Din vremi bătrâne, dincolo de Prut, amară este lacrima basarabenilor. Mică palmă de pământ ruptă şi înstrăinată de zeci de ori de pământul românesc. Popor subjugat de venetici şi oameni fără scrupule…Nu vreau acum să evoc adevăruri istorice nespus de dureroase, vreau doar să fiu din nou în Basarabia mea dragă. M-am născut pe malul Prutului, vreau să trec râul fără pichete de grăniceri, paşaport şi frontiere absurde…
Uneori mă simt ca un ciumat care nu-şi va găsi liniştea nicăieri, niciodată…Mi-e dor de câmpiile întinse şi verzi, de livezile în floare şi de viile pline de struguri pârguiţi ale Basarabiei, de locurile copilăriei, de casa părintească şi de nucul bătrân de la poarte, de măicuţa tristă aşteptând să ne întoarcem…Mi-e dor de toate acestea şi plec, dar sufletul mi-e plin de amărăciune şi durere. De mii de ori m-am întrebat de ce noi? Biată naţiune ce am fost cotropiţi de alte popoare, de turci şi tătari, dar jugul rusesc a fost cel mai greu! Şi-au dorit cu ardoare acest pământ roditor şi l-au luat prin forţă şi minciună ori de câte ori au vrut.
Astăzi, descătuşaţi de chingile prejudecăţilor şi când nimeni nu ar trebui să ne mai pună lacăt gurii, ar trebui să ne recitim istoria şi să fim mândri că în venele noastre curge sânge de dac! Să nu permitem nimănui să ne şteargă ca naţiune, să nu tolerăm politicienii comunişti care ne modifică după bunul plac istoria şi limba.
În 1812, în 1945, Basarabia a încăput pe mâinile cotropitorilor, iar balanţa justiţiei istorice nu s-a înclinat spre noi, spre adevăr şi dreptate. Dar astăzi, cine ne mai împiedică să ne recunoaştem originile? De ce oare nu avem curajul să ne împotrivim celor ce ne conduc ca pe o biată turmă? De ce nu ne revoltăm împotriva celor ce ne-au vândut patria, ne-au deportat bunicii în Siberia, ne-au interzis să vorbim limba strămoşilor şi ne-au falsificat istoria…Suntem un popor condus de laşi, mişei şi tâlhari. Şi găsesc atâta dreptate în versurile lui Eminescu!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii
Am uitat oare, noi basarabenii că acest pământ prin luptă a fost sfinţit cu sânge de către strămoşii noştri? Că au fost traşi pe roată pentru că nu şi-au vândut fraţii, li s-a jupuit pielea pentru că nu au vrut să-şi schimbe credinţa, au fost călcaţi de tancurile sovietice, s-au târât prin noroi şi zăpadă, au apărat acest pământ românesc sub ploaie de gloanţe vrăjmaşe, au suferit foame şi sete, ger şi arşiţă. Oameni ce au dormit la pământ, învelindu-se cu mantia cerului, mistuiţi de dorul celor dragi lăsaţi acasă, luptând cu singurătatea durerii şi delirând în spasmele morţii, cu gândul la familiile lor, dar care mereu au strigat cu hotarâre : „Pe aici nu se trece!” Eroi ai neamului ce au luptat pentru libertate şi adevăr, au luptat pentru unirea celor două maluri ale Prutului, parcă revoltate să mai fie hotar între fraţi, între oameni cu acelaşi trecut istoric şi cultural, oameni ce cântă şi plâng în aceeaşi limbă…
Astăzi ce facem? Ignorăm oare supremul sacrificiu al celor ce au murit pentru idealul naţional? Nu conştientizăm durerea şi lacrimile celor ce i-au aşteptat cu drag acasă? Ei au fost şi trebuie să rămână bornele care au jalonat drumul dăinuirii noastre ca neam, de-a lungul veacurilor, sunt rădăcinile identităţii neamului nostru în istorie.
Trebuie să recunoaştem cu ruşine că am devenit o naţiune foarte comodă. Ne-am lăsat spre adormire sufletul şi conştiinţa. Am început să ne trăim zilele în zadar, aşteptăm mană cerească, suntem slugile bolşevicilor, nu ne înfruntăm soarta, cerşim milă şi îndurare de la neînduraţi, şi cel mai rău, am vândut stropul de libertate câştigat cu mult sânge nevinovat şi am cedat veneticilor dreptul nostru cel mai sfânt! Ne minţim singuri cu neruşinare şi dăm vina pe alţii că ne-au luat libertatea! Dar nu vrem să recunoaştem că ea trebuia păzită ca pe lucrul cel mai de preţ. Am devenit o gloată naivă, dar căreia cred că i-a rămas în suflet măcar speranţa că într-o bună zi Prutul nu va mai fi frontieră…S-au înrădăcinat pe acest pământ ruşii încât cu greu vor pieri, ne-au stâlcit limba atât de tare, încât doar printr-un ritual al reînvierii va putea redeveni ceea ce a fost, ne-au călcat identitatea în picioare cu atâta cruzime încât doar cu varsare de sânge vom goni veneticii pentru totdeauna de pe acest pământ…Trebuie doar să ştergem mucegaiul depus pe inima noastră şi să începem, mai întâi cu glas stins, să cântăm în limba străbună, în dulcele grai românesc…
52 de răspunsuri la “Sarmana Basarabie…”
pacat, dar un mare adevar, „am devenit slabi si de asta ne conduc altii”…basarabia a pierdut fara sa intre in razboi…
…si pe Nistru in martie 1992 ce a fost? 🙁
Haideti mai lasati jalea,nu avem timp de jale,haideti sa ne strangem toti care mai credem in romanism de pe ambele maluri ale prutului si sa facem ceva concret.”Unde-s multi puterea creste si dusmanul nu sporeste”.Si noi sigur suntem multi dar fricosi.Dumnezeu sa ne ajute.
nedumeritule, pe Nistru tot jale a fost, tot oameni au murit…doar ca din punct de vedere teritorial si istoric, pamantul de dincolo de Nistru n-a fost niciodata romanesc…nu ca nu ar trebui sa ne intereseze soarta acelor oameni, dar…ajungem de rasul lumii lasandu-ne calcati in picioare
Doamna sau domnisoara Lilia Cazacu,esti desteapta,si cred ca si indrazneata.Din partea mea, te-as alege presedinte al R.Moldova pentru ca sunt convins ca ai ceda aceasta favoare,pentru a uni doua maluri de Prut.Dorim unirea,TRAIASCA ROMANIA MARE!!!!!
emil, nu mi-a fost niciodata frica sa vorbesc…presedinte nu cred ca as ajunge caci nu cred ca am aptitudinile necesare, dar unirea malurilor de Prut mi-o doresc din tot sufletul, din toata inima!
lorelai nu pot sa spun decat ca esti blonda si ai lipsit de la orele de istorie in favoarea celor de partid…
fara suparare, dar in privinta faptului ca Transnistria nu a fost pamant romanesc niciodata, sunt de acord. chiar nu a fost si eu nu am lipsit de la orele de istorie :)dar daca tu spui ca nu-i asa, lumineaza-ma si pe mine
Lilia,ce aptitudini necesare trebue sa aiba un presedinte? Dupa parerea mea,intii de toate sa-si iubeasca poporul[numai nu cun il iubeste Voronin],sa fie indraznet,sa nu cedeze dusmanilor,sa nu fie lacom[ca Voronin],sa fie destept[nu ca Voronin]…… Domnisoara Lilia,aceste calitati tu le posezi,asa ca mai bine presedinte decit poet,pentru ca poeti mai avem noi,dar un presedinte bun n-am avut.Te stimez pentru gindirea pe care o ai.
Oricum, Lilia, daca nu-ţi plac funcţiile propuse, te trimitem ambasador în Mauritania…
Gheorg,daca nu iubesti femeeile,asta nu inseamna ca poti sa-ti bati joc de ele.Eu am vorbit serios la ceia ce se refera la Lilia.
Emile, iar cu vorba la sex? Nu-mi plac femeile sexual, altfel le admir, mai ales dacă sunt şi talentate. Am vorbit f. serios, nu în bătaie de joc, cum pretinzi tu…
emil, iti multumesc pentru aprecieri, dar tot n-as vrea sa fiu presedinte 🙂 imi ies repede din fire si cei care ma cunosc, sigur vor sustine ca as fi un al doilea Vlad Tepes 🙂 ceea ce nu ar strica la noi, in biata Moldovioara
Lilia, acest neajuns este miniscul,eu tot cind eram tinar ma aprindeam ca benzina,dar cu timpul m-am linistit,asa ca acest neajuns se poate de corectat.Din pacate acum nu este timpul lui Vlad Tepes,acum trebue sa te conduci dupa normele democratice.Ma erti de indrazneala,citi ani ai?
tanara…23 de ani :)stiu ca vremea lui Tepes a trecut, dar n-ar strica o mana de fier la conducerea statului.
Lidia daca zici ca ai 23 de ani cred ca ai facut Istoria Romanilor in scoala… asa ca sa te luminezi reciteste: „Războiul ruso-turc din 1787 -1791. Tratatul de la laşi. Anexarea teritoriului dintre Bug şi Nistru la Imperiul Rus”
emil, un mail sau un telefon, asa cum am vbit? se poate?
Tinerică, da talentată! Da tu, Emile, câţi ani ai?
Dar tu Gheorg cati ani ai?
razboiul ruso-turc din 1787-1791? eu te-as ruga sa cauti un pic mai devreme, mai pe la inceputul sec. al XV cand granitele Moldovei lui Stefan cel Mare se stabilesc intre Carpati, marea Neagra si Nistru…Mai apoi in 1924 o parte din raioanele de est din Ucraina sunt transformate in Republica Sovietica Socialista Autonoma Moldoveneasca…si ca sa fiu in ton, dau si eu exemplu poetic, versurile lui Eminescu „De la Nistru pan la Tisa…”
George, eu am 19 ani, da tu?
Deci, nu ne potrivim!!!! Ce sa-i faci, ghinion.
Am mai mult.
Dar cand dragostea e mare, stii si tu ca varsta nu conteaza. Nu?
george, nu uita ca Georg a spus ca prefera barbatii de varsta mijlocie….deci nu-i pierdut totul 🙂
Lilia vezi ca in ritmul asta ajungem la disputa despre insula serpilor…
Vorbă să fie, George! Nu contează vârsta! Dragostea e dragoste şi la 80-90 de ani. Cu sculatul e mai greu. Din pat…
Stiu, Lilia. Il stiu pe Gheorg (de pe site). Ceea ce nu stiam este preferinta pentru varsta mijlocie.
Asa e Gheorg? Ah, nebunaticule…….. Ce-ti mai placeeeee!
Bai zambaretule, insula ca insula, dar sarpele sa fie activ.
Nu mortaciuni.
Ei, dacă am ajuns să discutăm şi de vârsta mijlocie, care ar fi aceasta pentru voooooi?
pentru Lilia http://www.cnaa.acad.md/files/theses/2007/6590/viorica_raileanu_thesis.pdf … o teza draguta la prima vedere cu concluzii zic eu corecte…
1. Cercetarea documentelor istorice, a rezultatelor săpăturilor arhelogice, a condiţiilor
naturale şi a tradiţiilor locale probează evident faptul că românii din regiunea transnistreană sunt
cel mai vechi grup de populaţie din zonă faţă de orice alt grup aşezat ori colonizat aici mai tîrziu
(ruşi, ucraineni, polonezi, bulgari, germani, armeni, evrei, ţigani etc.).
2. Localităţile întemeiate de români în stînga Nistrului sunt mai vechi decît localităţile
populate de ruşi, ucraineni ori de alte grupuri de populaţie, aşezate şi colonizate în urma
evenimentelor din anii 1791–1793, 1806–1812, 1918, 1940, 1944.
3. În pofida tuturor vicisitudinilor şi proceselor de asimilare (rusificare şi ucrainizare),
inclusiv exterminărilor fizice, deportărilor etc., populaţia românească băştinaşă în regiunea
transnistreană mai alcătuieşte în jur de 40 % (conform recensămîntului din 1989) şi continuă să
se opună deznaţionalizării conştient dirijate de autorităţile ex-sovietice şi cele actuale, păstrînd
concomitent pe lîngă multe altele şi propriul sistem toponimic.
4. Din cele mai vechi timpuri şi pînă în prezent, fluviul Nistru nu a fost un hotar etnic.
Românii de pe ambele maluri ale fluviului, cu mici excepţii (pentru scurte perioade de timp), sau
aflat în permanente legături şi au cunoscut o viaţă economică şi culturală intensă, dovadă fiind
numele de localităţi cu denumiri identice pe ambele maluri ale Nistrului şi departe la est de
Nistru.
5. Numele topice de provenienţă românească de pe întreg teritoriul regiunii transnistrene,
necesită a fi studiate în continuare, cu aplicarea metodelor moderne de cercetare şi de utilizare a
variatelor informaţii sigure şi obiective. Colaborarea în acest domeniu a specialiştilor din diferite
ramuri ale ştiinţei – lingvişti, istorici, arheologi, etnografi – este nu numai posibilă, ci şi absolut
necesară.
6. Toponimia Transnistriei este relativ bogată şi variată. Bogăţia implicată în varietate se
referă la toate categoriile de toponime şi la toate aspectele realităţii înconjurătoare. Toponimia
zonei studiate prezintă, în linii mari, trăsături comune cu cele ale toponimiei româneşti, în
general. La baza formării numelor topice transnistrene stau unităţile lexicului limbii române din
131
trecut şi din prezent, care au dat posibilitatea să se conserve pînă astăzi elementele de limbă şi de
cultură românească. În funcţie de obiectele şi particularităţile lor fizico-geografice şi naturale
desemnate, se disting principalele categorii toponimice, cu subcategoriile respective: 1.
topografice (oronimice, hidronimice, floronimice, zoonimice) şi 2. social-istorice
(antroponimice, etnonimice, sociale, profesionale, oiconimice, fortonimice, migratorice). Ca şi
în alte zone, în Transnistria predomină toponimele din prima grupă
am citat pe scurs …is mult mai multe…si se gasesc si alte carti teze, cercetari ce confirma cele de mai sus…
Să nu-mi spuneţi că 25 de ani! La vârsta asta îs cam infantili şi practic nu au trăsături de bărbat…
„Bai zambaretule, insula ca insula, dar sarpele sa fie activ.
Nu mortaciuni.”
Cu toate intrebarile privind serpii si vioiciunea lor la Gheorg Lupusor…el e expertul la noi…
Gheorg, face cu ‚am 19 ani” precum Moni a lu’ Columbeanu. Care intrebata fiind cati ani avea cand l-a cunoscut pe Iri’ a spus: Am 18 ani.
Ei pe dracu!
Hotarata moldoveanca. I-a facut un plod mic (o ploada) la ‚numai” 19 ani.
Ei uite vezi, de aia suntem noi, cei de „vasrta mijlocie” inhibati cand suntem intrebati de varsta. Pentru ca vine unu’ si ne spune asa verde in fata ; Am 19 ani. Te ia cu vertije.
Fir-ar al Dracu de Revolutie. Mai erau si unii care aveau preocupari obstesit prin acele timpuri. Hai zi-le sincer, Gheorg?
Hai că eşti tare, George! Ce, suntem aici la şcoală, ca să-ţi răspund prompt la întrebarea ta de profesor?
Cu atât mai mult că, pe Internet, găseşti informaţie cât încape despre mine, inclusiv despre vârsta mea…
http://www.youtube.com/watch?v=YIJn2mbpteg„>
romanii au existat si in bulgaria, iugoslavia, etc. dar ca etnici, nu spun ca in transnistria nu sunt romani,ma refeream la aspectul geografic…dar daca aduci asemenea argumente, nu spun nimic, doar nu oi fi eu cea mai despteapta si mai capoasa 🙂
Adica esti o carte deschisa Gheorg! Totul la vedere.
Scuza-ma Lilia, hai ca ti-am facut articolul praf. Nu am avut intentia. Gasesc foarte frumos modul in care-ti exprimi sentimentele.
nu-i nimic…fara critica altora nu as simti ca am scris. si apoi, diferenta de perceptie ne face sa ne apreciem intre noi
inteleg ca pe acest site se poate publica aproape orice?
Te iluzionezi dacă îţi imaginezi că o carte deschisă poate fi citită în totalitate. Da, mi-aş dori să fiu o carte deschisă, dar, repet, nimeni nu poate epuiza sensurile unei cărţi…
Da un sarpe nu ti-ai dori sa fii Gheorg? unul alungit şi arcuit, şarpele plin de vinişoare palpitânde, cu capul dezgolt, roşu-vineţiu?
Ai fi putut, cel puţin, să foloseşti ghilimele. Dar văd că-ţi place să-ţi însuşeşti bunuri străine…
Tine si ghilimelile de rigoare „” … sa ti le atasezi la sarpe…
Gheorg, nu cred ca a vrut chiar „sa-si insuseasca” bunul tau, a dorit doar sa-ti aduca aminte de el.
Impopotonatule
voi ati luat-o razna cu totul!!!
Nu cu totii…numai Gheorge Lupusoru
Am băgat aici nişte poze relevante cu şarpele, intraţi, obişnuiţi-vă cu el, şi nu mai daţi ochii peste cap de uimire altă dat’