalinista, aplicat abuziv populatiei majoritare in timpul ocupatiei sovietice, dar si drept intentie de restabilire a relatiilor interetnice dupa modelul celor din defunctul imperiu, a generat mari proteste sociale. Cu toate ca miscarea civica din primavara anului 2002 a silit guvernarea sa restabileasca moratoriul in probleme lingvisticie si de predare a istoriei, instituit in anul 1995, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei emitand, la 24 aprilie 2002 si 26 septembrie 2002, doua rezolutii consensuale, oficialii de la Chisinau au continuat sa-si promoveze proiectele.
Lansarea ideii de Istorie Integrata. Lipsite de suport intern, autoritatile au decis sa se adreseze unor experiente internationale, mai exact – sa exercite presiuni asupra comunitatii, invocand autoritatea Consiliului Europei si al altor institutii occidentale. Mediile oficiale au lansat opinia potrivit cariea, in problema predarii istoriei, este necesara adoptarea unei pozitii consensuale Consiliului Europei, adica unificarea cursurilor de istorie nationala si universala si studierea unei singure discipline – Istoria. Educatia istorica in formula actuala a fost prezentata ca fiind un impediment al integrarii R. Moldova in comunitatea europeana, iar Istoria Integrata – drept unica solutie pentru depasirea handicapului, reconciliere etnica si sociala, reunificare teritoriala. Fraza „Conceptia istoriei integrate este nu numai cea mai adecvata realitatilor europene si tendintelor spre integrare europeana si globala, dar este de fapt unica modalitate de a consolida spiritual societatea moldoveneasca, de a contribui la reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova”, exact in aceasta formulare sau, uneori, cu neinsemnate modificari, circula in majoritatea luarilor de atitudine favorabile Istoriei Integrate, incepand cu proiectul noii conceptii a educatiei istorice in invatamantul preuniversitar si terminand cu declaratiile oficialilor (12). Concomitent, presa guvernamentala a inceput sa insinueze existenta unor tensiuni intre profesorii constructivi din scoli, care „au obosit de diversitatea de opinii” si cei inflexibili din institutiile academice (13), atare tensiuni nefiind niciodata semnalate pana in acel moment. S-a facut uz anumite sintagme, extrase din vocabularul politologic si didactic modern – toleranta, viziune critica asupra trecutului, multiculturalitate si multiperspectivitate, armonie interetnica, integrare in spatiul educational european etc. –, menite sa convinga auditoriul de pozitia constructiva a guvernarii. Fara a anticipa concluziile pe care le vom expune la finele acestei analize, atragem atentia asupra afirmatiilor facute de catre Dan Dungaciu, profesor la Universitatea din Bucuresti, pe marginea retoricii oficiale din Republica Moldova: „De fiecare data, aproape, cand in discutie apare atitudinea oficialilor comunisti de la Chisinau, trebuie obligatoriu avuta in vedere distinctia dintre forma si continutul expresiei publice. Abili ideologi, comunistii de la Chisinau utilizeaza strategia pe care partidul din care provin au asimilat-o de mult – lipsa de adecvare intre ceea ce spui si ceea ce faci in realitate. Preluarea unor concepte democratice care sunt umplute cu un continut care nu are nimic cu ambalajul” (14). Lansata cu ocazia seminariilor organizate de oficiali in anii 2002-2003 cu suportul Consiliului Europei, ideea de Istorie Integrata a fost popularizata in timpul unor reuniuni didactice convocate in diferite localitati ale republicii, prin intermediul publicatiilor oficiale. In sirul acestora din urma se inscrie si brosura intitulata „Recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei si ale seminarului «Predarea istoriei in Republica Moldova», desfasurat de reprezentantii Asociatiei Profesorilor de Istorie din Europa (EUROCLIO) la Chisinau in perioada 14-18 aprilie 2002” (editie pregatita de Valentina Haheu, Valentin Beniuc si Anatolie Dubrovschi), lucrare deosebit de relevanta sub aspectul manipularii informatiei. Citand insistent, in primele randuri, din aceasta brosura, care include materiale despre vizita in Moldova a delegatiei profesorilor de istorie din Europa (EUROCLIO) din 14-18 aprilie 2002 si despre seminarul consacrat predarii istoriei din toamna aceluiasi an, exponentii ideii de Istorie Integrata distorsioneaza in mod evident opiniile expertilor straini. De exemplu, absolut in toate publicatiile vizate, din fraza „O dominatie clara a elementului national in programa de invatamant scolar inseamna ca elevii moldoveni, ca si altii din Europa, constientizand un astfel de material propus, parasesc scoala cu o imagine neobiectiva a trecutului natiunii lor” (15), cuvintele „ca si altii in Europa” sunt omise, aceasta pentru a crea impresia ca predarea istoriei romanilor este deosebit de defectuoasa in R. Moldova si demna de oprobriu. Asertiunea, „[…]disciplina Istorie in scoala nu are ca scop consolidarea statului Moldova, ci a celui roman. Prezentul curs scolar de istorie nu are drept scop consolidarea statului moldovenesc” (16), atribuita in brosura unui curent de opinie local, este vehiculata in articolele adeptilor Istoriei Integrate drept concluzie definitiva a expertilor europeni. Pe langa aceasta, concluziile la care au ajuns participantii la seminarul organizat cu sprijinul Consiliului Europei la Chisinau intre 23-27 septembrie 2002 sunt prezentate drept recomandari ale Consiliului Europei, ceea este cu totul altceva. Pe de alta parte, afirmatiile specialistilor europeni, asa cum sunt reproduse in dosarul Istoriei Integrate, trezesc, ele insele, nedumeriri. In recomandarile si concluziile delegatiei EUROCLIO se afirma, de exemplu, ca in anul 1992 a fost intreprinsa o prima incercare de conceptualizare a unui „curs integru (integral? – A. F.), obiectiv, numit Istorie”, aidoma acelora din Europa Occidentala, dar ca sub presiunea anumitor forte – istorici, mass-media si cercuri politice – s-au introdus doua discipline separate: Istoria Romanilor si Istoria Universala (17). In realitate, conceptia de studiere a istoriei in scoli si in universitati, in baza a doua cursuri complementare – Istoria Romanilor si Istoria Universala –, a fost elaborata in anii 1989-1991, s-a inscris in eforturile de liberalizare a gandirii istorice, a fost imbratisata de marea majoritate a specialistilor din institutiile de toate gradele si a corespuns vointei comunitare de renuntare la modelul educational sovietic. In anul 1990 Ministerul Stiintei si Invatamantului a aprobat programa de studii la disciplina Istoria Romanilor, destinata institutiilor preuniversitare (18). Despre o viziune de alternativa, relevabila, integratoare, obiectiva si marginalizata, nu se stie nimic. In continuarea acestei idei, este amintit un manual de clasa a V-a, respins in anul 1999, autorii caruia „…au incercat sa revina la conceptul istoriei integrate, sa micsoreze abordarile de continut si sa largeasca numarul activitatilor practice” (19). Precizand ca nu intelegem sensul expresiei „a micsora abordarile de continut”, aratam ca nu stim nici despre care manual este vorba. Daca autorii au in vedere manualul de istorie antica, elaborat de Valentina Haheu si de Vasile Haheu, acesta a fost editat, din cate stim, in 1994 si a fost distribuit institutiilor de invatamant la initiativa Ministerului Educatiei; manualul n-a fost insa acceptat de catre istorici si pedagogi, fiindca continea erori stiintifice, metodice si a fost copiat din alte manuale scolare de istorie (20). Ne scapa, de asemenea, acceptia pasajului: „Profesorii au manifestat un interes deosebit fata de materialele inovatoare, orientate nu numai spre continut, dar si spre dezvoltarea competentelor si atitudinilor. Profesorii nu concep legǎturǎ dintre cunostinte si competente. Aceasta se refera in special la manualul pentru clasa a VI-a” (21). Nu putem fi de acord cu afirmatia: „Majoritatea istoricilor (sunt vizati autorii manualelor curente si ai curriculum-ului existent – A. F.) nu sunt dispusi sa discute o eventuala schimbare in cursul de Istorie a Romanilor, atribuindu-i unei astfel de discutii o conotatie politica” (22), deoarece adeptii mentinerii disciplinei in cauza si-au manifestat in repetate randuri disponibilitatea pentru modernizarea educatiei istorice si pentru imbunatatirea manualelor, cu conditia mentinerii denumirii disciplinei, respectarii adevarului istoric si conservarii mesajului democratic elaborat cu mare efort in ultimii cincispreze ani (23). Prin enunturi de felul: „Cei care sustin conceptul de Istorie a Moldovei pledeaza pentru consolidarea statului. In opinia lor, predarea istoriei in scoala trebuie sa se axeze pe Istoria Moldovei, sa includa toate etniile si sa inspire respect fata de toate comunitatile lingvistice si etnice” (24), sunt situati intr-o pozitie de preeminenta adeptii cursului de Istorie a Moldovei si de Istorie Integrata. Or, nimic nu justifica sugestia, prezenta in acest document, potrivit careia curentul de opinie care sustine Istoria Romanilor ar submina temeliile statului Republica Moldova si ar trata cu lipsa de pespect etniile conlocuioare. In acest concurs de idei, este de mirare ca studierea istoriei in Transnistria, conform programelor de studii din Federatia Rusa, dupa manuale elaborate in aceasta tara, nu ridica semne de intrebare la capitolul loialitate fata de statul moldovenesc. Dupa ce recunosc ca nu au analizat manualele pentru clasele X-XII (25), autorii isi ingaduie, totusi, sa sustina ca in materialele didactice prezente in scoli nu figureaza istoria grupurilor minoritare, dupa care se impune constatarea ca metodele de predare-invatare a Istoriei Romanilor reflecta o atitudine nationalista (26). Regretul exprimat pentru aceea ca disciplina de istorie nationala in Moldova se numeste Istoria Romanilor (27) pare insolita, daca ne gandim ca, potrivit uzantelor, subiectul decide asupra propriei identificari, iar factorii externi, in cazul cand sunt obiectivi si impartiali, lasa actiunea la latitudinea celui dintai, fara a induce, a incuraja sau a deplange ceva. Remarcabil este faptul ca Recomandarea 15 privind predarea istoriei in Europa in secolul XXI, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei la 31 octombrie 2001, este inclusa in brosura in traducerea lui Mihai Manea „in limba moldoveneasca”, in timp ce alta publicatie din seria Istoriei Integrate – Buletinul informativ al Centrului Inovatiilor Educationale 1/2006 – reproduce documentul „in limba romana”, tradus de aceeasi persoana.
Comisia Cristea. In septembrie 2002 a fost creata o Comisie guvernamentala, condusa de viceprim-ministrul Valerian Cristea si insarcinata cu elaborarea unei noi conceptii de predare a istoriei. Autoritatile au mediatizat intens opinia conform careia in cadrul comisiei au deliberat exponentii diferitor curente stiintifico-didactice. In realitate, toti membrii acestui organism, cu exeptia persoanelor care pledau in favoarea mentinerii desciplinei Istoria Romanilor, rosteau un discurs subsumat celui oficial. Desi anuntase, la 1 octombrie 2002, un concurs pentru elaborarea conceptiei de predare a istoriei si formal se aratase interesata in continuarea discutiilor, comisia a ramas, pe parcursul unui an, practic in deplina inactivitate (28). Opozantii cursului oficial, persoane cu prestatie profesionala (Ion Niculita, Ion Eremia, Anatol Petrencu, Nicolae Chicus, Demir Dragnev, Andrei Esanu si Ion Jarcutchi) s-au retras din comisie (29). Toamna anului 2003 a debutat cu o campanie de presa, in timpul careia manualele de Istorie a Romanilor au fost calificate drept nationaliste, rasiste, xenofobe si, deci, nereformabile (30). Inca peste un an, in octombrie 2004, Ministerul Educatiei a dispus inlocuirea Istoriei Romanilor de la examenul de bacalaureat, sesiunea 2005, cu geografia, decizia fiind nelegitima de vreme ce programa de studii – curriculum-ul, asigura, conform Legii invatamantului, continutul invatamantului preuniversitar la diverse niveluri, iar aceasta programa prevede ca elevii din liceele cu profil socio-uman sa sustina in mod obligatoriu examen la Istoria Romanilor si Istoria Universala si cei din liceele cu profil real, de asemenea, obligatoriu, la Istoria Romanilor (31). Acreditand, gratuit, ideea posibilitatii de optiune intre cele doua discipline, istoria si geografia, Tudor Rusu, redactorul publicatiei pedagogilor Faclia, se pronunta, aparent fara legatura cu cele discutate, in favoarea Istoriei Integrate – redactorul hebdomadarului, trada astfel ceea ce Ministerul Educatiei contesta energic: complementaritatea celor doua initiative (32).
Experimentul. In anul de invatamant 2003/2004 acelasi minister a initiat introducerea Istoriei Integrate, cu titlu de experiment, intr-un sir de scoli din republica. Informatiile oficiale cu privire la numarul persoanelor si a scolilor implicate in proiect sunt inexacte. La 1 ianuarie 2004, ministrul Valentin Beniuc sustinea ca Istoria Integrata a fost introdusa, odata cu debutul anului de studii, „in peste 50 de institutii de invatamant din toate raioanele republicii” (33). Nezavisimaja Moldova scria, la 3 februarie 2004, ca experimentul se desfasura in 63 de scoli, din 29 de raioane (in R. Moldova sunt 32 de raioane, la care se alatura unitatea teritorial-administrativa cu centrul la Comrat) (34). In octombrie 2004, Anatol Dubrovschi, vice-ministru al Educatiei, preciza ca in anul de studii 2004/2005 in experiment au fost incadrate 300 de institutii preuniversitare (35), in timp ce Moldova Suverana oferea o alta cifra si anume: 338 de scoli (36). Victor Stepaniuk afirma, cu referinta la situatia din martie 2006, ca noua disciplina este predata, in conditii de experiment, de catre 500 de profesori, in 377 de scoli (37), chiar daca, cu cateva luni mai inainte, intr-un comunicat al Presedintiei, se vorbea despre 576 de profesori de istorie din 469 de scoli (38). Tinand cont de imprejurarea ca in unele raioane – Telenesti, de exemplu – in experiment au fost implicate o scoala sau doua, se poate presupune ca numarul participantilor la experiment este incomparabil mai mic decat cel prezentat de autoritati. Nu este lipsita de interes informatia despre participarea masiva a scolilor alolingve (39), doar ministerul de resort fiind in masura sa clarifice situatia prin publicarea listei complete a institutiilor incluse in experiment. O fosta colega de clasa, profesoara de istorie la unul din cele mai mari licee din Chisinau, mi-a povestit ca ar fi vrut sa participe la experiment, dar nu i s-a permis, impresia ei fiind ca ministerul a selectat profesorii conform unor criterii proprii, confuze. Pe de alta parte, unii profesori, care in primul an au fost incadrati in proiect, l-au abandonat imediat cum au sesizat tenta lui politica (40). Finantarea acestei initiative nu este nici ea transparenta. Conform publicatiei Flux, in primavara anului 2004 Ministerul Educatiei a anuntat castigator, in cadrul concursului de curriculum-uri si de manualule de Istorie Integrata (perioada antica), proiectul Centrului de Inovatii Educationale, asociatie obsteasca condusa de Valentina Haheu. Pentru implementarea proiectului, inclusiv pentru elaborarea manualului de istorie antica de clasa a V-a, a fost alocata suma de 1,6 milioane de lei, distribuiti in felul urmator – pentru salarizarea persoanelor angajate in proiect (este vorba despre noua oameni dintre care trei – salariati ai Ministerului Educatiei) – 264 de mii de lei, pentru deplasari – 167 de mii, pentru organizarea a doua seminarii si a unei tabere de vara -800 de mii, pentru deplasarile in Franta ale Valentinei Haheu – 105 mii de lei, etc. (41). Asociatia Istoricilor din Republica Moldova a sesizat Procuratura Generala in legatura cu faptele relatate de ziarul Flux si a primit un raspuns in care se mentiona ca „in cadrul controlului, faptele partial s-au adeverit”, insa sursa mijloacelor stipulate in contracte a ramas necunoscuta (42). Banii, in orice caz, au fost putini, daca in al doilea an de experiment participantilor nu li s-au mai platit sumele suplimentare cu care au fost remunerati initial, iar Ministrul Educatiei a inceput sa promita public recompense sub forma avansarii in gradul didactic (43). Referindu-se la unul din seminariile didactice organizate de autoritati, Sergiu Mihailov, directorul Liceului „Constantin Stere” din orasul Soroca a declarat: „In toata povestea asta cu Istoria Integrata, sa stiti ca initiativa este a ministerului in intregime, nu porneste de jos, de la profesori, cum ar vrea sa prezinte lucrurile functionarii de la M. E. Deocamdata, un lucru e cert: se fac cheltuieli enorme cu organizarea unor seminarii in conditii sofisticate, cu cazari de lux si mese doldora de bucate. Poate ca anume aceasta i-a decis pe unii profesori sa accepte invitatia” (44).
Conceptie, curriculum, manuale. Modificarile in educatia istorica din Republica Moldova se opereaza fara conceptualizarea, la modul serios, a problemei, fara suport didactic adecvat, fara curriculum si fara manuale. Este adevarat ca la 17 octombrie 2003 a fost dat publicitatii proiectul „Conceptiei educatiei istorice in invatamantul preuniversitar” (autori: Valentina Haheu, Viorel Dandara, Eliza Cosovan, Gabriela Pelivan si Corina Lungu), insa acest document este mai mult decat vulnerabil sub raport stiintific si n-a fost luat in seama decat de persoane din anturajul puterii (45). Constatam ca, dupa ce li s-au facut promisiuni generoase despre „noi modalitati de abordare a problemelor fundamentale”, „metodologie imbunatatita de predare a istoriei” etc., specialistii au primit un curriculum experimental care repeta aproape literal, la toate compartimentele – repere conceptuale, obiective generale ale educatiei istorice, obiective de referinta si activitati de invatare, sugestii metodologice si sugestii de evaluare -, curriculum-ul aprobat in 1999 (46), ceea ce ridica semne de intrebare nu numai in privinta pretinselor perspective novatoare, dar si a sumelor utilizate pentru efectuarea unor investigatii, care in realitate n-au avut loc si, nu in ultimul rand, a dreptului de proprietate intelectuala. Despre un aflux de publicatii – corolar al unei reforme educationale veritabile – nici nu poate fi vorba: putinele elaborari didactice din ultimii cinci ani s-au inscris in problematica Istoriei Romanilor, fiind publicate, in cea mai mare parte, pe paginile revistei Cugetul, care se situeaza, in domeniul educational, in opozitie fata de cursul politicii comuniste (47). Referindu-ne la proiectul de curriculum Istoria. Curs Integrat. Sugestii si continuturi (autor: Sergiu Nazaria), aratam, inainte de toate, ca o parte a acestuia a fost reprodus dupa curriculum-ul curent. Spatiul tematic, reflectat in expresiile „sarcinile miscarii nationale”, „dezvoltare economica”, „situatie social-economica”, „rolul fenomenului X in procesul Y”, care au suprasaturat discursul marxist de altadata, atentia acordata preeminent relatiilor politice internationale, politicului, in ansamblu, dezvaluie un orizont de cunoastere a lumii contemporane, caracteristic istoriografiei din anii 1970, chiar daca, ici si colo, se fac referiri la viata cotidiana, mentalitati, drepturile omului, gender history. Fenomene si procese ce definesc, prin excelenta, modernitatea – geneza societatii de consum, de exemplu -, lipsesc. Unor momente li se atribuie importanta disproportionata fata de aceea pe care au avut-o in realitate, selectia altora este dictata de ratiuni ideologice („Originari din Moldova in razboiul civil din Rusia”, „Rolul lui L. I. Brejnev in evolutia social-politica a R.S.S.M. la inceputul anilor ’50”, „Mihail Frunze – eminent militar al secolului al XX-lea”, „Dezvoltarea economica a Chinei in ultimele decenii si invatamintele ei pentru Moldova”), in a treia categorie pot fi incluse abordarile nestiintifice sau, in cel mai bun caz, neinspirate („Strabunii sau pamantenii nostri care au contribuit la stabilirea relatiilor internationale din anii 1918-1939”, „Ajutorul acordat Moldovei de catre alte republici sovietice in vederea restabilirii economiei distruse de razboi”, „Drepturile omului si gradul de realizare a lor in Republica Moldova”, „Destinderea incordarii internationale”), in a patra – momente esentiale, dar neglijate – foametea din R.A.S.S.M. in anii 1930, deportarile sovietice ale populatiei basarabene, efectuate in anul 1941, ocupatia militara sovietica ca factor al comunizarii tarilor din Europa Centrala si de Est, rezistenta anticomunista in Basarabia postbelica, primirea Romaniei in NATO, raporturile Republicii Moldova cu Ucraina. Proiectul de curriculum refuza, in fond, istoriei nationale teme de baza, transferand-o in subsidiar, la material suplimentar, lasat la discretia profesorului, pentru lucrul independent al elevului etc. Maniera in care se pun in discutie, invocandu-se multiperspectivitatea, problemele care au tangenta cu statutul politico-juridic al Basarabiei si al Transnistriei in secolul al XX-lea, implicit – cu situatia de confuzie identitara din acest areal, de parca aceasta ar fi unica controversa din istoria lumii („C. Stere – figura proeminenta si contradictorie”, „Rolul Sfatului Tarii in miscarea nationala: prezentare multidimensionala”, „28 iunie 1940: prezentare multidimensionala”, istoria culturii nationale), conduc spre impresia ca se urmareste consecvent inducerea unui punct de vedere anume. Insertia unor personalitati marcante (Eugeniu Coseriu, Eugeniu Doga, Grigore Vieru), intr-un particularism local, moldovenesc, se afla in dezacord flagrant cu autoidentificarea acestora. Eugeniu Coseriu scria, de exemplu, despre identificarea etnica a membrilor familiei sale, in Basarabia interbelica: „Tata era un roman foarte curajos si foarte patriot si intotdeauna eu m-am simtit in tara la mine. Nu aveam noi atunci ideea ca traim intr-o alta parte a Romaniei, care pana de curand nu fusese Romania, ci tinuse de Rusia. Noi ne-am nascut in Romania si ni se parea ca aceasta situatie era dintotdeauna si pentru totdeauna” (48). In loc sa decongestioneze continutul disciplinei, curriculum-ul il incarca si mai mult cu detalii. Istoria locala este tratata simplist (formularea „Localitatea, rudele si pamantenii tai in anii X, Y, Z” are aproape valoare de cliseu) si nici nu este limpede, din cauza penuriei de studii sistematice si calificate in domeniu, de unde vor lua profesorii material pentru predarea acesteia (49).
In anul 2004, din initiativa Ministerului Educatiei, a fost creata o comisie care trebuia sa elaboreze, pana la finele anului 2005, noi manuale de istorie. In anul de studii 2005/2006 elevii din clasele a VIII-a – a XII-a au fost lipsiti de posibilitatea de a arenda, in cadrul scolii, manualele curente de istorie, aceasta insemnand ca trebuiau sa le procure in mod individual, acoperind costul integral. In calitate de instrument de lucru, primordial, utilizat in procesul de studii, manualul se elaboreaza conform obiectivelor, continuturilor si metodologiei predarii disciplinei, intr-un limbaj expresiv, corect si accesibil copiilor de varsta respectiva, trebuie sa ofere informatie veridica, intr-un volum optimal pentru asimilare, sa fie inzestrat cu ilustratii adecvate continutului si sarcinilor propuse de autori, sa puna la lucru toate tipurile de inteligenta; materialele didactice se intocmesc tinandu-se cont de mediul de viata al elevilor carora li se adreseaza (50). Intrucat educatia in ansamblu si elaborarea manualelor in particular este finantata din bani publici, este firesc ca societatea sa-si puna intrebari legate de calitatea unor atare publicatii si de circumstantele in care acestea vad lumina tiparului. In cazul dat, editarea noilor manuale de istorie este invaluita in mister, chiar si pentru elita politica, fara ca sa mai vorbim despre cetateanul de rand. In Declaratia grupului de istorici si deputati din Parlamentul Republicii Moldova in problema predarii istoriei in scolile din Republica Moldova se spune ca asa-zisele manuale experimentale au fost „incropite in mare taina de niste persoane obscure”, ca sunt „lipsite de o relevanta academica”, motiv pentru care responsabilii de realizarea experimentului au lichidat tirajul unuia dintre aceste manuale, „transformandu-l in maculatura” (51). Unicul manual lansat oficial este cel de istorie antica, destinat elevilor din clasa a V-a, tiparit la Chisinau in anul trecut (autori: Corneliu Popovici si Angela Popovici). Recenzentii au reprosat autorilor reducerea drastica a spatiului rezervat istoriei nationale; tendinta de a particulariza trecutul arealului pruto-nistrean si al Transnistriei fata de restul latinitatii orientale; tratarea superficiala a unor momente esentiale din constitiurea profilului identitar al populatiei carpato-danubiano-pontice (polisurile grecesti de pe litoralul nord-pontic si interactiunea colonistilor cu indigenii, romanizarea geto-dacilor); numeroase „inexactitati si greseli elementare”; cunostinte precare despre civilizatia greaca, despre fenomene social-politice esentiale din lumea romana si despre crestinism, adica despre elementele definitorii ale constiintei istorice europene; tratarea defectuoasa a fenomenelor artistice; lipsa unui sistem bine definit de explicitare a termenilor; lamurirea gresita sau incompleta a notiunilor, inadecvarea sarcinilor, ilustratiilor si hartilor la text; motivarea insuficienta a tinerei generatii in vederea valorizarii propriului patrimoniu cultural etc. (52). Veronica Conovali, profesoara de istorie la Colegiul Republican de Coreografie, sustine ca in acest manual „bine ilustrat, nu si bine comentat”, materia este prezentata schematic, penuria de informatie prejudiciind interactiunea dintre elev si profesor, mai ales in mediul rural, unde manualul este, de cele mai multe ori, singura sursa pentru lectii. Aparatul metodic pare sa fie, formal, convergent tendintelor din didactica moderna, insa dupa lecturarea integrala a manualului este mai indreptatita concluzia ca elevilor li se solicita generalizari si judecati de valoare, fara a li se pune la dispozitie suficiente instrumente pentru a face fata acestor sarcini. Atunci cand este intrebat, in cadrul temei consacrate culturii din Orient, despre mesajul si valorile transmise de creatiile antice, elevul isi poate construi rationamentele, in cel mai bun caz, in baza imaginilor adiacente textului, fiindca expunerea materiei este o simpla enumerare a operelor de arta si de literatura, fara prezentarea unui rezumat, fie si modest, al lucrarilor literare, fara referiri la climatul cultural al timpului si fara sugestii privind eventuale lecturi suplimentare. De vreme ce autorii acorda preferinta unei istorii fragmentate, vaduvite de o conceptie integratoare, tributare detaliului superfluu, prea putin stimulatoare pentru gandirea creatoare, impactul acesor sofisticate aparate metodice nu va fi decat modest. Se impune cu necesitate observatia ca, servind unor scopuri politice, manifeste in mesajul autorilor catre elevi, manualul vine in contradictie cu viziunea expertilor Consiliului Europei despre sprijinirea de catre stat a unor initiative culturale prin valoarea lor intrinseca (53).
Tacerea ca expresie a agresivitatii. Era de sperat, ca obiectiile sa-i mobilizeze pe adeptii Istoriei Integrate la exercitarea spiritului critic, mai ales ca acestia gloseaza fara sfarsit pe marginea formarii constiintei critice. Contrar asteptarilor, pana in momentul de fata din partea autorilor si a responsabililor pentru editarea manualului n-a parvenit nici macar un singur raspuns, cu exceptia celui oferit de catre Victor Stepaniuc, care s-a rezumat la calificarea analizelor drept manifestari legionaro-fasciste. Din motive neelucidate, angajatii Ministerului Educatiei nu au dat curs invitatiei de a participa la lucrarile mesei rotunde, organizate la Chisinau in zilele de 19-23 aprilie 2004 de catre Asociatia Nationala a Tinerilor Istorici din Republica Moldova, in colaborare cu Ambasada SUA in Republica Moldova, cu Fundatia Soros-Moldova, Programul East-East, si cu Institutul Georg Eckert, sesiune la care s-a discutat despre locul minoritatilor etnice in manualele de istorie nationala din Europa de Sud-Est si de Est. Absenta reprezentantilor ministerului la aceasta reuniune a fost regretata nu doar de catre istorici, ci si de lucratori ai ministerele din Ucraina, Bulgaria, Romania si Ungaria care isi exprimasera dorinta de a dialoga cu omologii lor din Republica Moldova. Acesta nu este singurul caz cand organele de resort se eschiveaza sa participe la dezbateri organizate de opozitie. In acelasi timp, in cadrul unor reuniuni pedagogice organizate de autoritati, demnitari de stat s-au pronuntat in sensul neutralizarii juridice si politice a persoanelor care expun, in disputele identitare din Republica Moldova un punct de vedere divergent celui oficial. In cuvantarea rostita la adunarea extraordinara a profesorilor de istorie din 26 octombrie 2003, Alexandru Mosanu, primul presedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a calificat actiunile guvernarii drept „sfidare a actelor juridice in vigoare din Republica Moldova si, in primul rand, a Declaratiei de independenta din 27 august 1991”.
Concluzii. Examinand modificarile initiate in ultimii cinci ani in sfera educatiei istorice, ajungem la concluzia ca n-a fost creat cadrul normal pentru o dezbatere publica in aceasta chestiune, transformarile efectuandu-se de sus in jos, fara ca populatia sa fie informata si consultata in adevaratul sens al cuvantului. Retorica oficiala nu exprima optiunea proeuropeana sincera a guvernarii, ci colporteaza un fals premeditat care urmeaza sa fie tratat ca atare. Actionand in stil nedemocratic, puterea incearca sa transforme progresiv educatia istorica in domeniu anciliar partidului de guvernamant si sa impuna o istorie de tip sovietic; sub lozinca multiperspectivitatii etc. se ascunde lipsa oricarei perspective, continuturi vetuste, depasite. Se creaza un climat de tensiune si de instabilitate sociala, marea majoritate a intelectualitatii fiind impinsa spre marginea societatii. Este simptomatica in acest sens pozitia publicatiei Saptamana care ii avertizeaza pe adeptii Istoriei Romanilor ca ar putea ramane fara lucru, astfel ca sa fie „intalniti peste o vreme cu mana intinsa la intrarile de la iarmaroace, piete centrale, piete agricole”. Atare actiuni nu pot sa conduca decat la torpilarea reformei din invatamant, subminarea procesului de democratizare si, in ultima instanta, la distrugerea temeliilor statului Republica Moldova.
Istoricii urmeaza sa mediteze asupra situatiei create, a cadrului istoriei nationale si, in legatura cu aceasta, asupra unor intrebari care ii framanta si pe alti specialisti europeni: „Ar trebui oare ca acest cadru sa se bazeze pe granitele statului actual, proiectat in trecut? Care ar trebui oare sa fie conceptia asupra istoriei nationale de vreme ce, din punct de vedere politic, statul a fost creat foarte recent? Ce inseamna istoria nationala acolo unde exista numeroase minoritati nationale? Cum poate istoria nationala sa creeze un sentiment de apartenenta la un anumit stat cata vreme istoria recenta este indestructibil legata de grupuri care acum formeaza alte natiuni?” In ceea ce priveste tratarea grupurilor minoritare in manualele de istorie, aceasta intampina, dupa parerea noastra, doua impedimente, in momentul de fata greu surmontabile – primul este legat de stadiul inca modest de cunoastere a trecutului grupurilor minoritare in cele ce vizeaza viata cotidiana, raporturile interetnice etc.; al doilea tine de aspectul daca minoritarii, ca si populatia majoritara, sunt pregatiti sa-si asume istoria rezultata din investigatii pertinente, acceptand ca aceasta sa fie prezentata in salile de clasa asa cum a fost, mai ales ca minoritatile etnice s-au asimilat, in timpul stapanirii tariste si sovietice, elementului dominant, adica celui rus. In paralel, ar fi oportuna o discutie pe marginea teoriei multiculturaliste, pentru a clarifica daca Republica Moldova poseda caracteristicile unei tari multiculurale si daca guvernantii au o intelegere corecta a acestui fenomen. Cum bine se stie, este considerata multiculturala societatea in care cultura populatiei majoritare ocupa pozitie dominanta; in cazul Moldovei, concluzia se afla la suprafata: in situatie preeminenta se afla nu cultura natiunii titulare, ci cultura rusa, ceea ce schimba datele problemei. De altfel, in multiculturalitatea Moldovei se pare ca nu crede nici presedintele Vladimir Voronin, care in scrisoarea de felicitare adresata presedintelui Italiei Giorgio Napolitano cu prilejul alegerii acestuia in functie vorbeste despre poporul Moldovei ca avand origini concrete, in latinitate. Sa mai observam ca conducatorul unui stat cu adevarat polietnic, Vladimir Putin, nu-i absolva pe aspirantii la cetatenia Rusiei de datoria de a respecta cultura tarii si traditiile sale nationale. Un alt aspect care merita, din punctul nostru de vedere, sa fie examinat cu multa atentie, este reflectarea minoritatilor, dupa 1990, in manualele de istorie din fostele tari socialiste. S-a spus ca manualele cehe de istorie, scrise de reputati istorici din Cehia, reflecta cu preponderenta trecutul natiunii titulare, ca in aceste carti germanii si evreii fie ca nu figureaza deloc, fie ca sunt prezentati in opozitie fata de evolutia natiunii cehe, in timp ce istoria tiganilor, un grup deloc neglijabil in aceasta tara, lipsesc cu desavarsire. Recenzentii au mai mentionat ca aceste manualele reproduc postulatele propagandei nationale din secolul al XIX-lea; ca examineaza natiunea drept organism imuabil in timp; ca competiilor de fotbal sau de hockey li se acorda mai mult spatiu decat zecilor de mii de evrei cehi asasinati in timpul ocupatiei naziste; ca figuri importante ale culturii, daca nu sunt cehe, beneficiaza de o prezentare rezervata – Franz Kafka (1883-1924), de exemplu, numit scriitor praghez, evreu si german, nu insa si ceh; ca Procesul lui Leopold Hilsner, similar afacerii Dreyfus din Franta, nu-si gaseste reflectarea cuvenita etc. Chiar daca s-au rostit critici severe, nimanui nu i-a trecut prin minte sa-i marginalizeze pe autorii de manuale, asa cum s-a intamplat la Chisinau, si, impreuna cu ei, o intreaga istoriografie. Printre exigentele imediate ale educatiei istorice din intreaga Europa de Est se impune renovarea primei generatii de curricule si de manuale scolare, elaborate in anii 1990. Prin urmare, Republica Moldova nu se poate sustrage acestei operatii decat cu riscul de a rata modernizarea sistemului sau educational.
1. Ina Prisacaru, „Experimentul”. In: Timpul, 19 septembrie 2003.
2. Vlad Paslaru, „Politici educationale si reforma invatamantului in Republica Moldova”. In: Didactica Pro, nr. 5-6 (27-28), 2004, 16-25; Idem, „Re-integrarea europeana a invatamantului din Moldova”. In: Didactica Pro, nr. 1 (23), 2004, 20-25.
3. Valentin Beniuc, „Constientizam oportunitatea integrarii in spatiul educational european…”. In: Didactica Pro, nr. 5-6 (27-28), 2004, 3-6.
4. Viorica Goras-Postica, „Curriclum de liceu: reflectii post-factum”. In: Didactica Pro, nr. 3-4 (13-14), 2002, 26; Vlad Paslaru, „Modernizare si curriculum”. In: Didactica Pro, nr. 3-4 (13-14), 2002, 20.
5. Giselle Dessieux, „Sur quels critères apprécier un manuel? L’exemple des prototypes de manuels moldoves”. In: Internationale Schulbuchforschung, 20, 1998, 383-390.
6. Curriculum de liceu: bilantul a trei ani de implementare (masa rotunda). In: Didactica Pro, nr. 3-4 (13-14), 2002, 13-19; Reforma invatamantului: Quo vadis? Sondaj de opinie. In: Didactica Pro, nr. 5-6 (27-28), 2004, 6-14.
7. Vlad Paslaru, „De ce nu avem o politica nationala a educatiei?”. In: Didactica Pro, nr. 2 (18), 2003, 7.
8. Idem, „Politici educationale…”, 19.
9. Ana Meleca, „Ekonomja na prosve¹èenii, Moldova riskuet otstat’ v razvitii”. In: Nezavisimaja Moldova, 18 ianuarie, 2005.
10. Vlad Paslaru, op. cit., 24.
11. Valentina Tazlauanu, „Adecvarea la absurd”. In: Sud-Est. Nr. 1-2 (43-44), 2001, 3.
12. Anatol Dubrovschi et all., „De ce Istoria (curs integrat)?” In: Moldova Suverana, 8 octombrie 2003.
13. Viorica Bivol, „Istoria este doar o disciplina scolara”. In: Moldova Suverana, 28 septembrie 2002.
14. Dan Dungaciu, „De la istoria sovietica la «istoria integrata»”. In: Tribuna invatamantului, 20-31 decembrie 2004.
15. Recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei si ale seminarului „Predarea istoriei in Republica Moldova”, desfasurat de reprezentantii Asociatiei Profesorilor de Istorie din Europa (EUROCLIO) la Chisinau in perioada 14-18 aprilie 2002. Chisinau 2002, 7-8.
16. Ibidem, 15.
17. Ibidem, 9.
18. Nicolae Enciu, „Sub semnul renasterii si al adevarului. Zeita Clio la zece ani de independenta a Republicii Moldova”. In: Destin romanesc, nr. 4, 2001, 128-143; Maria Neagu, „Reforma invatamantului istoric si evolutia istoriografiei scolare”. In: Clio. Buletin informativ, 15 aprilie 2006, 17.
19. Recomandarile…, 18.
20. Sergiu Musteata, „Realizari si perspective: Invatamantul istoric preuniversitar din Republica Moldova”. In: Dosarele istoriei, nr. 5 (81), 15.
21. Recomandarile…, 14.
22. Ibidem, 18.
23. Ion Varta, „Lichelele lui Beniuc si strutocamila lor «integrata»”. In: Flux, editia de vineri, 5 septembrie 2003; Anatol Petrencu et all, „Scrisoare deschisa Presedintelui Republicii Moldova, Domnului Vladimir Voronin”. In: Clio. Buletin informativ…, 24.
24. Recomandarile…, 15.
25. Ibidem, 24.
26. Ibidem, 28-29.
27. Ibidem, 29.
28. Anatol Petrencu, „Identitate si istorie nationala”. In: Limba romana. Revista de stiinta si cultura, nr. 6-10, 2003, 96.
29. Ion Varta, „«Istoria Integrata», o mare diversiune comunista”. In: Flux, editia de vineri, 1 august 2003.
30. Anatol Dubrovschi, op. cit.; Grigore Vatav et all: „Despre Europa sau o lucrare antieuropeana, plina de ura neandertaliana”. In: Moldova Suverana, 14 octombrie 2003; Scrisoare deschisa catre Consiliul Europei, catre Presedintii Albaniei, Armeniei, Bulgariei, Germaniei, Greciei, Poloniei, Republicii Moldova, Romaniei, Rusiei, Ucrainei, Ungariei, Serbiei, Turciei, catre directorul Institutului Georg Eckert (Germania, Braunschweig) de la societatile etno-culturale din Republica Moldova, exprimata prin prisma manualelor de Istorie a romanilor. In: Tineretul Moldovei, 16 octombrie 2003.
31. Nadina Gheorghita – Anatol Petrencu, „Ministerul Educatiei incalca in mod flagrant legile”. In: Capitala, 6 noiembrie, 2004.
32. Tudor Rusu, „BAC-ul nu respinge istoria”. In: Faclia, 30 octombrie, 2004.
33. Valentin Beniuc, „Ne vom integra in spatiul educational european”. In: Moldova Suverana, 1 ianuarie 2004.
34. Vospitat’ gra¾danina Moldovy i… Evropy: Eksperiment po prepodavaniju integrirovannoj istorii”. In: Nezavisimaja Moldova, 3 februarie, 2004.
35. Semen Nikulin, „Pravo na istoriju”. In: Nezavisimaja Moldova, 28 octombrie 2004.
36. Natalia Porubin, „Predarea cursului integrat de istorie s-a extins considerabil”. In: Moldova Suverana, 10 noiembrie 2004.
37. Victor Stepaniuk, „Trebuie sa revenim la marturiile istorice”. In: Vocea poporului, 24 martie, 2006.
38. Voronin reia atacul la istoria romanilor (dupa „Ziua”, 2 decembrie 2005). In: Clio. Buletin informativ…, 12.
39. Anton Moraru, „Isteria integrata a comunistilor”. In: Ziarul de Garda, 9 decembrie 2004.
40. Ion Curchi, „Metoda integrarii sau a segregarii?” In: Faclia, 18 martie 2006; Opinii… Valentina Olaru, profesoara de istorie, Liceul „Lucian Blaga”. In: Clio. Buletin informativ…, 6.
41. Elena Buzdugan, „O noua isprava a guvernarii comuniste: 1.600.000 de lei, pe apa sambetei”. In: Flux, 2 iunie, 2004.
42. Interviu acordat de Anatol Petrencu publicatiei Ziarul de Garda, 2 decembrie 2004.
43. Istoria Romanilor vs Istoria Integrata (II). In: Jurnal de Chisinau, 24 septembrie 2004.
44. Sergiu Mihailov, „«La Holercani, participantii la seminarul despre Istoria Integrata au fost primiti cu mese copioase…»”. In: Cugetul, nr. 3, 2003, 47.
45. Sergiu Nazaria, „O opinie cu privire la conceptia invatamantului istoric in Republica Moldova”. In: Moldova Suverana, 12 martie 2004.
46. Istoria. Curriculum de liceu. Clasele a X-a – a XII-a (experimental). In: Inovatii Educationale. Buletin informativ, 1/2006, 28-36.
47. Maia Dobzeu, „Analiza si interpretarea documentelor in procesul studierii istoriei”. In: Cugetul, nr. 2, 2003, 63-69; Ana Prodan, „Invatarea istoriei prin jocul de roluri”. In: Faclia, 12 martie 2005.
48. Eugeniu Coseriu, „Exista o etica particulara a stiintei si a omului de stiinta”. In: Sud-Est cultural, nr. 3/45, 2001, 84.
49. Anatol Petrencu, „Cateva obiectii privind asa-numitele curriculumuri la Istoria. Curs Integrat (cursul gimnazial si liceal)”. In: Cugetul, nr. 3, 2004, 61-65.
50. Cristina Coran, „Sa invatam sa ne alegem manualul”. In: Tribuna invatamantului, 21-27 martie 2005.
51. Declaratia grupului de istorici si deputati din Parlamentul Republicii Moldova in problema predarii istoriei in scolile din Republica Moldova. In: Clio. Buletin informativ…, 5.
52. Veronica Conovali, „Un manual care tradeaza fatarnicia istorica”. In: Timpul, 31 martie 2006; Ion Curchi, op. cit.; Aurelia Felea, „Manualul pentru clasa a cincea: o varianta de «Istorie integrata»?”. In: Jurnal de Chisinau, 28 iunie 2005; Ion Turcanu, „Fata adevarata a unei istorii integrate”. In: Jurnal de Chisinau, 7 aprilie 2006.
53. Politica culturala a Republicii Moldova. Din raportul grupului de experti ai Consiliului Europei, Sud-Est, 2001/4/46, 138.
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=14471&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica
Editia de Vineri · Politica · Nr.22 · 2006-06-09· 109
Secretomania si ignoranta nasc monstri
(Recenzia manualului experimental de istorie integrata pentru clasa a XII-a de liceu.
Autori: S. Nazaria, Al. Roman, L. Barbus, Al. Burian, M. Spranceana, A. Dumbrava)
Experimentarea manualelor de istorie integrata a esuat din cauza unor abateri grave de la principiile indispensabile efectuarii unor atare experimente. Din start, a fost ignorata cu desavirsire atitudinea quasiunanuma a reprezentantilor breslei istoricilor din Republica Moldova fata de necesitatea si oportunitatea unei atare experimentari, fata de modul cum trebuie efectuat experimentul. in consecinta, in mod artificial, majoritatea covarsitoare a cadrelor didactice universitare, a cercetatorilor stiintifici, profesorilor de liceu, scolilor medii generale si gimnazii din republica a fost exclusa din cadrul dialogului absolut necesar pentru elaborarea unor principii corecte de efectuare a unui experiment scolar. Conceptia curriculumului experimental, precum si a manualelor experimentale n-a fost supusa unei expertize nationale prealabile. in anul de studii 2004-2005 experimentul s-a desfasurat fara literatura didactica necesara. in felul acesta, o buna parte din profesorii antrenati in efectuarea acestui experiment mai mult au mimat respectiva activitate. in afara de aceasta, a fost incalcat principiul benevol de constituire a grupului de profesori ce urma sa efectueze experimentul, unii fiind constransi, prin metode administrative, sa accepte participarea la acest similacru de experiment. Adaosul la salariu si acordarea de grade didactice nemeritate au constituit alte procedee incorecte din arsenalul utilizat de responsabilii pentru efectuarea experimentului cursului de istorie integrata.
Ion Varta, pentru FLUX
incalcarea unor principii obligatorii in procesul unui experiment scolar au condus in mod inevitabil la abateri serioase si la denaturarea grava a unui experiment scolar. Mai mult decat atat, secretomania, lipsa unei elementare transparente si caracterul conspirativ al elaborarii manualelor experimentale s-au soldat cu niste rezultate cu adevarat socante.
Cel mai concludent exemplu al esecului experimentarii cursului de istorie integrata l-a constituit manualul pentru clasa a XII-a de liceu, elaborat de Nazaria and Cº. Abia dupa ce respectivul manual editat in mare taina a fost scos intr-un tiraj de 12.000 de exemplare la Combinatul Poligrafic din Chisinau de catre Editura Cartea Moldovei, responsabilii de la guvern si-au dat seama ca esuasera in mod lamentabil, din cauza numeroaselor ineptii de care abunda respectiva „scriitura”. Tentativa de a salva situatia prin smulgerea celor mai compromise foi din fiecare din cele 12.000 de exemplare ale manualului si inlocuirea lor cu altele intr-o varianta redactata, a esuat, in cele din urma, din cauza ca, de fapt, intregul manual s-a adeverit a fi o monstruozitate. in disperare de cauza, s-a gasit unica solutie pentru depasirea impasului in care s-au pomenit responsabilii pentru realizarea experimentului istoriei integrate – trimiterea intregului tiraj al acestui manual la ghilotina si transformarea lui in maculatura. in felul acesta, statul a fost prejudiciat de sute de mii de lei. „Eroii” principali ai acestei „ispravi” sunt cei cinci „savanti”, in frunte cu S. Nazaria, care, mai degraba, sau mai tarziu, vor trebui sa raspunda pentru crima care au savarsit-o. Deocamdata, insa, acestia, dupa ce s-au descalificat intr-o maniera atat de rusinoasa, continua sa „trudeasca” la scrierea altor manuale de istorie integrata, la fel de neroade si monstruoase ca si cel de trista pomina.
Manualul cu pricina sufera de o multime de grave lacune. in primul rand, este excesiv de ileologizat, fiind scris in spiritul ideologiei staliniste. Din arsenalul acestei ideologii obscure sunt preluate numeroase interpretari si aprecieri ale istoriei noastre nationale, dar si a celei universale.
„Opul” celor cinci autori chisinaueni abunda si de o politizare abuziva. Multe evenimente sunt interpretate prin prisma abordarilor politice ale actuallui partid de guvernamant.
in ciuda faptului ca s-a trambitat fara incetare si intr-o maniera caraghioasa despre menirea istoriei integrate „de a contribui la integrarea rapida a Republicii Moldova in Uniunea Europeana”, in realitate manualul lui Nazaria and Cº sufera de o pronuntata conotatie antieuropeana. in cele ce urmeaza vom cauta sa demonstram toate aceste afirmatii. insa cel mai socant este romanofobia de grta de care abunda aceasta „scriitura”. Romanofobia de care dau dovada autorii acestui pseudomanual depaseste cotele acestui regretabil fenomen, inregistrat de istoriografia stalinista si sovietica.
Minciuna si ura sunt ridicate la rang de principal procedeu de interpretare a unor evenimente istorice comune pentru romanii de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a cultiva stari de animozitate si neincredere fata de Romania, care este sustinator fervent al Republicii Moldova pe calea integrarii europene. in felul acesta, istoria este politizata intr-o maniera monstruoasa si aceasta politizare urmeaza sa aduca grave prejudicii interesului national al tarii noastre. Falsificarea evenimentelor istorice a atins cote inimaginabile in paginile acestui pseudomanual. Autorii lui afirma fara pic de jena ca: Romania a ocupat „abuziv” Basarabia in 1918 in rezultatul unei „interventii militare”, „contrar vointei majoritatii absolute a populatiei dintre Prut si Nistru”, instituind, pentru o perioada de 22 de ani „o dominatie militara straina”. Pe parcursul acestei „ocupari” „viata economica s-a acutizat (sic!) in urma izolarii economiei basarabene de pietele de desfacere a productiei din Rusia si Ucraina. tinutul pruto-nistrean s-a transformat intr-un apendice agrar al Romaniei agrare”. (p. 15)
Minciuna desantata constituie arma principala cu ajutorul careia se urmareste cultivarea unei romanofobii rudimentare elevilor din Republica Moldova. in fata acestor minciuni crase palesc chiar si scribii lui Stalin, care primii au recurs la falsificarea istoriei noastre si care par niste pigmei, in comparatie cu cei cinci istorici moldoveniei fiind depasiti cu mult de „inventatorii” autohtoni de ineptii neroade. Pentru a ilustra cele afirmate mai sus cu ingaduinta cititorului, vom reproduce, in continuare, alte cateva „perle” din arsenalul pseudoistoricilor chisinaueni:
„ Dupa incorporarea in cadrul Romaniei, Basarabia ramane cea mai inapoiata provincie a tarii Romanesti. Comportamentul batjocoritor al functionarilor regateni a dus la instaurarea unui sistem de jefuire a populatiei (aici si in continuare sublinierile ne apartin). Acesta nu putea crea un stimul (sic!) normal pentru dezvoltarea plaiului nostru:. Mai mult decat atat cei 22 de ani de stapanire romaneasca in Basarabia au insemnat o degradare socioeconomica continua si totala a tinutului (p. 38)
„…planul expedierii trupelor romanesti in Basarabia” se cristalizase cu mult inainte de a primi faimoasa „invitatie” si scopurile reale ale interventiei se reduceau la anexarea tinutului” (p. 78)
Un compartiment separat al paragrafului 7 „Republica Democratica Moldoveneasca” poarta titlul „inceputul interventiei militare straine in tinut” (p.78), iar altul – „Ocupatia militara a Moldovei dintre Prut si Nistru de catre armata romana” (p. 79), in cadrul carora „interventionalistii romani” (p.79) sunt demonizati pentru „ocuparea Republicii Democratice Moldovenesti” (p. 78) si, prin contrast, li se aduc elogii sovietelor deputatilor muncitorilor si soldatilor, controlate de bolsevici.
Autorii pretinsului manual de istorie mint in continuare atunci cand afirma ca: „…Pretutindeni armata romana a fost intalnita cu rezistenta si peste tot calea ei a fost impresurata de cadavrele basarabenilor. Toti care nu erau de acord cu interventia romaneasca au fost impuscati, printre care si multi oameni de vaza. (p.80) Inducerea unei opinii absolut false prin intermediul redarii unei adevarate apocalipse ce se abatuse asupra Basarabiei trebuie sa-i lase pe elevi ingroziti si sa le cultive romanilor din dreapta Prutului imaginea de dusman inversunat….
in cadrul acelorasi compartimente se afirma de asemenea ca „…majoritatea covarsitoare a populatiei tinutului isi exprima nemultumirea in legatura cu actiunea trupelor romanesti, conducatorii Sfatului tarii continuau sa-si ascunda complicitatea vizavi de invitarea interventionistilor” (p. 81)
in viziunea autorului acestui „manual”, in acele conditii „dramatice” pentru Basarabia, doar Sovietele bolsevizate au avut un comportament demn „ care au protestat impotriva interventiei romanesti” (p.81), pe fundalul „tradarii Sfatului tarii, care „…a devenit o marioneta in mainile autoritatilor romanesti…” (p.81)
in conditiile unei „ocupatii militare straine” (p.81), „Guvernul real al Basarabiei a devenit comandamentul fortelor armate romane dislocate in tinut” (p.81), „interventionistii au facut ordine, impuscand oameni” (p. 81)
„… majoritatea covarsitoare a populatiei Basarabiei era impotriva acestui act („Unirea”), insa in conditiile terorii cumplite orice actiune de protest era pedepsita cu moartea” (p. 82)
Lucrurile facute stramb mai degraba sau mai tarziu se razbuna impotriva celuia care le-a gandit anapoda. Chiar daca-i ateu si nu-i este frica de Dumnezeu, pentru toate va trebui oricum sa se pocaiasca, fiindca toate au un sfarsit.
Prin contrast, in termeni deosebit de elogiosi si in spiritul istoriografiei staliniste este prezentata tema „Instaurarea regimului comunist in Rusia”. Autorii manualului „integrat” cauta sa demonstreze ca puciul bolsevic (in versiunea lor – „Revolutia din Octombrie”) a constituit un fenomen obiectiv, fiind generat de anumite premise, una din ele fiind „intensificarea activitatii fortelor politice revolutionare radicale, care chemau la lichidarea oranduirii existente (sic!) pe cale revolutionara” (p. 66) Acest cliseu aberant era frecvent utilizat de istoriografia sovietica pentru a masca crima comisa de complotistii bolsevici in frunte cu V. Lenin, care au uzurpat puterea politica in Rusia, prin intermediul unei lovituri de stat, provocand, in consecinta, un razboi fratricid de proportii inimaginabile, soldat cu moartea a catorva milioane de cetateni rusi si instituind „teroarea rosie”, foametea organizata, urmate de alte cateva zeci de milioane de victime nevinovate.
Bolsevicii care-s prezentati in cadrul acestei teme in culori roze si considerati un „partid revolutionar socialist de stanga, care milita pentru lichidarea capitalismului si constructia socialismului pe scara mondiala, pentru incetarea razboiului si impartirea pamanturilor mosieresti la tarani”, in realitate, prin intermediul puciului din octombrie 1917, au suprimat „un regim republican democratic”, instituit in Rusia dupa Revolutia din februarie 1917.
va urma
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=14606&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica
Editia de Vineri · Politica · Nr.23 · 2006-06-16· 113
Secretomania si ignoranta nasc monstri (II)
(Recenzia manualului experimental de istorie integrata pentru clasa a XII-a de liceu.
Autori: S. Nazaria, Al. Roman, L. Barbus, Al. Burian, M. Spranceana, A. Dumbrava)
in prima parte a recenziei manualului experimental de istorie integrata pentru clasa a XII-a de liceu a celor cinci autori, nominalizati mai sus, am trecut in revista mai multe aprecieri aberante facute de dansii cu referire la evenimentele care s-au produs in perioada anilor 1917-1918, la rolul Sfatului tarii in destinele Basarabiei si politica promovata de primul parlament al Moldovei de la Est de Prut in acele conditii dramatice, atidudinea Romaniei fata de solicitarile forului suprem basarabean de a interveni pentru a salva provincia dintre Prut si Nistru de dezmatul, anarhia si jafurile provocate de bandele de dezertori bolsevizate care prezentau un pericol de moarte pentru destinele Basarabiei, istoria interbelica a acestui teritoriu.
Ion Varta, FLUX
Calificativele denigratoare cu referire la aceasta gama de probleme depasesc orice imaginatie si constituie o „contraperformanta” fata de opintelele istoricilor din perioada sovietica, care par niste pigmei inocenti pe fundalul veninului si enormitatilor debitate de scribii chisinauieni. Prin contrast, organizatiile subversive bolsevizate, de provenienta straina, constituite cu concursul nemijlocit al Rumcerod-ului de la Odesa, sunt prezentate in culori roze, ca, de altfel si regimul totalitar comunist, instaurat initial in stanga Nistrului si ulterior importat si in Basarabia. Utilizarea excesiva a unor calificative si aprecieri cu caracter denigrator, limbajul dur, vehement, acuzator are menirea sa genereze opinii vadit negative, sa cultive imaginea dusmanului. Acesta este, fara indoiala, un procedeu preluat din arsenalul propagandei sovietice. in felul acesta, asistam la o reeditare, de asta data, la o scara si mai naucitoare, a unor monstruozitati generate de imaginatia bolnava acelor citiva „politruci” trimisi de Stalin la Chisinau , dupa reanexarea Basarabiei, in 1944, care, timp de citiva ani, au „trudit ” la masluirea unei pseudoistorii acestui tinut, care avea menirea sa justifice raptul teritorial de la 1812, recidivat in 1940 si 1944.
in consecinta, sintem nevoiti sa constatam ca actualul concept al elaborarii manualului in cauza de catre Nazaria & Company este unul perimat, anacronic, care, demult a ajuns la groapa istoriei. Iata, insa, ca la Chisinau s-au gasit cativa insi care s-au decis sa reanimeze vechile clisee ale istoriografiei staliniste, demult apuse. Dornici de o revansa, acestia cauta, prin intermediul unei metode europene de predare a istoriei sa resovietizeze predarea acestei discipline in scolile din Republica Moldova.
Autorii acestui pseudomanual pledeaza pentru o abordare ideologizata a istoriei care se caracterizeaza printr-o prezentare denaturata a evenimentelor istorice, ce nu are numic in comun cu adordarea stiintifica. Acestia ignoreaza cu obstinatie numeroase cercetari bine documentate,editate la Chisinau in ultimii 15 ani( peste o suta de monografii si volume de documente inedite, citeva mii de studii si articole cu caracter stiintific, cu referire la istoria Moldovei de la Est de Prut, in care abordarea problematicii istorice este una strict academica, in baza unui imens material documentar, in mare parte inedit, alta data inaccesibil cercetatorilor din Republica Moldova).
Toleranta pentru care pledeaza Consiliul Europei in predarea istoriei in scoala a fost substituita cu o intoleranta crasa, xenofoba si agresiva. ei cinci autori ne propun o intoarcere inapoi cu 60 de ani. O atare abordare antistiintifica nu are perspectiva istorica. Ea, mai degraba sau mai tarziu, oricum va fi abandonata, fiindca duce nicaieri si este extrem de nociva si paguboasa pentru interesele Republicii Moldova si pentru interesele cetatenilor sai, deoarece este intr-o contradictie flagranta cu aspiratiile lor firesti de integrare in cadrul unei Europe civilizate si doctrine antiumane perimate.
Falsurile inventate de propaganda si istoriografia sovietica n-au avut sorti de izbanda in perioada imperiului sovietic si cu atat mai mult, ele sunt sortite esecului in actualele conditii, cand “cortina de fier” a fost spulberata de procesele integrationiste europene si euroatlantice in plina desfasurare, cand accesul la orice tip de informatie este unul absolut liber si nestingherit. in atare conditii minciuna, ideile marasmatice si aberante sunt condamnate, in mod inevitabil la disparitie Acestea sunt ultimele zvacniri ale unei mentalitati imperiale si anchilozate, lipsita de orice perspectiva istorica. Cei cinci autori se pretind a fi adeptii predarii istoriei in varianta integrata, in realitate, insa, acestia sunt promotorii unei istorii dezintegrate.
De fapt, ei sunt impotrva studierii istoriei in varianta inetgrata. Dinsii nu vor sa admita studierea istoriei Moldovei, integrate in istoria poporului roman. Acestia pledeaza pentru dezintegrarea unui intreg, ceea ce constituie o abordare anacronica, ideologizata si antistiintifica. Pledand pentru o dezintegrare artificiala a istoriei poporului roman, aceasta va conduce in mod inevitabil la neintelegerea de catre elevi a culturii, economiei, traditiilor poporului din care descind, a locuirii acestui teritoriu de catre un singur popor.
Separatismul promovat de adeptii acestei conceptii perimate de predare a istoriei in scoala este la fel de nociv ca si separatismul politic promovat de marioneta ruseasca I. Smirnov. ªi un separatism si celalalt au aceeasi sursa de inspiratie imperiala rusa. Cele doua separatisme servesc acelorasi scopuri si efectele sunt, in ambele cazuri, la fel de nocive pentru tanarul stat Republica Moldova, subminandu-l si reducandu-l la statutul de teritoriu subordonat unor interese imperiale rusesti. Atare „abordari” sunt niste „clone” ale istoriografiei sovietice si rusesti, fara pic de „originalitate” in reinterpretarea istoriei.
Cele doua genuri de separatism au acelasi parinte-stalinismul, ca ideologie antiumana si constituie in fapt pentru „scribii” de la Chisinau un colaborationism tacit cu regimul Smirnov de la Tiraspol, care debiteaza aprecieri similare si care rastalmaceste istoria, urmarind scopuri de ordin geopolitic.
in timp ce Europa, prin deciziile Adunarii Parlamentare ale Consiliului Europei condamna regimurile totalitare comuniste pentru politicile lor antiumane de genocid, la Chisinau citeva personaje, incremenite in istorie, elogiaza trecutul sumbru, reanimand stafiile unor monstri care s-au facut vinovati de esxterminari in masa de dragul promovarii si implementarii unei ideologii aberante. Din aceste considerente, o atare abordare a istoriei este una antieuropeana si vine in contradictie flagranta cu optiunea proeuropeana a Republicii Moldova. in ultima instanta, un astfel de model de interpretare a istoriei dauneaza intereselor nationale ale statului nostru.
Acest pseudomanual sufera si de un vadit antiamericanism care pericliteaza interesul national al Republicii Moldova si care constituie de asemenea o emanatie a modului de interpretare a istoriei universale, caracteristic istoriografiei sovietice. Extinderea N.A.T.O. spre Est este interpretata de autorii acestui „op” prin prisma interesului cercurilor guvernante ale S.U.A. de a asigura prezenta obligatorie americana „pretutindeni” (sic!) care este insotita de tentativele S.U.A. de a incalca prevederile Tratatului cu privire la apararea antiracheta. in continuare este expusa opinia oponentilor unui astfel de curs, care au convingerea ca o atare politica „impune poporului american o grea povara, sustrage mijloacele destinate pntru necesitatile interne si poate duce la transfoprmarea Americii intr-un jandarm mondial” (p. 59). O atare opinie a oponentilor politicii promovate de administratia S.U.A. nu este contestata de catre autorii acestui pseudomanual si aceasta denota faptul ca dansii si-au insusit un atare punct de vedere. De altfel, dovada in acest sens servesc si formularile utilizate in cadrul compartimentului „Exercitii” al acestei teme, unde elevii sunt invitati sa-si exprime opinia fata de durata „hegemoniei americane”, sau sunt rugati sa argumenteze care sunt „circumstantele periculoase” pentru „hegemonia mondiala a S.U.A.” (p. 61.
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=332&idRubric=3715&idArticle=9084
Eveniment
Vladimir Socor: „Asa intra guvernul R. Moldova in Europa?”
Saptamana trecuta, TIMPUL a scris mai multe materiale despre comemorarea celor 65 de ani de la primul val de deportari. Faptul ca guvernarea (in mod traditional) n-a participat la aceste evenimente nu mai mira pe nimeni la Chisinau. Dar nici nu trece neobservata, inclusiv in Occident. O dovada a acestui fapt e si comentariul de mai jos, semnat de analistul Vladimir Socor pentru Radio „Europa Libera”. E un comentariu pe care cei „din fruntea tarii” trebuie sa-l descifreze ca pe un semnal. Caci dl Socor, se stie, stie ce stie…
in ziua de 14 iunie, cele trei state baltice – Estonia, Letonia si Lituania – au comemorat oficial intalnirea a 65 de ani de la deportarile din 1941, organizate de autoritatile sovietice. Mii si mii de familii au fost atunci deportate in Siberia. Cu o zi inaintea acestei actiuni criminale din Statele Baltice, autoritatile sovietice au procedat exact la fel in Basarabia. La 13 iunie 1941, un mare numar de oameni nevinovati au fost arestati si dusi peste noapte in Siberia.
Comemorarea a 65 de ani a fost marcata oficial la Tallin, Riga si Vilnius. ªefii de stat si de guvern, presedintii parlamentelor au participat la adunari comemorative, i-au felicitat si cinstit pe supravietuitori, cei putini care au mai ramas, iar mass-media a publicat materiale comemorative. in Statele Baltice, memoria deportatilor este invesnicita in muzee istorice. Dar in Republica Moldova au comemorat oare autoritatile statului amintirea si suferintele celor deportati la implinirea a 65 de ani de la aceasta crima impotriva moldovenilor si impotriva umanitatii? Agentiile de stiri din RM nu au relatat nici o comemorare oficiala, in schimb, iata ce relatare oficiala a aparut in ziua de 14 iunie: „A luat startul stafeta memoriei consacrata aniversarii a 65-a de la inceputul marelui razboi pentru apararea patriei, punctul final va fi pichetul de la Cahul ce poarta numele granicerului erou Cuzma D… la 22 iunie”. Comunicatul guvernului continua: „ªtafeta memoriei se desfasoara in conformitate cu hotararea Guvernului RM pentru realizarea conceptiei educatiei militar-patriotice a tineretului”. Care patrie? imi permit sa intreb Guvernul R. Moldova. Patria sovietica, desigur, potrivit comunicatului guvernamental. Asa intelege guvernul sa realizeze ceea ce numeste educatia militar-patriotica a tineretului in R. Moldova? Asa intra Guvernul R. Moldova in Europa, privind indarat cu nostalgie catre patria sovietica?
Acum doua-trei saptamani, aflandu-ma la Chisinau si avand un moment liber, catre seara, am deschis televizorul si am nimerit tocmai la sfarsitul unui film produs in Moldova sovietica. Actiunea filmului se petrece inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, pana la ’40, cum se spune. in scena finala a filmului, un personaj cu atitudinea de erou sovietic declara: „Viitorul Basarabiei este in familia fericita a popoarelor sovietice”. Apoi filmul arata un convoi de detinuti in lanturi, paziti de jandarmi romani, indreptandu-se incotrova. Nu-mi amintesc sau poate n-am observat in acel moment care canal de televiziune a oferit publicului din RM aceasta imbatranita minciuna a propagandei sovietice. Va sa zica, asemenea inventii sunt inca mediatizate, dar deportarile reale, adica cele sovietice, n-au fost comemorate oficial, iar victimele acestora nu sunt invitate spre a fi cinstite cum se cuvine. Am auzit nu o data parerea potrivit careia n-ar avea rost sa ne preocupam de istorie si limba, deoarece asa preocupari nu contribuie la imbunatatirea traiului zilnic. in Statele Baltice, aceste trei mici popoare se preocupa serios de problemele istoriei si limbii si, nu-i asa ca traiesc mai bine, mult mai bine astazi, deoarece s-au dezbaierat de mentalitatea sovietica, de mentalitatea slugarniciei.
http://www.jamestown.org/edm/article.php?article_id=2371198
ARCHIVES :: RESOURCES :: ABOUT EDM :: COMMENTS
advanced search
Published by The JAMESTOWN FOUNDATION
In This Issue:
Volume 3, Number 119
– RUSSIA AND CHINA EYE BOOMING BILATERAL TRADE AND INVESTMENT TIES
– LUKASHENKA SEEKS TO REWRITE HISTORY BOOKS
– KYRGYZ POLITICIANS RISK DEPENDENCE ON ORGANIZED CRIME SPONSORS
——————————————————————————–
Other Jamestown Publications:
LUKASHENKA SEEKS TO REWRITE HISTORY BOOKS
By David Marples
Tuesday, June 20, 2006
On June 16, Belarus President Alexander Lukashenka opened the new National Library in Minsk. Formerly located across the street from the president’s residence, the new building, which resembles a space capsule, is located east of the city on the main road to Moscow and the international airport (SB Belarus Segodnya, June 17). Lukashenka spoke at the ceremony, declaring that the fundamental value of the current and future state is the people, and that the library — „the fount of people’s knowledge” — is a symbol of contemporary Belarus. He also used the occasion to demand a new textbook on Belarusian history that will provide new and „more accurate” interpretations of the roles of Lenin and Stalin in Belarusian history.
The ceremonial opening of the library thus provided an opportunity for the president to address the historical record and the relationship of the Soviet state to modern Belarus. It is a theme to which he has returned frequently, but hitherto the government has not interfered noticeably in the content of history textbooks. It seems that is about to change. By and large the extant histories of Belarus published in the post-Soviet era are quite critical of Stalin’s rule, particularly the purges and the errors he made in the early years of the German-Soviet war. Tatsyana Pratka, the chairperson of the much-harassed Belarusian Helsinki Committee, also published a major work on the purges in Belarus in 2002, although much of her research was undertaken prior to the Lukashenka era.
According to Lukashenka, „We should not forget these leaders [Lenin and Stalin] and turn them into idiots.” Instead, he demanded a „truthful” version of the Soviet past that „elevates our people” (Interfax-Ukraine, June 16). In other words, there should be an official version of history that equates contemporary Belarus with the Stalin regime. Hitherto, the president has been content with symbolic references to the past as well as ceremonial occasions to mark the anniversaries of the Soviet victory in World War II. However, analysts in the country have noted the increasing prevalence of positive documentaries on Belarusian television about Stalin, a leader with which Lukashenka has now explicitly begun to compare himself.
There have been recent indicators of this deepening of the link with the early Soviet period in Belarus. Over the past two years, two new memorials have been created for the founder of the Soviet secret police (the Cheka). Felix Dzerzhinsky, a native Pole, was born in a village that is now part of the Belarusian state and which has been renamed Dzerzhinava. The first commemoration, in October 2004, was a monument in this same village, at which time Lukashenka attended the ceremony and referred to Dzerzhinsky as a „great man” (MosNews, October 7, 2004).
The second occasion was the unveiling in May 2006 of a new monument in Minsk, more than 10 feet high and an exact replica of the one that was torn down in Moscow after the failure of the 1991 putsch. Lukashenka and the chairman of the Belarusian KGB, Stepan Sukharenka attended the ceremony (Charter 97, May 26; AP, May 26). Minsk already has a small monument to Dzerzhinsky opposite KGB headquarters. Some two miles east along Independence (Skaryna) Avenue stands a statue of Mikhail Kalinin, Stalin’s former chairman of the Presidium of the USSR Supreme Soviet. The central square is still dominated by a towering statue of Lenin. Soviet symbols remain and ominously they are being supplemented by new ones courtesy of the country’s own dictatorial ruler.
Conversely, attempts to commemorate the victims of Stalin are impeded at every turn. The most poignant example is the Kurapaty Forest just north of Minsk, where in the late 1980s the archeologist and future founder of the Belarusian Popular Front, Zyanon Paznyak, rediscovered the mass graves of thousands of victims of the NKVD. A government inquiry followed but was inconclusive, and the Lukashenka government’s initial interpretation after 1994 was that the Nazis had carried out the massacres. More recently the official line is that the bodies are those of 7,000 Belarusian Jews massacred by the Nazis during the wartime occupation (ILHR, May 2002). The president abolished the compensation fund for victims and families of Stalinist repression. In late 2005, vandals desecrated memorials erected at Kurapaty, and despite mass protests, particularly of youth groups, the authorities have long had plans to remove the forest in order to construct an underpass beneath the city of Minsk (Charter 97, January 9, 2002).
Lukashenka’s first career was as a history teacher in the Mahileu region. Today he perceives close parallels between the careers of Soviet leaders and his own rule and is making an overt attempt to identify his own regime exclusively with a Soviet legacy. For the first time he is proposing to rewrite history textbooks so that Belarusian educators are obliged to follow suit. Although such policies in the context of the 21st century — and the newly opened library — seem absurd, the president is seeking to justify his authoritarian regime by venerating figures responsible for the mass elimination of the Belarusian intellectual elite in the 1930s while supplanting a national culture with a new version more firmly rooted in the Soviet past.
Email this article to a friend
Published by:
© The Jamestown Foundation MMIV
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=14739&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica
Editia de Vineri • Politica • Nr.24 • 2006-06-23• 62
Secretomania si ignoranta nasc monstri (III)
(Recenzia manualului experimental de istorie integrata pentru clasa a XII-a de liceu.
Autori: S. Nazaria, Al. Roman, L. Barbus, Al. Burian, M. Spranceana, A. Dumbrava)
Continuam publicarea recenziei manualului de istorie integrata al celor cinci personaje nominalizate ceva mai sus, care are menirea de a scoate in evidenta maniera defectuoasa si totodata, extrem de paguboasa, de rescriere a istoriei nationale, dar si a celei universale. Modul de interpretare a istoriei pentru care pledeaza Nazaria and Cº este unul profund antitiintific, avand la baza o conceptie retardata ideologic – cea de sorginte sovieto-stalinista. Antiistorismul de care sufera acest mod de interpretare a evenimentelor istorice constituie arma principala a luptei impotriva unor adevaruri stiintifice recunoscute de istoriografia nationala si universala.
Ion Varta, pentru FLUX
Prin intermediul falsurilor, minciunii, interpretarilor eronate se incearca cultivarea dusmaniei fata de Romania si fata de poporul roman. tinta principala a unei atare diversiuni o constituie constiinta etnica a populatiei Republicii Moldova care, prin intermediul unor atare procedee trebuie sa suporte deformari ce ar garanta conservarea unei mentalitati cultivate de propaganda sovietica.
Anexa la Recomandarea 15 (2001) a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adoptata de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si legiferata la 31 octombrie 2001, ce poarta genericul Predarea istoriei in Europa in secolul XXI contine un punct special care se numeste Manipularea istoriei si care stipuleaza urmatoarele: „Predarea istoriei nu trebuie sa fie un instrument de manipulare in scop ideologic, de propaganda sau sa fie utilizata pentru promovarea ideilor intolerantei, a celor ultranationaliste, xenofobe sau a antisemitismului. Cercetarea istoriei si istoria ca obiect de invatamant nu pot fi compatibile, in nici un fel, cu valorile fundamentale si cu statutele Consiliului Europei daca acestea incurajeaza manipularea istoriei, mai ales prin:
– falsificarea sau crearea de dovezi istorice, statistici contrafacute, imagini falsificate etc.;
– insistenta asupra unui eveniment pentru a justifica sau ascunde un altul;
– distorsionarea trecutului in scopuri de propaganda;
– o viziune excesiv de nationalista asupra trecutului care poate crea deosebirea intre „noi” si „ei”;
– folosirea excesiva a unor documente istorice;
– negarea unor fapte istorice;
– omiterea unor fapte istorice.”
Cum altfel poate fi calificata decat manipilare a istoriei metoda utilizata de Nazaria si ceilalti ortaci ai lui, atunci cand dansii ignoreaza in mod intentionat contributia sutelor de istorici la cercetarea istoriei noastre nationale, care si-au demonstrat cu brio inaltul profesionalism si probitatea morala prin intermediul unor studii profund stiintifice, apreciate la justa valoare de lumea academica de pe mapamond. Din aceasta categorie de savanti fac parte inclusiv istorici moldoveni de notorietate, precum ar fi: M. Kogalniceanu, A. D. Xenopol, D. Onciul, N. Iorga, A. Boldur, V. Parvan, ªt. Ciobanu, I. Nistor s.a., majoritatea covarsitoare a carora s-a invrednicit de alegerea in cele mai prestigioase foruri academice din Europa si din lume, care a obtinut titlul de „doctor honoris causa” ale unor importante centre universitare internationale. Prin urmare, contributia substantiala in domeniul cercetarii istoriei nationale a acestor istorici merita a fi luata in consideratie si utilizata in procesul scrierii unor manuale de istorie pentru ciclul gimnazial si liceal. insa, celor cinci autori chisinauieni, opiniile acestor prestigiosi savanti le displac si atunci ei se dedeau la manipulari crase, readucand in actualitate abordari anacronice de tip stalinist.
Deunazi, 20 iunie, s-au implinit 115 ani de la trecerea in nefiinta a marelui nostru inaintas, moldoveanului Mihail Kogalniceanu, cu ascendenta basarabeana, personalitate de prim rang in cultura romaneasca, despre care marele prozator Mihail Sadoveanu spunea ca „el a stat in toate domeniile cu mult deasupra contemporanilor sai, literat de frunte, militand pentru limba populara impotriva curentelor straine, istoric de mana intaia, creator de forta, iubitor al artelor plastice…”
Marele nostru istoric, moldoveanul Nicolae Iorga mentiona ca „M. Kogalniceanu este un om genial, cel mai mare conducator cultural si politic pe care l-au avut romanii in epoca moderna”. Un alt moldovean, Dimitrie Onciul, si el un mare istoric, academician, presedinte al Academiei Romane, spunea despre Mihail Kogalniceanu ca este „cel dintai istoric critic ce a nascut neamul romanesc”.
Opiniile unei asemenea somitati precum a fost si este M. Kogalniceanu conteaza enorm de mult, ele meritand a fi luate aminte si aplicate in practica. Contributia lui la dezvoltarea stiintei istorice nationale , aprecierile dansului referitoare la spatiul geografic pe care trebuie sa-l cuprinda aceasta istorie sunt ignorate si sfidate cu obstinatie de pseudoistoricii de la Chisinau.
Pentru Mihail Kogalniceanu istoria nationala insemna „istoria Moldovei intregi, inainte de sfasierea ei (adica inainte de rapturile teritoriale din 1775 si 1812 n.n.), Valahiei si a fratilor din Transilvania”. La acest principiu de baza, extrem de principial, enuntat de M. Kogalniceanu inca in anul 1843, au aderat ulterior toti istoricii onesti de origine romana, precum si cei straini, inclusiv si istorici rusi, care, in lucrarile lor, s-au referit si la istoria spatiului carpato-danubiano-pontic. Singura abatere de la aceasta regula si-au permis-o asa-zisii istorici sovietici, trimisi la Chisinau, in anul 1944, de catre Stalin, pentru a scrie o istorie excesiv de politizata, doldora de falsuri, menita sa justifice rasluirea teritoriala a spatiului dintre Prut si Nistru. Pentru „scribii” chisinauieni, recalificati peste noapte din politruci ai „unicului partid”, lectori la istoria p.c.u.s. in rastalmacitori de istorie nationala, reanimarea ineptiilor propagandei sovietice ar trebui sa le provoace remuscari si discomfort psihologic. Ar trebui, dar din pacate, acest lucru nu se intimpla. Profilul ingust, partinic, de care sufera cei cinci autori, necunoasterea in profunzime a operelor fundamentale ale istoricilor din generatiile anterioare, dar si cele recente, constituie pentru dansii un enorm handicap, care nu le permite sa se ridice la inaltimea predecesorilor care au realizat frumoase performante in domeniul cercetarii istoriei nationale. Acelasi Mihail Kogalniceanu, a reusit sa formuleze multiple aprecieri, definitii referitoare la menirea istoriei nationale ca stiinta, la rigorile pe care un istoric onest este obligat sa le respecte. Una din aceste definitii suna foarte actual si constituie, intr-un fel, o replica extraordinara la adresa noilor masluitori de istorie: „Sa ne tinem mai ales de cele trecute, ele pot sa ne scape de peire. Sa ne tinem de obiceiurile stramosesti, atat cat nu sunt impotriva dreptei cugetari. Sa ne tinem de limba, de istoria noastra…Istoria romaneasca mai ales sa ne fie cartea de capitenie, sa ne fie paladiul nationalitatii noastre. intr-ansa vom invata ce am facut si ce avem sa mai facem; printr-ansa vom prevede viitorul, printr-ansa vom fi romani, caci istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor propaseste sau daca se inapoiaza. intrebati dar istoria si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta noastra, iata mijlocul de a ne cunoaste.”
Istoria este o stiinta cu rigorile sale stricte care o caracterizeaza. Ea nu admite transformarea sa intr-o sinmpla slujanca a anumitor interese de grup, de ordin politic etc. Atunci cand un asemenea lucru se intampla, nu mai poate fi vorba despre istorie, ci despre cu totul altceva.
http://www.azi.md/print/39868/Ro
MOLDOVA AZI > POLITIC > STIRI
http://www.azi.md/news?ID=39868
29 iunie 2006
Ocuparea Basarabiei a fost serbata de autoritati comuniste
Ieri Ministrul Culturii, Artur Cozma, a condus o delegatie oficiala la Republicii Moldova la Rezina unde a fost consemnata ziua de 28 iunie 1940. Din delegatia oficiala au facut parte delegati din Parlament, alte persoane cu functii publice. Acest gest a creat un scandal in Parlamentul de la Chisinau. Amintim ca la 28 iunie 1940 trupele sovietice au ocupat Basarabia.
Ieri la ora 16.00 mai multi oficiali de stat din Moldova, reprezentanti ai Partidului Comunistilor, s-au intilnit cu lideri comunisti din Transnistria. In cadrul festivitatilor au fost interpretate cantece sovietice in limba rusa, si au fost aruncate flori in Nistru, menite sa simbolizeze un pod de flori , ca un liant in numele ocuparii Basarabiei de catre trupele sovietice in ziua de 28 iunie 1940.
Azi deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut in plenul legislativului ca ministrul Culturii, alaturi de alte persoane cu statut public sa explice acest gest sfidator de serbare a unei zile in care milioane de romani din Basarabia au fost cotropiti de o armata straina. Ea a mai cerut ca functionarii publici sa explice de ce au utilizat timpul de serviciu si utilitatile pentru consemnarea unei sarbatori anulate dupa caderea Uniunii Sovietice.
La anticamera ministrului Cozma ni s-a spus ca el a fost miercuri in deplasare la Rezina, dar detalii ne poate da consilierul Pavel Pelin. “Sa va spuna ministrul ce a facut acolo si ce program a avut, ca are gura. Duceti-va acum la “Buciumul” ca e acolo, si intrebati-l. Eu am gura mea si daca vreau va spun programul meu, daca nu – pun receptorul,” a declarat pentru Stirea de Garda functionarul public Pavel Pelin, consilierul ministrului Culturii din R.Moldova.
Rodica Burzin de la serviciul de presa al Ministerului Culturii ne-a spus ca nu are un comunicat de presa pe aceasta tema.
In anticamera presedintelui raionului Rezina am fost informati ca sarbatoarea de ieri a durat de la ora 16.00 pana la ora 20.00 si ca au participat atat oficialitati de la Chisinau si din raionul Rezina, cat si “oaspeti de la Rabnita”, manifestarea finalizand cu o masa. Secretarul consiliului raional ne-a readresat dupa detalii la vicepresedintele raionului, Petru Gulica. Acesta de la urma a declarat ca nu a participat la aceasta manifestare si “sa nu adunam miniciuni, sunati dimineata si am sa ma mai gandesc”. Despre Presedintele raionului Rezina ni s-a spus ca e in deplasare si nu poate vorbi cu presa.
Stirea de Garda
——————————————————————————–
Copyright ©1998-2002 Moldova Azi
Site creat de design.md
Hosting oferit de DNT
http://www.azi.md/print/39954/Ro
MOLDOVA AZI > SOCIAL > STIRI
http://www.azi.md/news?ID=39954
5 iulie 2006
Istoricii din R. Moldova sustin ca politica antiromaneasca a Guvernului ascunde de fapt o politica antieuropeana
Prin promovarea unei politici antiromanesti, Guvernul face, de fapt, o politica antieuropeana, a declarat miercuri, 5 iunie, vicepresedintele Asociatiei Istoricilor din R. Moldova (AIM) Ion Negrei, in cadrul unei conferinte de presa privind invatamantul istoric in RM. La eveniment au participat presedintele Asociatiei, Anatol Petrenco, si un alt vicepresedinte, Gheorghe Palade. Potrivit lui Negrei, sub paravanul integrarii europene, guvernarea comunista promoveaza actiuni antieuropene, deoarece scoaterea Istoriei romanilor din curriculumul scolar si inlocuirea acestei discipline cu un curs de istorie integrata este un prejudiciu adus statului, separandu-ne astfel de Europa. „Cu Istoria romanilor putem intra in familia popoarelor europene, pe cand cu cea de tip sovietic nu avem ce cauta in UE”, a mai spus Negrei. Potrivit lui, continutul romanofob al manualelor de istorie integrata nu ne poate plasa in Europa, Romania fiind membru NATO si, in curand, al UE. Potrivit lui Petrenco, actiunile guvernarii vin in contradictie cu Declaratia de independenta a RM, care nu poate fi redactata, si in care se mentioneaza ca poporul bastinas al R. Moldova e roman si limba vorbita este cea romana. Din aceste considerente, AIM intentioneaza sa actioneze in judecata Guvernul RM pentru incalcarea principiilor fixate in acest document fundamental. Totodata, AIM va remite organismelor internationale, ambasadelor un Memoriu tradus in limbile de circulatie internationala, in care va demonstra opiniei publice internationale ingerinta politica a guvernarii comuniste in adevarul istoric. AIM nu exclude nici posibilitatea organizarii actiunilor de protest catre 1 septembrie curent, in cazul in care guvernarea comunista nu va renunta la ideea introducerii in scoala a cursului de istorie integrata. Istoricii se declara pentru actiuni de protest si pentru a semnala despre situatia grava a profesorilor de la sate: corpul didactic este imbatranit, tinerii pleaca peste hotare, in lipsa unei salarizari adecvate si a unor conditii normale de activitate. Consfatuirea istoricilor, care a avut loc miercuri la Liceul „Gheorghe Asachi” din Chisinau, a reunit 50 de istorici din intreaga tara, fiind aprobata o declaratie prin care se atrage atentia opiniei publice asupra gravelor incalcari pe care le comite actuala guvernare comunista in ceea ce priveste invatamantul istoric din R. Moldova. Tot miercuri, a fost constituit un comitet pentru monitorizarea invatamantului in general, deoarece este afectat nu doar invatamantul istoric, dar si celelalte obiecte, prin suspendarea orelor de geografie in clasa a cincia, reducerea orelor de matematica, de limba si literatura romana, excluderea obiectului de logica din invatamantul liceal. Gheorghe Palade a mentionat ca istoricii sunt gata sa accepte, in calitate de compromis, modernizarea predarii cursurilor de istorie, adica metoda integrata de predare a istoriei, insa avand la baza principiile ca in RM istoria nationala se numeste Istoria romanilor, limba nationala este cea romana, iar poporul este de etnie romaneasca. Istoricii prezenti in cadrul conferintei de presa si-au exprimat dorinta ca de recomandarile Consfatuirii istoricilor din R. Moldova sa se tina cont in cadrul sedintei preconizate a Colegiului ministerului de resort, la care urmeaza sa se puna in discutie rezultatele experimentului de introducere a manualului de istorie integrata si sa se decida asupra introducerii definitive a acestui curs in curriculumul scolar.
Info-Prim Neo
——————————————————————————–
Copyright ©1998-2002 Moldova Azi
Site creat de design.md
Hosting oferit de DNT
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=348&idRubric=3840&idArticle=9381
Eveniment
Social-liberalii atentioneaza:
guvernul va disponibiliza profesorii incomozi guvernarii
Saptamana aceasta, Partidul Social-Liberal va contesta in Curtea Constitutionala hotararea guvernului de a reduce numarul locurilor de studii in universitatile din RM. Social-liberalii califica respectiva hotarare drept o abatere de la normele democratice, o initiativa ilogica din punct de vedere economic si social si o incalcare a Constitutiei. Potrivit lui Oleg Serebrian, presedintele PSL, aceasta initiativa are tenta politica si este un atac la autonomia universitara, deoarece, fiind redus numarul de studenti, vor fi disponibilizati si unii profesorii universitari. „Universitatile sunt printre ultimele redute ale democratiei in RM, o serie de cadre universitare formand nucleul unei miscari de rezistenta anticomunista. Sub pretextul reducerii locurilor de munca, tocmai aceste persoane vor fi concediate. ªi aproape ca pot sa ghicesc cine va fi disponibilizat la Facultatea de istorie sau la cea de relatii internationale”, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, O. Serebrian.
Referindu-se la problema iesirii RM din CSI, presedintele PSL a spus ca joia trecuta, pentru prima data, parlamentarii au dat dovada de un mare consens. „Regretam ca initiativa a fost retrasa, pentru ca prezenta RM in CSI nu a fost niciodata salutata de Occident, care o considera drept un impediment in calea integrarii europene a tarii noastre. intelegem bine ca nu putem iesi astazi din CSI, nici peste un an, dar o declaratie in acest sens este absolut necesara. Ea trebuie sa contina o stipulare foarte clara ca RM va parasi CSI in momentul in care va deveni stat candidat pentru aderare la UE”, a mentionat Serebrian. Social-liberalii au decis sa depuna in urmatoarele zile un alt proiect de initiativa legislativa de iesire a RM din CSI. „Consideram necesar ca sa se ajunga pana la vot, de aceea, promitem ca nu vom retrage initiativa. Totodata, vrem sa vada opinia publica si Occidentul care este, de fapt, orientarea reala a actualei puteri de la Chisinau”, a spus liderul PSL.
in ceea ce priveste declaratia presedintelui roman, Traian Basescu, precum ca i-ar fi propus lui V. Voronin ca RM sa adere odata cu Romania la UE, Serebrian considera ca „a fost cea mai generoasa initiativa pe care a facut-o Bucurestiul RM de la 1991 incoace”. „Regretam profund faptul ca Voronin si partidul comunistilor au trecut-o sub tacere, iar altii au incercat sa o banalizeze. Din cate se vede, Romania a fost gata sa accepte schimbarea calendarului de aderare si sa mai sacrifice cativa ani pentru a usura aderarea noastra la UE”, a declarat O. Serebrian.
Pavel Paduraru, TIMPUL
http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=15160&cat=Cotidian%20National&rub=Politica
Numarul curent: Cotidian National Nr.96
C i t e s t e FLUX c o n t i n u u !
Cotidian National
Eveniment
Editorial
Politica
Cultura
Social
Economie
Divertisment
Sport
Editia de Vineri
Eveniment
Editorial
Politica
Cultura
Social
Economie
Sport
Divertisment
Investigatii
Util
Romania la zi
Siesta
Cafeaua de vineri
Preturi
Publ Cotidian
Publ Saptamanal
Publ WWW
Preturi la abonare
Contacte
Contacte
Publicitate
Maxima
„Ambitia…torent ce nu se uita in urma lui.” (B.Jhonson)
Declaratie
„Vrem sa aratam solidaritate cu Moldova si sa va ajutam sa depasiti problemele determinate de dependenta tarii de piata din Rusia?
Marianne Mikko, copresedinte al Comitetului parlamentar de cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana.
Picatura
„Masinile de destinatie nu sunt de cauciuc sa se extinda la maximum pentru politistii grasi”.
Vasile Tarlev
Cotidian National · Politica · Nr.96 · 2006-07-17· 87
DICTATUL DE LA HOLERCANI
* La sfarsitul saptamanii trecute, la Holercani a avut loc un eveniment foarte important, pe care Ministerul Educatiei a tinut cu tot dinadinsul sa-l tina in secret, desi, culmea, era cu participarea expertilor Consiliului Europei
Ecaterina Deleu, FLUX
Participantii la seminarul in problema istoriei integrate, caci despre acest eveniment este vorba, au inceput a veni vineri, in jurul orei 10.00, treceau pe langa postul de politie de la intrarea pe teritoriul bazei de odihna din Holercani, de unde, odata verificate actele, cu binecuvantarea politistilor, treceau mai departe. Istoricului Ion Varta, deputat crestin-democrat si membru al Comisiei parlamentare pentru educatie, stiinta, tineret, sport si mass-media i-a fost interzis insa accesul la seminar. inzadar incerca deputatul sa-i convinga pe politisti ca incalca Constitutia si toate drepturile deputatului – au urmat 20 de minute de discutii penibile, in care politistul s-a postat in coltul masinii pentru a nu-i permite sa mearga mai departe si tot repeta ca „asa-s legile statului pe acest teritoriu, ca nu este permis accesul daca nu esti in lista, aici nu este Parlamentul sau Guvernul unde deputatii trec liber” etc. Un politist il invata pe un deputat care sunt legile statului si ii explica pe unde trece liber si unde nu? Halal stat. Din decenta, nu dam numele politistului care si-a depasit astronomic obligatiile de serviciu, asta e, ordinul a fost dat si trebuia executat. Degeaba a incercat sa afle deputatul cine a dat acest ordin si sa vorbeasca cu responsabilii de organizarea seminarului. Dupa ce politistul a asteptat un raspuns de la cineva care trebuia sa vorbeasca „cu ministru” (cel al Educatiei, Victor tvircun), deputatului Ion Varta i s-a permis totusi sa treaca. in schimb, reprezentantului FLUX nu i s-a permis accesul la seminar, pe motiv ca nu este inclus in lista elaborata de Ministerul Educatiei.
Am intrebat-o pe Galina Gavrilita, metodist principal pentru disciplina istoriei, de la Ministerul Educatiei, cea care a elaborat lista reprezentantilor presei, care-s motivatiile unor astfel de actiuni – d-na Gavrilita ne-a repezit scurt, a spus ca nu are timp si a urcat pusca in autocar, telefonand de zor. La Ministerul Educatiei ni s-a spus ca „toti sunt la Holercani”. De ce oare sa se fi mutat in corpore Ministerul Educatiei la Holercani sau considera obligativitatea introducerii istoriei integrate in scoli drept o problema de „forta majora”?
Am incercat sa aflam de la directorul Biroului de informare al Consiliului Europei, Lilia Snegureac, din ce cauza este interzis accesul unui deputat si a reprezentantilor presei la un seminar la care participa experti ai Consiliului Europei. D-na Snegureac ne-a spus ca Ministerul Educatiei este singurul responsabil de organizarea seminarului. „Noi nu avem aici nici o atributie. Eu nici nu am stiut, am aflat acum, cand au venit expertii”, a spus Lilia Snegureac, asigurandu-ne ca astfel de cazuri nu s-ar fi intamplat daca ar fi participat la organizarea evenimentului Biroul de informare al CE. Potrivit ei, expertii urmau sa participe la seminar incepand din dupa-amiaza zilei de vineri, pentru ca in dimineata zilei ei se aflau la Chisinau. „Biroul de informare, in toti cei 9 ani de existenta, nu a interzis niciodata, nimanui, accesul la vreo activitate organizata de noi. Nu am avut astfel de cazuri, noi invitam presa si ne revoltam ca nu vin. Este un caz, nu stiu cum sa va spun…Asa ceva nu s-a intamplat inca”, a declarat directorul Biroului de informare al CE.
Solicitat de noi, reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei la Chisinau, Vladimir Filipov, ne-a declarat ca Oficiul nu este la curent cu acest eveniment, evitand insa sa faca alte comentarii.
Reamintim ca in sedinta din 6 iulie a Parlamentului deputatul Ion Varta a adresat o interpelare lui Vladimir Filipov, premierului Vasile Tarlev si ministrului Educatiei, Victor tvircun, in care a cerut desecretizarea desfasurarii acestor seminare in problema istoriei integrate, accesul liber la aceste discutii si pentru istoricii care nu impartasesc pozitia autorilor conceptiei istoriei integrate, desecretizarea manualelor de istorie integrata si a avizelor expertilor europeni. Pana in prezent, premierul Tarlev si ministrul Educatiei au ignorat aceasta interpelare.
Ne intrebam de ce Ministerul Educatiei a tesut o panza atat de impenetrabila cand e vorba de problema istoriei. Toate evenimentele ce tin de aceasta intentie de a obtine acordul expertilor CE in problema istoriei integrate au devenit atat de secretizate, incat nici macar Biroul de informare al CE si Oficiul reprezentantului special al Secretarului General al CE nu a fost informat despre vizita expertilor europeni. Sau chiar traim intr-un stat (indecent) politist?
Editorial
Noul Stalingrad Nr. 96 r. 147
Eveniment
Grindina ucigasa Nr. 96 r. 29
Politica
Lider al opozitiei, arestat in Belarus Nr. 96 r. 30
Detector de minciuni la angajare Nr. 96 r. 39
ªedinta strategica la presedintie Nr. 96 r. 91
Vom afla in august Nr. 96 r. 75
DICTATUL DE LA HOLERCANI Nr. 96 r. 88
Cimitirul eroilor de la tiganca a fost vandalizat Nr. 96 r. 42
UE sprijina reformele din Moldova Nr. 96 r. 27
Lituania va sprijini Moldova Nr. 96 r. 26
Rusii vor sa negocieze cu cecenii Nr. 96 r. 32
Civili ucisi in razboiul din Liban Nr. 96 r. 5
Rusia a esuat in negocierile cu SUA privind OMC Nr. 96 r. 27
Social
Alarma falsa pe aeroportul din Chisinau Nr. 96 r. 33
S-a inrautatit starea disciplinara din unitatile militare Nr. 96 r. 21
Amnesty International saluta gestul Parlamentului de la Chisinau Nr. 96 r. 33
Un detinut a fost ucis de catre un grup de politisti Nr. 96 r. 51
A doua etapa a privatizarii Nr. 96 r. 28
Economie
„Sheriff” a insusit „Kvint”-ul Nr. 96 r. 29
Divertisment
Cultura
Voronin s-a intalnit cu Landaburu Nr. 96 r. 34
A aparut un nou numar al „Clipei Siderale” Nr. 96 r. 7
Trei decenii de la producerea „miracolului romanesc” Nr. 96 r. 49
Sport
Scuze, nu regrete Nr. 96 r. 40
Arhiva 2005-2006
Astazi: Accesari-564; Articole accesate-2573; In direct-4.
intrebarea zilei
Credeti ca ultima conferinta de presa a presedintelui Voronin va inrautati relatiile cu Romania?
da nu
Sumar
Editorial
Noul Stalingrad Nr.96 r.147
Asadar, Rusia da bani pentru referendumul care urmeaza sa pecetluiasca independenta autoproclamatei republici nistrene.
——————————————————————————–
Eveniment
Grindina ucigasa Nr.96 r.29
Ploile abundente care au cazut, joi, aproape pe tor teritoriul Republicii Moldova, au facut si victime.
——————————————————————————–
Politica
Rusii vor sa negocieze cu cecenii Nr.96 r.32
ªeful serviciului de securitate al Rusiei, FSB, a cerut rebelilor ceceni sa depuna armele si sa vina la masa negocierilor cu autoritatile.
——————————————————————————–
Social
Un detinut a fost ucis de catre un grup de politisti Nr.96 r.51
Un caz iesit din comun a fost inregistrat, la finele saptamanii trecute, in spitalul Penitenciarului Pruncul. Lucratorii medicali ai Sectiei chirurgie a penitenciarului au confirmat, printr-un comunicat special, ca un detinut internat in spital, a decedat dupa ce a fost batut de catre un grup de politisti
——————————————————————————–
Cultura
Trei decenii de la producerea „miracolului romanesc” Nr.96 r.49
Astazi se implinesc 30 de ani de la Jocurile Olimpice de Vara din Montreal, zi care in lumea sportului mai este denumita si „miracolul romanesc”, pentru ca in aceasta zi o romanca a revolutionat gimnastica.
——————————————————————————–
Sport
Scuze, nu regrete Nr.96 r.40
Zidane si-a motivat aseara gestul facut la finala CM, cand l-a lovit pe Materazzi. Francezul ar putea sa ramana fara titlul de cel mai bun jucator al turneului.
——————————————————————————–
Publicitate
Copyright © 1995-2006 Grup de Presa FLUX