De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei


Au ajuns la noi niste texte scandaloase despre care putem doar ghici cine le-a elaborat, dar nu avem certitudinea ca sunt acte oficiale. Totusi le propunem atentiei Dvs, poate stiti mai multe despre ele si vreti sa ne spuneti si noua, va invitam de asemenea sa le comentati daca vi se par importante.
O.Brega

———————–
De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei
(Conceptie stiintifico-ideologica)
Caracterizarea situatiei-problema
Nota: nu toti termenii istorici au fost verificati.
Problema introducerii cursului de Istorie a Moldovei se imparte clar in trei aspecte: politica, stiintifica si organizationala. Fiecare aspect este complicat in felul sau si necesita o atentie speciala. Ignorarea importantei oricaruia dintre ele poate avea drept consecinta pericole imprevizibile si poate, in cele din urma, compromite afirmarea acestei discipline in sistemul invatamintului mediu si superior. In actuala conceptie se examineaza primele doua aspecte ale introducerii cursului de Istorie a Moldovei.

Este important de inteles ca insasi dilema “Istoria Romanilor sau Istoria Moldovei” este generata de specificul evolutiei istorice a tarii si a pozitiei sale geopolitice. Nici una dintre tarile postsovietice nu cunoaste o problema – cel putin partial – asemanatoare cu a noastra. ªi in Ucraina, si in Azerbaigean, si in tarile Baltice cursurile de istorie a statelor suverane au trecut simplu, in mod automat, la inlocuirea Istoriei URSS prin istoriile republicilor sovietice. Mai mult, in aceste tari istoriile nationale au un caracter de opunere directa atit cursurilor «extraideologizate» de istorie din epoca sovietica, cit si istoriilor nationale ale vecinilor geopolitici. Pentru toate istoriile nationale este caracteristica prezenta a trei componente ideologice obligatorii, care se opun cu incapatinare atit valorilor umane, cit si datelor stiintifice directe. Acesta e principiul dreptului istoric, principiul autohtonismului (adica argumentarea continuitatii vietuirii de catre o anumita populatie in frontierele unui sau altui stat modern pe parcursul mileniilor), principiul etnocentrismului (adica examinarea evenimentelor istorice numai de pe pozitiile unei etnii, principale, dominante acum). Adica, indeplinind functii strict ideologice, de formare a statului, aceste istorii nationale ramin, in majoritatea cazurilor, din punct de vedere stiintific, destul de primitive si provoaca inacceptare si critici justificate din partea comunitatii stiintifice, la fel ca si insesi ideologiile statale ale multor state postsovietice, construite pe principiile exclusivismului si ale xenofobiei exclusiviste.

in pofida absentei in sistemul invatamintului superior si liceal din Moldova a cursului de Istorie a Moldovei, toate aceste momente negative sint absolut caracteristice actualului curs de Istorie a Romanilor, indiferent in ce tara se preda – in Romania sau in Moldova. Diferenta rezida doar in faptul ca acest curs serveste nu o tara, ci doua, folosind, practic, si principiul dreptului istoric, si pe cel al autohtonismului in proportii fara precedent.

Aceasta imprejurare se subliniaza, in primul rind, pentru ca nu avem doar sarcina schimbarii cursului de Istorie a Romanilor prin cursul de Istorie a Moldovei, ci sarcina reviziei continutistice fundamentale a insusi cursului Istoriei Moldovei, pentru ca acesta sa corespunda intru totul atit principiilor si metodelor moderne ale stiintei istorice, cit si valorilor general-umane. Garantul acestei reformari a cursului de Istorie a Moldovei poate fi numai afirmarea, in Moldova moderna, in numele majoritatii politice, a unei ideologii statale principial noi care neaga, prin definitie, incercarile de definitivare stiintifica a cursului de istorie, fie si sub denumirea de Istorie a Moldovei.

CONTEXTUL POLITIC ªI IDEOLOGIA DE STAT

Necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei se motiveaza in mod absolut justificat prin circumstanta ca este un fel de element al ideologiei statale a RM. Este adevarat si ca rezistenta opusa introducerii acestui curs sau eforturile de aparare a actualului curs de Istorie a Romanilor in sistemul de astazi al invatamintului superior si mediu este o dovada directa a activitatii antistatale.

Exista opinia ca Moldova nu are nevoie de nici un fel de ideologie, inclusiv de ideologie statala. Aceasta o afirma cu precadere cei carora le impiedica insusi faptul statalitatii moldovenesti. Se ignoreaza, astfel, ca ideologia de stat exista – in forma deschisa sau ascunsa – in orice tara. Ea indeplineste functia de program national, de mijloc mobilizator in conditiile de criza si de conflicte externe, de teren pentru consolidarea cetatenilor, de baza etica pentru aprecierea a insasi statului drept o conditie a existentei sociale si a succesiunii.

Constructia nationala de stat in Republica Moldova s-a manifestat initial in alte tendinte. insusi faptul statalitatii era apreciat de clasa politica drept un fel de cazus in calea unionismului vestic (unirea cu Republica Romania) sau estic (refacerea URSS). in constiinta sociala, la nivelul propagandei oficiale, al programelor de studii, s-a afirmat ideea statalitatii moldovenesti ca o enclava politico-administrativa romaneasca periferica, ce nu dispune nici de trecut, nici de trasaturile actuale ale unui subiect istoric integral. Diversitatea etnica interna a Moldovei era apreciata ca un fenomen ce reduce din securitatea tarii, iar in purtatorii concreti de culturi etnice se vedeau doar potentiali agenti de influenta ai Rusiei, Ucrainei, Bulgariei sau Turciei. in functie de aceasta, se elabora o ideologie de stat artificiala, confuza si lipsita de perspectiva, incluzind, ca elemente de baza, xenofobia si principiul dreptului istoric. Ca urmare, statul s-a lipsit, practic, de un sprijin eficient atit din partea populatiei moldolingve, cit si din partea altor componente etnice. Fara indoiala, o atare ideologie este o violare a traditiilor istorice ale popoarelor Moldovei, a principiilor lor social-psihologice. Desigur, ea nu corespunde nici valorilor umane, nici intereselor autentice ale constructiei de stat.

insa falimentul acestei ideologii a devenit o realitate nu in virtutea eforturilor constientizate ale oamenilor politici sau ale opiniei publice. El s-a produs din cauza absentei in Moldova a unor premize obiective pentru o practica a segregarii reusita si de durata. Interactiunea constructiva etnica, dialogul stabil al culturilor au invins in Moldova exact la nivelul cotidianului, in calitate de mijloc spontan de rezistenta a politicii social-economice a statului. Este rezultatul la care tind multe tari prin masuri si programe bune, cu o destinatie clara. in Moldova, pacea interetnica a devenit posibila in ciuda actiunilor cu destinatie speciala ale statului.

in aceste conditii, ale revizuirii radicale a prioritatilor economice si sociale, statul trebuie sa-si trateze diversitatea etnoculturala si pacea interetnica drept principala avere nationala, ce formeaza intreaga Istorie a Moldovei. Statul trebuie sa contribuie la maximum la propagarea acestui principiu, sa impiedice rispindirea, in numele statului, a intepretarilor nationale inguste ale mostenirii istorico-culturale a Moldovei, construite pe bazele etnocentrismului, autohtonismului si dreptului istoric. Ideologia statala a Republicii Moldova trebuie sa includa constatarea diversitatii si a pacii interetnice, ca manifestare a unicitatii prestigioase si a unui avantaj incontestabil la scara zonala.

Statul trebuie sa treaca la integrarea treptata a relatiilor interetnice si a constiintei etnice in forma unei natiuni politice/civile unice, cu pastrarea diversitatii etnoculturale a Moldovei (obiectie marginala – pe marginea paginii: na-ti-o buna ca ti-am dres-o – asta din ce opera e? E vreo idee de-a lui Tulbure?) Definirea statala si institutionala a natiunii politice trebuie sa serveasca scopurile de perspectiva ale popoarelor Moldovei, ca cetateni ai unui stat unic si suveran, trebuie sa fie o sursa fireasca de reducere a incordarii interetnice, o resursa a influentei constructive asupra culturilor inrudite dincolo de hotarele Republicii Moldova. in felul acesta, diversitatea etnoculturala, materializata in forma natiunii politice/civile, nu trebuie examinata ca factor de reducere a securitatii, ci ca o puternica premiza a promovarii unei politici externe active.

Scopul natiunii politice nu e modelul conservator-restaurationist al constructiei de stat, ci o structura constructiva optimista a noului stat, reusit, social-orientat, bazat pe principiile integritatii si asigurarii garantate a egalitatii drepturilor si a posibilitatilor in realizarea sociala, culturala si profesionala, a pluralismului politic si etnocultural, a egalitatii tuturor formelor de proprietate. Numai un asemenea stat poate fi subiectul si scopul unei dezvoltari stabile. Numai o asemenea natiune il poate face real.

Trebuie, insa, sa recunoastem ca actuala situatie postelectorala demonstreaza confuzia noastra ideologica totala si adincirea practicii dublelor standarde. Premizele obiective de formare a natiunii polietnice (politice) unice se ignoreaza in mod grosolan, se intensifica practica inlocuirii sovinismului romanesc prin sovinismul moldovenesc de tip agrarian, care reproduce in mod inevitabil si repetat starile de spirit unioniste. in loc sa experimentam, pe exemplul Moldovei, modelul prestigios de pluralism etnic, care este o componenta permanenta a intregii istorii moldovenesti, noi demontam cuceririle spontane ale societatii civile si punem cruce pe solutionarea pozitiva a formarii strategiei generale nationale constructive a statului. Aceasta circumstanta poate fi factorul in virtutea caruia introducerea cursului de Istorie a Moldovei in locul Istoriei Romanilor se va pomeni in exact miinile fortelor interesate doar in pastrarea practicii xenofobiei de stat, dar deja sub alt drapel.

ASPECTELE PRINCIPIALE ALE ISTORIEI MOLDOVEI, ELIMINATE DE CURSUL DE ISTORIE A ROMaNILOR.

in primul rind, actualul curs este nesatisfacator inclusiv din punctul de vedere al denumirii sale. Titlul „Istoria Romanilor” ar insemna ca obiect de studiu trebuie sa fie numai un etnos, dar in integralitatea sa. Asemenea cursuri exista in unele tari cu istorie specifica. Astfel, in Israel, este obiect de studiu „Istoria poporului evreu”, care include date istorice despre evreii ce locuiesc (locuiau) in orice tara din lume. incepe cu prima mentiune a evreilor, pentru care se ia mitul biblic despre Avraam. Unele compartimente ale cursului sint consacrate comunitatilor evreiesti sin Anglia, Germania, Reci Pospolita, Rusia, SUA din Evul Mediu. in schimb, istoria Palestinei in acele perioade cind in tara, practic, nu exista populatie evreiasca (de exemplu, in epoca bizantina), in acest curs nu intra. La fel se construieste cursul „Istoria poporului armean”, care include intreaga istorie a Armeniei (spre deosebire de evrei, armenii nu au disparut niciodata integral de pe teritoriul lor etnic), dar si a Armeniei Kilikiene (?), din secolele XI-XIV, si a comunitatilor armenesti din Iran si din tarile europene, si activitatea cercului de iluminare armenesc din Madras. Asa se construieste cursul de istorie, consacrat comunitatii etnice, nu teritoriale.

Din acest punct de vedere, cursul „Istoria Romanilor” este in interior contradictoriu. in pofida obiectului anuntat, acesta, de la inceput pina la sfirsit, este limitat nu de cadrul etnic, ci teritorial – de frontierele „Romaniei Mari” din perioada 1922-1940. Expunerea materialului incepe cu aparitia in paminturile carpato-dunarene a primilor oameni. intr-o asemenea adincime in istorie nu apare nici un etnos, fie vechi sau contemporan, de aceea, din punctul de vedere al istoriei etnice, mentiunile despre paleolitic apar ca stranii. in schimb, grupurile etnice ale romanilor estici, care locuiau sau au locuit in afara cadrului „Romaniei Mari” ramin in afara cadrului de expunere. Astfel, de obicei, intr-o singura fraza, se amintesc macedo-romanii, megleno-romanii si istro-romanii, nu sint deloc amintiti vlahii din Moravia. Nu se amintesc prin nici un cuvint mentiunile din sursele bizantine despre vlahi pe teritoriul insusi al Bizantului. Nu este greu de inteles, de ce: aceste date contravin teoriei patriotice a continuitatii romane in teritoriul carpato-dunarean. intre timp, vlahii de pe Peninsula Balcanica au jucat un rol vizibil in istoria vecinilor. Este suficient sa amintim de taratul al doilea bulgar, a carui dinastie domnitoare (Asenizii) avea o provenienta vlaha. insa o asemenea pagina, atit de remarcabila in istorie, este omisa in curs, pentru ca nu se inscrie spiritului autohtonist comun al cursului.

La fel, este exclus din examinare totul ce e legat de populatia romanica de la est de Nistru. intre timp, ramine o mare pata alba chiar si istoria moldovenilor de pe malul sting al Nistrului: ceea ce e mai mult si important se aminteste in treacat – ca moldovenii fugeau spre aceasta zona salvindu-se de jugul turcesc. Iese ca elevii moldoveni trebuie sa stie mai mult de vecina Transilvania, decit despre o parte a propriei tari. Cu atit mai putin se vorbeste despre populatia moldoveneasca din sud-vestul Ucrainei. intre timp, hartile etnice, editate inainte razboiului al doilea mondial, de exemplu, Putzers Schul-Atlas, ca sa nu mai spunem despre hartile editate in Imperiul Rus, – redau o zona de convietuire cu alternante asemanatoare fisiilor cu moldoveni (romani) si ucraineni pina la Nistru, in raionul Cerkasi. Nu se spune un cuvint despre diaspora moldoveneasca din Rusia si din alte tari.

Toate acestea demonstreaza ca denumirea actualului curs – „Istoria Romanilor” – nu este, in realitate, altceva decit un camuflaj, indaratul caruia se ascunde fosta „Istorie a Romaniei Mari”, cu toate viciile sale. in caz contrar, toate problemele amintite nu puteau sa nu devina parte organica a acestui curs.

Pe de alta parte, viziunea asupra exact acestei istorii etnice le permite autorilor sa ignore totul ce e legat de majoritatea etnosurilor, care au locuit in vremuri diferite in paminturile carpato-dunarene. Ei se sacrifica de dragul teoriei continuitatii, in cel mai simplist si vulgarizat tip – ca teorie ce afirma existenta unei comunitati etnice unice, care populeaza aceasta zona de la cuceririle romane pina in zilele noastre, fara ca sa-si schimbe trasaturile esentiale. Aceasta teorie ii recunoaste ca pe unici ancestrali ai romanilor moderni (inclusiv al moldovenilor) pe tracii de nord (geto-dacii) si pe romani, insa de geto-daci se spune ca au locuit cica aici cel putin din epoca culturii Tripolie (epoca de piatra si cupru), daca nu si mai devreme.
Toate celelalte etnosuri sint considerate migrante, care nu au lasat urme. Apropo, chiar si un asemenea savant roman, cu stari de spirit patriotice, cum e A.D.Xenopol, considera ca un merit deosebit al sau exact descoperirea rolului slavilor in entnogeneza romanilor.

Aceasta se vede bine si din hartile ce ilustreaza manualele (majoritatea sint, pur si simplu, preluate din “Atlasul pentru istoria Romaniei”, romanesc, din 1983, cu redactari insignifiante). Astfel, hartile consacrate “Mileniului migratiilor” (sec.III-XII, dupa cum spune C.Giurescu), arata, practic, identic pe fundaul unei inscriptii uriase “DACO-ROMANII” sau “ROMaNII” – impletire a unor sageti subtiri reprezentind tranzitul triburilor migratoare. Harta, in general, e mai accesibila decit textul tiparit, deoarece actioneaza nu numai asupra constiintei, dar si asupra perceperii in imagini a cititorului. Iar imaginea ce apare la privirea acestei harti este stinca “DACO-ROMANII”, prin care, nelasind nici o urma, au trecut “migrantii”. insa o asemenea reprezentare este, in fond, injusta, drept marturie servind nu numai arheologia, dar si stadiul actual al limbii romane, ce include straturi intregi de termeni slavi, turcici, germanici s.a. Deformarile materialului istoric incep inca in cultura Tripolie. Autorii incearca sa-i vada, de regula, in creatorii culturii tripoliene pe stramosii tracilor. Oricit de patriotica ar fi o asemenea abordare, stiinta nu ofera pentru aceasta nici o argumentare. Limba tripolienilor nu ne e cunoscuta, in schimb, se cunoaste ca tracii erau indoeuropeni – iar “indoeuropenizarea” Europei revine deja epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), fapt recunoscut de toti cercetatorii. Nu e reusita nici corelarea printr-un fir comun de continuitate a traditiei culturale, a triburilor tripoliene cu tracii istorici, deoarece epoca bronzului in teritoriile carpato-danubiene abunda in discontinuitati ale acestei continuitati. Culturile epocii bronzului sint aici atit de diferite de cea tripoliana, incit nu pot fi considerate continuitate directa a acesteia, nicicum. Chiar daca unele elemente ale culturii tripoliene (bunaoara, cultul zimbrului/boului), tipul de gospodarie au fost mostenite de catre unii dintre succesori, aceasta e prea putin pentru a vedea in ea continuatori directi ai stramosilor tracilor (ca nici ai scitilor, slavilor sau ai altor grupuri etnice). Asemenea elemente puteau fi mostenite de la stramosi, dar puteau fi si imprumutate de la vecini (propagarea religiilor lumii este un exemplu elocvent in acest sens), fapt pentru care ele nu pot servi drept marturie de inrudire genetica. in plus, trebuie luat in considerare ca harta etnica a Europei a fost compromisa de mai multe ori din cauza migratiilor (sec.XIII i.e.n., sec. IX-VIII i.e.n.), nemaivorbind de cele anterioare), de aceea nu putem urmari continuitatea etnica a popoarelor europene in perioada inaintea aparitiei scrisului. Din aceeasi cauza, nu pot fi considerate ca fiind tracice nici culturile epocii bronzului in regiunea respectiva. Ca sa nu mai vorbim ca aceste culturi nu seamana intre ele: unele se bazeaza pe cresterea vitelor si pe agricultura, altele (ca Sabatinovca) sint tipic nomade. Fiecare dintre aceste culturi ocupa un areal atit de mic (in imbinare cu termenul de existenta scurt), incit aceasta poate induce doar parerea despre o mare eterogenitate etnica a teritoriilor carpatine din epoca bronzului. in schimb, exista marturii sigure ca in aceasta epoca depresiunea muntoasa a Carpatilor a devenit un important centru metalurgic si ca mesterii-turnatori de pe teritoriile carpatine practicau cu placere aceasta munca si in teritorii mai indepartate. Descoperirea formelor pentru turnare (unelte de productie ale unor asemenea mesteri) si obiectele fabricate din cupru transilvanean (natura acestui cupru e confirmata de analiza chimica a amestecurilor) in aceste forme pe suprafata unei jumatati de Europa – pina la Volga si mai departe), demonstreaza existenta unui intreg grup (etnic sau de casta) de atari mesteri, care au lucrat cel mai des departe de casa, cu care, insa, ei mentineau legaturi strinse. Un asemenea mod de organizare a productiei era destul de caracteristic tinuturilor noastre pe parcursul intregii istorii. El este fixat si in epoca romana, dar a disparut in zilele noastre. El nu denota continuitatea ETNICa, ci CULTURALa.
Deja din epoca bronzului se contureaza clar o particularitate ce avea sa determine destinele teritoriilor carpatine – iN PRIMUL RiND al Moldovei – in toate celelalte epoci: rolul acestor teritorii sau paminturi ca zone ale contactelor culturale. Spre sfirsitul epocii bronzului se formeaza definitiv civilizatiile culturale: mediteraneana (strins legata de Asia anterioara si civilizatiile ei vechi), central-europeana, est-europeana, de stepa. Frontierele acestor patru civilizatii se intersecteaza in Moldova, situata la chiar capatul “coridorului de stepa”, ce se intindea prin zona de nord invecinata Marii Negre. tara situata in asemenea conditii geografice nu numai ca se afla in calea tuturor cuceritorilor, oriunde acestia se indreptau, dar a devenit si o rascruce comerciala foarte importanta si un loc de schimb cultural intens. Traditiile aici nu dureaza mult, pentru ca sint maturate de valurile cuceritoare. insa, aici nu exista loc pentru turnuri etnice solitare stabile. Aici poate supravietui doar o cultura capabila sa acumuleze si sa valorifice in mod creator orice elemente suprapuse, incorporindu-i si asimilindu-i pe orice venetici, asa ca migrantii de ieri devin indistinctibili fata de autohtoni. ªi chiar istoria recenta (de exemplu, a ultimilor 200 de ani) confirma ca in Moldova exact asa s-a intimplat. Dar tocmai aceasta nu-i aranjeaza pe creatorii cursului de Istorie a Romanilor, in varianta de astazi. Avind orientarea spre o continuitate inteleasa in mod grosolan, indaratul careia se intrevede o comanda politica.

Astfel, in istoria epocii timpurii a fierului in Moldova un mare rol il jucau migratorii – cimerienii si scitii. incaierarea hotaritoare dintre ei s-a dat, asa cum arata Herodot in Cartea IV din “Istoria” sa, pe malul Tirasului (Nistrului). Mai departe, dupa cum marturiseste Herodot, regele persan Darius, in timpul campaniei impotriva scitilor iNAINTE de a trece Dunarea, i-a invins pe traci, dintre care i-au opus rezistenta numai getii. Ceea ce inseamna ca pe geti el i-a intilnit mai la sud de Dunare – in actuala Bulgarie – sau, in cel mai bun caz, – in Dobrogea. Dupa trecerea pe malul de nord al Dunarii, Darius a avut de a face doar cu scitii. Dupa infringerea lor, scitii au pus stapinire pe toate teritoriile aflate mai la nord de Dunare, pina la actuala Ungarie si chiar mai departe.
Cum este, insa, expus acest episod in cursul nostru? Despre incorelarea geografica autorii tac, in schimb citeaza caracterizarea getilor ca fiind ”cei mai puternici si cei mai drepti dintre traci”. intre timp, aceasta fraza antologica nu e chiar atit de clara precum pare. Numindu-i pe geti ca “cei mai drepti” Herodot putea avea in vedere una din doua: sau ca rinduielile lor aminteau foarte mult de cele grecesti (sau acel ideal al rinduielilor grecesti, ce ii era mai aproape lui insusi Herodot), sau ca puterea getilor, consacrata prin religie, era mai puternica decit altor triburi. Rupta, insa, din context, aceasta fraza se transforma intr-o banala “apreciere inalta a unui observator strain”.
Mai departe, pentru a demonstra continuitatea, se introduce termenul “geto-dacii”, lipsit de o fundamentare strict stiintifica: cica grecii ii numeau pe toti tracii de nord drept geti, iar romanii – daci. Pe cind din chiar textul lui Herodot se vede ca getii erau doar unul dintre triburile tracice. Despre daci, pentru prima oara aminteste doar Cezar, nici denumirea intregii tari ca Getica sau Dacia nu ne spune mare lucru. in geografia antica sint frecvente cazurile cind o tara, populata de zeci de triburi, capata doar denumirea unuia dintre ele, si nu intotdeauna a celui mai important. Asa sint Africa (de la numele tribului libian al afrilor, desi populatia provinciei era, in general, feniciana), Aquitania, Dalmatia, Retia si alte provincii romane.
in schimb, pe fundalul acestui masiv daco-tracic, se pierd etnosurile fixate in izvoare si care au jucat un rol destul de mare in istorie. Astfel, in secolele IV-II i.e.n., in Transilvania si pe Dunarea de jos, au aparut celtii, care au adus cultura lor si o originala organizare sociala, ale carei trasaturi le intilnim pina in Evul Mediu. in majoritatea cursurilor de Istorie a Romanilor, incursinunea celtilor nu este decit un episod. Nu mai tirziu de sec. II i.e.n. in Moldova apar bastarnii, care au ocupat partea forestiera a actualei republici pentru cel putin 200 de ani. Acest trib, a carui origine tine de teritoriile ale actualei Danemarci, Slezvig si Holstein, a distrus imparatia tracilor de nord si a jucat un rol important in razboaiele ultimilor regi macedonieni impotriva Romei. Cu toate acestea, in cursul de Istoirie a Romanilor, bastarnii sint caracterizati, in cel mai bun caz, ca niste straini insignifianti. La fel, in treacat, sint amintiti sarmatii si alte triburi iranolingve care, in epoca romana, dominasera toata zona de stepa, iar aceasta perioada atinge vreo 500 de ani!

O problema vulnerabila pentru teoria continuitatii este puterea romanilor de la est de Carpati. De fapt, ea a existat mai putin de zece ani, dupa care romanii au controlat numai Transilvania, Banatul, iar la est de Prut – doar orasul grecesc Tirul. Pe teritoriul Moldovei au fost gasite obiecte romane (aduse sau lasate de soldati in timpul campaniilor militare), nu si monumente, care sa vorbeasca despre o asimilare trainica a acestui teritoriu. Maximum ce pot face in acest caz adeptii teoriei continuitatii, este sa constate monumentele real existente ca fiind, probabil, de origine romana. Dar aceasta e o denaturare grosolana: o parte din asezarile despre care e vorba sint situate pe malul sting al Nistrului de mijloc, unde administratia romana nu a fost nici macar episodic.

Tot atit de neclar e si in ce masura populatia Daciei Romane a fost continuatoarea locuitorilor de mai inainte de pe aceste teritorii – a tracilor de nord („geto-dacilor”). Potrivit izvoarelor, dacii au opus romanilor o rezistenta disperata si aproape ca au fost distrusi definitiv, dupa care au fost adusi in provincie colonisti din alte zone ale Peninsulei Balcanice (mai ales ilirii). A respinge total acest fapt nu se poate, tot asa cum nu e posibil nici sa-l accepti integral. Monumente scrise ale limbii tracice nu s-au pastrat. Iar asa-numitul strat tracic in limba romana se deduce pur logic, prin metoda excluderii sau pe calea paralelelor cu limba albaneza – ultima relicva lingvistica a antichitatii in Balcani. insa originea albanezilor nu tine de triburile tracice si tocmai de cele ilirice!

Dupa ce pe arena istoriei apar „daco-romanii”, atentia autorilor cursului se concentreaza exclusiv asupra lor. Un intreg „mileniu de migratiuni” se examineaza doar in treacat. Astfel, dupa plecarea romanilor in anul 271, teritoriul Moldovei a facut parte timp de 100 de ani din statul gotilor (statul Germanarih), care a jucat un rol foarte important in pierirea Imperiului Roman. Epoca gotilor si a altor triburi germanice nu a trecut fara urme pentru istoria etnica a romanilor si a moldovenilor, dar in curs ea nu este, de regula, nici macar amintita. Este amintit doar in doua cuvinte primul val al slavilor (sec.VI), insa si aceasta numai pentru ca unul dintre capeteniile lor vorbea in limba romanica. intre timp, doar acest unic fapt ne putea conduce la o concluzie cu largi implicatii de perspectiva. La fel de putin se vorbeste de kaganatul avarilor, despre primul tarat bulgar. Se evita in mod rusinos chestiunea legaturilor Moldovei cu Rusia veche: despre triburile ulicilor si tivertilor (ultimii erau in mod evident un trib amestecat, care vorbea una sau mai multe limbi, judecind dupa informatiile despre ei din „Povestea anilor de alta data”, ca despre traducatori – „tiverti iaje suti tolkovini”); despre campaniile lui Sviatoslav si despre incercarea lui de a fonda capitala Rusiei pe Dunarea de Jos (in Pereiaslavet); despre gonasii galitieni de pe Nistrul de sus si de mijloc, despre asezarile Alcedar si Ekimaut; in fine, despre acel rol important, pina la stranietate, pe care l-a jucat orasul-centru comercial Berlad in politica interna a Rusiei. Toate acestea sint o istorie „straina” din punctul de vedere al autorilor cursului.

Multi autori ai cursului de Istorie a Romanilor se straduie sa ocoleasca problema legaturilor slavo-moldave, ca si cum, in acest caz, cineva i-ar putea invinui de „uneltiri ale Moscovei”. intre timp, si aici se vede ca nu e vorba numai de o noua influenta a altei culturi, ci de o interactiune culturala pe sol autohton. Astfel, este imposibil sa negi faptul evident ca limba de stat a Moldovei si a Valahiei, pina in sec.XVII, a fost limba slavona. Dar monumentele demonstreaza ca aceasta nu era nici limba rusa veche, nici limba slavona bisericeasca (bulgara veche), ci o varianta locala a limbii slavone bisericesti, diferita de cea acceptata in Bulgaria. Asa ceva in Evul Mediu nu s-a pomenit nici in Europa de Vest, cu latina ei unica pentru toti. Faptul acesta, care la o abordare corecta indica asupra caracterului specific al culturii tarii noastre, capata, in expunerea autorilor cursului, o tratare diametral opusa.

Trecind la perioada existentei cnezatelor medievale ale Moldovei si a Valahiei, noi sintem nevoiti sa mentionam tendentiozitatea in selectia faptelor. Astfel, in expunerea cauzelor formarii cnezatelor in sec. XIV (in pragul Evului Mediu tirziu), este, practic, ignorata situatia internationala: deplasarea legaturilor comerciale la Marea Neagra (legat de cuceririle turcilor), slabirea puterilor mari de mai inainte din regiune – Ungaria si Hoarda de Aur. Este total ignorat rolul oraselor Hoardei (Orheiul Vechi si Costesti), ca prime centre urbane din zona (fara a lua in calcul Tirul si orasele Dobrogei). La explicarea cauzelor dezvoltarii teritoriale rapide a cnezatului Moldovei, ce aparuse recent, nu se tine cont de rolul knejilor tatari, care l-au sustinut pe Bogdan I si pe urmasii lui in lupta impotriva pretentiilor ungare si care treceau de buna voie uneori sub obladuirea moldoveneasca, in timp ce materialele despre aceasta sint suficient de convingatoare. Acelasi lucru se refera la istoria Valahiei: daca e drept ca numele „Basarab” este de provenienta poloveta (judecind dupa sufixul ab), aceasta vorbeste si despre rolul important al nomazilor in formarea acestui cnezat. „intirzierea” formarii statalitatii romanesti in comparatie cu alte tari europene nu capata nici o explicatie: probabil, autorii cursului considera ca este incomoda si poate suscita frustrari nationale. in cel mai rau caz vina pentru aceasta se da pe aceiasi „nomazi”. intre timp, o asemenea explicatie exista si ea ii apropie pe romani si pe moldoveni, bunaoara, de un popor cu o cultura atit de inalta cum sint celtii insulari. Totul consta in faptul ca si la vlahi, si la celti s-a creat o structura sociala diferita de cea a germanilor sau slavilor: societatea era condusa nu de virfurile militare, ci de virfurile preotesti. in asemenea conditii, puterea politico-militara era de prisos. Ei nu-i revenea nici o functie, de aceea nici nu aparea timp indelungat.

La fel de selectiv este descrisa „epoca eroica” a istoriei: vremea lui Alexandru cel Bun si al lui ªtefan cel Mare in Moldova si al lui Mircea cel Batrin si Vlad tepes in Valahia. Sint puse in evidenta, in general, victoriile militare ale acestor domnitori, dar nu politica lor complexa interna si externa. Se vorbeste mult despre victoriile lui ªtefan asupra turcilor, mult mai putin despre frecventele sale razboaie cu Valahia si foarte putin despre alianta (fie si fortata, dar nu mai mult decit alte aliante), pe care ªtefan a mentinut-o cu Turcia la sfirsitul vietii. Nu se spune nimic despre faptul ca relatiile dintre „ambele cnezate romanesti” nu erau atit de senine cum ar fi trebuit sa rezulte din orientarea teoretica generala a cursului. Astfel, spre mijlocul sec.XIV, Basarab I al Valahiei a pus stapinire pe zona de stepa pe malul de nord al Dunarii, numita dupa cum il chema – Basarabia, dar deja dupa jumatate de secol, in timpul lui Alexandru cel Bun, aceste paminturi se dovedesc a fi deja moldovenesti. Nu e clar cum s-a intimplat aceasta, dar e putin credibil ca Valahia i-a cedat de buna voie Moldovei controlul asupra unui punct atit de important strategic, precum sint gurile Dunarii. in sec. XV, domnitorii moldoveni si valahi incheiau aliante intre ei mai rar decit cu terte tari, unul impotriva celuilalt. ªi aceste aliante rare nu depaseau cadrul politicii feudale curente. Aici nu se constata nici o constiinta etnica speciala.

Aproape ca o idee de baza a dezvoltarii ulterioare a statalitatii romane se dovedeste a fi „visul de veacuri” despre unirea principatelor. Aceasta e mitologizata pina la limite. Astfel, nu am intilnit vreo mentiune ca pentru prima oara proiectul unirii celor trei cnezate (Moldova, Valahia si Transilvania) sub un singur sceptru, pe care l-a avansat Ioan Iacob Heraclid (Despot-voda), pentru ca acest aventurier grec in trecere, cu toate virtutile unui domnitor iluminat, nu se potrivea evident pentru rolul de lider national. in schimb, episodul de trei luni de unire a cnezatelor sub puterea lui Mihai Viteazul, s-a transformat intr-un mit national, indaratul caruia se oculteaza figura reala a lui Mihai, bunaoara rolul sau in consolidarea serbiei (in timpul sau a fost anulat dreptul de trecere a taranilor de la un stapin la altul). Dupa cum se stie, nationalismul masoara inflorirea sau decaderea tarii conducindu-se doar de harta geografica. in cazul lui Mihai Viteazul, conturul frumos al domniei efemere pe harta este unicul argument in favoarea rolului sau de unificator. Dar impotriva acestui fapt vorbeste deja aceea ca insusi Mihai a acceptat triplul titlu „Yo, Mihai voivod, din mila lui Dumnezeu, domn al tarii Romanesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei”. in acest titlu nicidecum nu se reflecta ideea unui stat sau natiuni unice: probabil, ea nici nu exista la acea vreme. ªi mai elocvent e faptul ca in vara lui 1600, cind in Transilvania au navalit austriecii, iar in Moldova si Valahia – polonezii -, domnitorul nu a gasit, practic, nici un sprijin si a fost repede distrus, pierzind toate cele trei coroane. Pe cind generatia sa era inca in viata, programul lui Mihai nu a fost preluat mai mult de nimeni. Doar mitologia istorica din sec.XIX i-a putut crea lui Mihai gloria de premergator al „Marii Uniri”. in realitate, statul sau nu se afla alaturi de o Romanie moderna, ci de Burgundia lui Carol Temerarul, de Imperiul enjuez si de alte unificari feudale instabile, aparute in virtutea unor imprejurari accidentale, dar disparute dupa aceasta fara nici o urma.

La fel de tendentios sint expuse faptele istoriei noi si contemporane. Nu vom mai vorbi atit de amanuntit despre toate lucrurile cunoscute, nu o data discutate in ultimii ani. Astfel, se subliniaza in permanenta caracterul cuceririi ilegale a Basarabiei de catre Rusia in anii 1806-1812. Ilegal din ce punct de vedere? La inceputul sec. XIX inca nu erau in vigoare normele actuale ale dreptului international. Anexarea de catre Rusia a Basarabiei la acea vreme nu era mai putin ilegala decit anexarea de catre Franta a Lotaringiei sau de catre Germania a partii daneze Slezvig. Nu a fost nici „rapire”, nici „misiune eliberatoare”, a fost o obisnuita politica imperiala, un act ce nu a provocat atunci nici un fel de proteste internationale sau nedumeriri. Desigur, in zilele noastre un asemenea act ar fi ilegal, dar sa te indignezi cu o intirziere de 200 de ani este, cel putin, absurd. in schimb, aprecierea unirii Basarabiei cu Rusia ca „rapt” ii impiedica pe multi autori ai cursurilor de Istorie a Romanilor sa vada efectele pozitive ale acestui act – de exemplu, un progres economic si tehnic rapid al tinutului in componenta Rusiei. Ea impiedica si observarea istoriei adevaratelor relatii etnice in Basarabia de atunci, unde nu erau conflicte nationale, in schimb reprezentantii diferitelor etnosuri cooperau la nivelul traiului cotidian (inclusiv impotriva politicii autoritatilor: se stie ca taranii moldoveni ii ascundeau pe serbii rusi care fugeau in acest tinut fiind cautati de politie). Trebuie sa mentionam si situatia privilegiata a Basarabiei in sistemul Imperiului Rus, ca tinut care trebuia sa serveasca drept „vitrina” a Rusiei in ochii popoarelor balcanice si, de aceea, a fost scutit de reminiscentele serbiei. Sint cunoscute cuvintele lui V.I. Lenin ca Basarabia arata drumul pe care ar putea merge intreaga Rusie, daca nu ar impiedica-o urmarile feudalismului. in felul acesta, urmarile Actului de la 1912 nu au fost deloc univoce, dar, in ansamblu, avantajoase pentru tinut.

Acest lucru nu poate fi spus tot atit de definit despre consecintele unificarii principatelor romanesti in 1959, in urma carui fapt Moldova de peste Prut a devenit o provincie inapoiata a Romaniei. Se stie ca, la inceputul sec.XIX, Moldova, in plan cultural, era superioara Valahiei. Este suficient sa amintim originea marilor clasici ai literaturii romane – Negruzzi, Hasdeu, Creanga, Eminescu. Se stie ca multi oameni politici si oameni de cultura din Moldova aveau o atitudine destul de prudenta fata de planurile unificarii nationale, temindu-se ca, in acest caz, tinutul lor va deveni un apendice slab dezvoltat al Valahiei (precum s-a si intimplat). O nemultumire aparte au provocat planurile latinizatorilor bucuresteni, ajungindu-se pina acolo incit un sir de calugari din Manastirea Neamt chiar au trecut cu traiul in Rusia (in Manastirea Noul Neamt din Chitcani), pentru a se pastra cultura moldoveneasca.

Sa mentionam doar ca e tot atit de lipsita de echilibru aprecierea activitatii Sfatului tarii, a „Marii Uniri” din 1918, a „Pactului Molotov-Ribbentrop”, a intregii perioade sovietice in istoria Moldovei, alte chestiuni.

Prin ce se explica abordarea atit de tedentioasa de catre autori a cursurilor existente de Istorie a Romanilor fata de obiectul lor? Nu e vorba doar de orientarea stiintifica incorecta (la urma urmei, teoria continuitatii in forma sa grosolana nu a aparut pe loc gol). Este mai important ca acesti autori abordeaza istoria poporului lor cu o masura deja stabilita din timp, preluata din cu totul alte izvoare. De aceea, ei nu observa partile cu adevarat puternice ale istoriei moldovenesti, specificul ei: interculturalitatea, flexibilitatea, primatul spiritualitatii fata de puterea militaro-politica. Manifestind parca jena pentru unele fapte ce ar trebui sa fie obiect de mindrie, ei incearca sa ajusteze istoria moldoveneasca la standardul nationalist invechit al unei Europe idealizate, cu notiulile ei despre statalitatea nationala (adica monoetnica) si a unui stat puternic ce se manifesta, in primul rind, prin puterea militara. ªi deoarece asemenea trasaturi in istoria moldoveneasca sint putine – pentru ca, repetam, cultura moldoveneasca e orientata spre cu totul altceva, – rezulta, ca urmare, o imagine a tarii ce ar dori sa imite Europa, dar nu poate face asta din cauza vecinilor rai si a destinului sau nefericit. Aceasta imagine nu e prea simpatica, dar, din fericire, este falsa. Europa moderna nu-l accepta. Pentru stiinta europeana de astazi – germana, franceza, poloneza – cursul de istorie, ce neaga influenta traditiilor celtice, germanice, slave, iraniene si turcice – sint un indiciu al inapoierii stiintifice si a caracterului reactionar doar pentru ca nu sint inrudite cu actualul etnos sl „romanilor”.

PROVINCIALISMUL MILITARIST si COMPLEXUL INFERIORITatII ETNICE, ce deriva din el, este totul ce ii poate invata o asemenea istorie pe tineri. Un rezultat firesc al acestei educatii istorice poate fi numai vesnica stare de inapoiere si razboaiele interetnice. Daca nu dorim o asemenea soarta pentru patria noastra, ne trebuie un alt fel de curs al istoriei Moldovei, care sa-i uneasca pe oameni si sa trezeasca in ei sentimentul propriei demnitati, a mindriei legitime pentru tara si cultura sa, pentru valorile sale acumulate, care au in timpurile noastre deja o valoare universala.

MOªTENIREA CULTURAL-ISTORICa A MOLDOVEI, CA RESURSa A IDEOLOGIEI DE STAT ªI A FORMaRII IMAGII POZITIVE A taRII

in felul acesta, se dovedeste ca Istoria Moldovei, accentuata de pe pozitiile stiintifice moderne, mostenirea ei culturala se arata ca o resursa a insasi ideologiei statale. Mai mult, Istoria Moldovei, pozitionata abil, va fi unul dintre factorii fundamentali ai schimbarii imagini tarii, al transformarii ei din imaginea de fundatura „romano-ucraineana” intr-o intersectie a lumilor si a civilizatiilor, care dispune de o fata proprie, irepetabila si placuta.

Repetam: de zece ani republica incearca sa-si cistige un loc sub soare, sa-i arate lumii fata sa, sa-si demonstreze sie si altora ca este o parte inalienabila si originala a paletei culturale, politice si economice planetare. insa cautarile acestei raison d”etat nu s-au incununat deocamdata de succes: majoritatea propriilor initiative informationale nu-si ating scopul nici in interiorul tarii, nici dincolo de hotarele ei.

Cauzele acestei situatii sint evidente. Se incearca a forma fata noii Moldove din stampuri vechi, patriarhale: peisaje, vin, tutun, folclor. Exista si o alta cale, pe care merg acum mai multe foste republici sovietice (fara a exclude Rusia), – o cale a imitarii si a plagiatului, cind noile state incearca sa implementeze la ele acasa modele aprobate cindva si pe undeva de catre altii. Aceasta abordare nu e lipsita de sens acolo unde, pentru un asemenea experiment cultural, exista niste temeiuri cit de cit serioase de ordin istoric, politic, psihologic si de alt ordin, dar sint inacceptabile acolo unde asemenea temeiuri lipsesc si e foarte mare pericolul de respingere a „corpurilor straine” de catre organismul cultural autohton. Daca Moldova este, pur si simplu, una dintre micile tari europene, alaturi de altele de acest fel, atunci, privindu-se de originalitate, de unicitate, daca vreti, noi pierdem interesul pe care l-ar putea manifesta fata de noi nu numai tarile vecine Ucraina si Romania, dar si Occidentul confortabil. Noi nu gasim sprijin din partea celor pe care incercam sa-i imitam, noi pierdem investitiile.

Dar sa lasam deocamdata investitiile. Treburile stau cu mult mai grav: noi sintem lipsiti de cel mai important lucru: de insusi sensul existentei acestui straniu organism politic, mai exact de ideea nationala, care sa fie pe intelegerea fiecarui cetatean al acestui stat. in cazul Moldovei ar trebui chiar sa fim mai corecti – de ideea nationala comuna. Foametea, frigul, greutatile si inconfortul cotidian se suporta incomensurabil mai usor, daca e clar de ce suporti aceste incercari si lipsuri. in numele carui viitor? Sa fie irealizabil, dar al nostru, sa nu fie pentru noi, sa fie pentru copiii nostri. Fara o idee constructiva, orientata spre viitor, orice tara e sortita a fi o adunatura de oameni pomeniti intimplator unul alaturi de altul.

Orice nationalism este mai rau decit natiunea, ale carei interese el are de gind sa le reprezinte. Iar orice idee, ce pretinde la statut de nationala, e mereu mai ampla si mai internationala decit natiunea, in sinul careia s-a nascut. Pentru eroii anului 1789 ideile erau patriotice: „Traiasca republica” si „Traiasca natiunea” – in gura lor asta insemnind acelasi lucru. insa ei nu incercau sa fie numai francezi – si ce rezonanta a avut faptul! in cazul Moldovei acesta e un imperativ.

in actualele conditii, ea nu poate rezolva nici o problema proprie, caci locuitorii ei nu se concep ca un tot intreg, iar problemele Moldovei – ca pe probleme proprii. inca putin, si tara – care este o gura de rai in Europa – se va transforma intr-un bantustan al gastarbaiterilor, intr-un „rezervor” de mina de lucru sezoniera si ieftina. in acest caz o asteapta puterea criminalului si „sistemul” economic primitiv, cu nivelul de trai si modul de lucru corespunzatoare.

Oare acest lucru sa-l fi visat noi, acum zece ani, cind obtineam independenta? Aparitia Moldovei suverane nu a fost un rezultat al dezvoltarii economice firesti, asa ca in fostele colonii, sau al unei puternice miscari nationale. Ea a fost rezultatul in primul rind, al culturii catastrofale, al crizei spirituale, care a afectat fosta metropola – URSS. Ideea nationala a URSS era ideea comunismului. Ca era buna, ca era rea, dar ea solicita eforturi comune si, cit isi mentinea forta vitala, traia si tara bazata pe aceasta idee. Apoi a inceput caderea ei vertiginoasa. Ea continua, daca nu o vom opri, asa cum a prorocit H.Wells, „a sasea parte a uscatului” se va transforma intr-o groapa gigantica, ce va absoarbe intreaga lume. A preveni aceasta catastrofa pot numai ideile noi – rusa, moldoveneasca, uzbeca s.a., capabile sa vorbeasca in limbi reciproc intelese.

Nu se poate spune ca politicienii de astazi nu inteleg acest lucru. insa solutiile propuse de ei sint medicamente ce, deocamdata, agraveaza boala.

inca de pe acum este evident ca o sursa a noii idei nationale poate fi numai mostenirea culturala, numai o adevarata istorie stiintifica a MOLDOVEI. Dar cel mai des ea este inteleasa exact si numai ca mostenire nationala – doar a natiunii titulare. Pentru celelalte se rezerva, in cel mai bun caz, statutul de toleranta – o rezervatie a rusilor, ucrainenilor, evreilor, bulgarilor, statut de emigranti la ei acasa. Asa cum s-a exprimat intr-un atare caz Talleirand, „este mai mult decit o crima – este o greseala”: o asemenea politica e tot atit de infertila ca si indignarea morala in legatura cu ea. Nu e un secret ca asa-zisa „cultura nationala” este creata, de fapt, de catre intelectualitatea de creatie, selectind, din trecutul chiar al poporului sau, ceea ce, in opinia sa, ar fi potrivit doar pentru simbol, si stergind restul. ªtefan cel Mare, care i-a biruit pe turci, face parte din aceasta „cultura nationala”, iar acelasi ªtefan cel Mare, care ii biruie pe valahii de acelasi singe, care incheie cu turcii un tratat si care, inainte de moarte, ii insarcineaza cu tutela mostenitorului sau minor, – nu. Este o sumedenie de asemenea exemple. O asemenea abordare comporta provincialism, cind „national” se intelege numai ca „avantajos din punct de vedere politic” sau „exotic”. intr-adevar – oare nu sintem buni decit sa dansam, pentru a-i inveseli pe gura-casca veniti in trecere? Mai mult – o asemenea idee este distructiva in esenta: ea este orientata spre dezmembrarea locuitorilor tarii, sortarea lor in „stapini” si „cei cu unele plafoane”. Este o ideologie ce se potriveste pentru razboiaele civile, dar nici un viitor mai ca lumea nu poti construi pe aceasta.

intre timp, mostenirea culturala autentica a Moldovei este unica. Oricit ne-am adinci in trecut, pamintul moldovenesc este intotdeauna locul unde au tangente si interactioneaza civilizatii culturale puternice. Aici erau in dialog cultura Mediteraneana, a Europei Centrale, a Asiei Mici si a Orientului Apropiat, a Europei Orientale si a Marii Stepe Eurasiatice. Ca rezultat, a fost si ramine amestecul uluitor al popoarelor si limbilor, dintre care nu intilnesti in Europa. Provenienta de la stramosi cu diferite radacini, posedarea libera in egala masura a doua-trei limbi era aici intotdeauna o norma pentru majoritatea populatiei. Nu are sens sa-i imparti pe locuitorii Moldovei in „autohtoni” si „venetici”: sintem cu totii autohtoni, cu totii sintem venetici. ªi care e deosebirea daca unul dintre noi a venit aici ieri, altii – alaltaieri, iar ceilalti vor veni miine? Acum aceasta este Patria noastra comuna.

O asemenea situatie, la intersectia unor culturi foarte neinrudite, posibilitatea permanenta a dialogului cultural concomitent cu citeva civilizatii au creat in Moldova un fenomen unic al dezvoltarii culturale accelerate. Moldova niciodata nu a incercat sa fie lider. Dar a devenit – intr-o sfera nu prea vizibila, dar foarte importanta in zilele noastre – in experienta coexistentei pasnice a oamenilor, in experienta culturii cotidiene a comunicarii. Un fapt paradoxal – razboiul transnistrean s-a terminat uimitor de repede: nu pentru ca a fost oprita de un general eroic, ci, pur si simplu, pentru ca nimeni nu dorea sa lupte. Moldova a avut mereu posibilitatea de a alege dintre citeva repere cel mai potrivit pentru sine, de a asimila mostenirea mondiala si de a-si lua pretutindeni ce-i al sau, oriunde s-ar afla. Este suficient sa amintim numele eminente ale originarilor altor culturi – ca succesori ai moldovenilor romanolingvi (pentru Rusia ei sint Milescu-Spataru, D.Cantemir, A.Cantemir, Heraskov, Mecinikov, Sklifosovski), precum si a altora (Berg, Fiodorov, ªestakov), pentru a simti marele potential spiritual al acestui pamint. Nu este oare aceasta o mostenire culturala? Nu este oare o sursa de optimism, de care acum au atita nevoie oamenii – care nu mai sint sovietici, dar nici inca nu se simt intru totul moldoveni? Optimism si pentru cei carora le este „daunator nordul” (este scris, intre altele, la Chisinau)?

Este pacat sa nu observam intreg potentialul acestei ideii, este pacat sa nu intelegem ca majoritatea populatiei o simte si e gata sa o impartaseasca, de indata ce va fi pronuntata si va deveni identificabila.

Ideea nationala nu poate fi inventata. Ea este si, numai datorita ei, sintem cu totii vii.

Ideea nationala nu poate fi inventata, insa ea poate fi descoperita si transformata intr-un mijloc instinctiv si constientizat de supravietuire.

Acestei sarcini umane si patriotice trebuie sa-i fie consacrata studierea Istoriei Moldovei in scoli si in universitati.

SCOPURILE EDUCAtIONALE ALE CURSULUI DE ISTORIE A MOLDOVEI

Scopul fundamental al introducerii cursului de Istorie a Moldovei este crearea premiselor pentru o rasturnare informationala in constiinta mostenirii culturale a Moldovei, a locului acestei tari si a cetatenilor sai in istorie si in lume. La rindul sau, cursul de istorie a Moldovei include trei sarcini legate indisolubil:

1.„Terapia istorica” – eliminarea „petelor albe” din istoria zonei. Asa cum am amintit, prin straduintele actualilor jucatorilor de ideologii, din trecutul teritoriului etnogenetic prielnic au fost aruncate fara nici o mila numele a zeci de popoare ce au trait aici: scitii, celtii, bastarnii, sarmatii. Pe harta istorica lipseste marele regat gotic Germanarih, iar triburile slave sint descrise ca sageti ale migratiunilor, aidoma curentelor oceanice. Se trece minutios sub tacere contributia gigantica a popoarelor turcice nu numai in calitate de ingredient exotic intr-un koktail etnic, dar si in calitate de creatori ai primelor centre urbane din Moldova. Sehr al-Gedid al Mahrusa (actualul Orhei vechi), aparut in secolul XIV, a devenit un model unic de viata urbana avansata – cu bai, cu apeducte, cu cea mai mare mecete de atunci in Hoarda de Aur (pe o suprafata de 3000 de metru patrati). Sintem convinsi ca si o oglindire istorica simpla poate trezi o rezonanta pozitiva imediata.

2.”Dobindirea Patriei” este constientizarea tuturor locuitorilor tarii ca pe reprezentanti ai natiunii politice unice, dupa principiul cetateniei, si nu al limbii sau provenientei, constientizarea a tot ce ne inrudeste, si nu a ceea ce ne separa, dincolo de toate frontierele artificiale. Asemenea trasaturi sint multe, ele sint in vazul tuturor, nici nu are sens sa le enumeram. Ramine doar sa aratam ca acesta este un bun, ca in aceasta consta chezasia viitorului nostru comun demn.

3.„Fara cotropiti si fara cotropitori” este reconstructia locului pe care Moldova l-a ocupat si il ocupa in lume. Cunoastem cu totii canavaua istorica traditionala a relatiilor dintre Moldova si imperii: Hoarda de Aur, Otoman, Austriac, Rus si altele. insa o asemenea abordare nu are perspectiva: lista bataliilor si a cotropitorilor inca nu inseamna mostenire. Problema e alta: ce i-a dat aceleiasi Moldove Turcia sau Austria, sau Rusia? ªi ce le-a dat Moldova lor, prin ce poate ea interesa aceste tari si, mai departe, – deja nu ca obiect de cotropire, ci ca partener? Aceasta si determina situatia actuala – relatiile Moldovei cu restul lumii „fara cotropiri si fara cotropitori”.

Consideram ca exact o sarcina formulata astfel de introducere a cursului de Istorie a Moldovei, exact o asemenea critica a adeptilor cursului de Istorie a Romanilor, tocmai scopurile educationale propuse vor crea solul potrivit pentru consolidarea comunitatii stiintifico-pedagogice in vederea solutionarii reusite a problemei puse. Mai mult – presupunem ca numai in acest mod istoria accentuata a statului moldovenesc va intruni un sprijin serios din partea cercurilor stiintifice largi din Europa, si, in final, va izola comunitatile pseudostiintifice ale istoricilor cu stari de spirit unioniste. -o-

————————————-

Consecutivitatea propusa a actiunilor pentru infaptuirea proiectului de inlocuire a disciplinei scolare “Istoria Romanilor” cu disciplina “Istoria Moldovei”

– Aparitia in presa a ministrului invatamintului despre necesitatea educarii tineretului in spiritul raspunderii civice si al patriotismului. Una dintre cele mai importante componente ale ideii sale trebuie sa fie problema despre manualele de istorie, in general, si de Istorie a Moldovei, in special.
– Dupa aceasta, in presa se desfasoara discutii bine dirijate pe tema “Cine sintem?”, “De ce istorie avem nevoie?” s.a.m.d. Trebuie sa se pronunte public in aceasta problema adeptii introducerii in programele scolare a cursului de Istorie a Moldovei, cu argumentarea pozitiilor lor.
– Este clar, va urma, ca raspuns la aceasta, reactia lagarului nationalist de dreapta si, atunci, va avea loc o confruntare deschisa de opinii. In aceste conditii, pe parcursul unei perioade destul de indelungate de timp, in organele de presa care se pronunta pentru consolidarea statalitatii moldovenesti, va trebui sa apara o masa critica de articole de popularizare a stiintei (ai caror autori trebuie sa fie nu atit lucratorii scolii superioare sau ai institutelor stiintifice academice, cit profesori de la scolile medii), care sa argumenteze necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Concomitent, in aceleasi publicatii, trebuie sa apara si opiniile unor cetateni de rind, inclusiv sub forma de scrisori colective. Nu trebuie sa ramina la o parte de la aceasta munca nici presa electronica.
– Ar fi foarte util sa se publice in vreo citeva gazete necomuniste o scrisoare semnata de un sir de inalti functionari publici, nemembri ai PCRM, cu argumentarea necesitatii introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Este, de asemenea, foarte rezonabil sa se publice o apreciere a unui grup de experti din rindurile juristilor de inalta calificare, nemembri ai PCRM, care sa argumenteze din punct de vedere juridic ideea despre faptul ca predarea istoriei altui stat si a altui popor ca pe o istorie a sa, nu este, “pe putin spus”, intru totul legal si nici intru totul constitutional, deoarece aceasta submineaza baza spirituala a statalitatii moldovenesti.
– Pe acest fundal, “va apare” o treia parte “moderata”, care va propune “un compromis” – manualele de istorie trebuie sa fie integrate, adica Istoria Moldovei si Istoria universala sa se studieze in cadrul unui singur manual, asa cum se practica in mai multe tari straine. Deoarece cel mai vulneabil moment, care poate comporta complicatii nedorite in toata aceasta actiune este problema excluderii cursului de “Istorie a Romanilor” in calitate de disciplina scolara de baza si inlocuirea lui cu disciplina “Istoria Moldovei” urmeaza a fi introdusa, in programa scolara, in cadrul cursului de “Istorie Universala”, o studiere mai aprofundata a “Istoriei Romaniei”. Se crede ca, pentru cea mai mare parte a istoricilor din republica noastra, o asemena varianta poate deveni o baza pentru compromis (aceasta concluzie a fost trasa pe baza sondarii precaute a opiniilor unora dintre ei).
– in paralel, in etapa a treia, se intreprind masuri pentru scrierea intregului complex de manuale de istorie pentru scoli si licee (cind va fi anuntat concursul de catre Minister, acestea, in principiu, vor fi de acum gata. Pot fi scrise si unele manuale de alternativa).
– De la 1 septembrie curent, se propune de acum introducerea in toate institutiile de invatamint superior din republica studierea, la anul II, a cursului obligatoriu de “Istorie a Moldovei”. Manualul pentru aceasta deja exista, desi sint posibile niste obiectii referitor la el. Nici un om rezonabil (cu exceptia doar a unei grupari mici de nationalisti extremisti, nu se vor opune unui asemenea pas). Mai mult, nu o vor face nici majoritatea profesorilor de la Catedrele de “Istorie a Romanilor”, deoarece, pe an ce trece, numarul de ore pentru ei se micsoreaza: disciplina lor se preda numai la anul I si, cu timpul, va fi exclusa din scoala superioara (din cauza ca admiterea in universitati se va face numai in baza bacalaureatului). Totodata, aceasta actiune intreprinsa va servi si ca verificare a reactiei diferitelor medii din societate la intentia de schimbare a cursului scolar de “Istorie a Romanilor” cu “Istoria Moldovei”.
– Este firesc faptul ca realizarea acestei idei (adica inlocuirea cursului de “Istorie a Romanilor” cu “Istoria Moldovei”) trebuie sa se efectueze treptat si numai pe fundalul imbunatatirii situatiei social-economice a populatiei, instituirii unei elementare ordini de drept in republica si, in acest context, trebuie acordata atentia, in primul rind, ridicarii bunastarii materiale a profesorilor nostri, a statutului lor social si moral in societate. Numai in asemenea caz ideea propusa se va bucura de o incuviintare generala in mijlocul profesorilor scolilor medii si ai liceelor, partial – si in rindul profesorilor scolii superioare, iar inamicii ei se vor pomeni in izolare. Este stiut ce importanta le acorda invatatorilor V.I.Lenin. in acest sens, Bismark spunea ca unificarea Germaniei a fost facuta, mai intii, de profesorii scolari, in mintile elevilor. ªi cind opinia publica va fi mai favorabila, prin Decret prezidential sau prin alta metoda (poate si in urma unui referendum), se poate efectua aceasta inlocuire.

P.S. Cit priveste componenta Comisiei, candidaturile propuse de Dumneavoastra (A.Roman, G.E.Rusnac*, A.Galben** s.a.) sint cele mai potrivite, deoarece prezenta in aceasta a unui ministru-adjunct si a rectorilor a doua universitati importante va atrage in cadrul ei multe persoane necesare (in ceea ce priveste componenta nominala a Comisiei – nici unul nefiind membru al PCRM), exista unele propuneri, desi ele au un caracter foarte preliminar: V.Pasat (1), Dragnev D.M. (2), Nicolaev G.I. (3), ªiscanu I.(4), Niculita I.T. (5), Chicus N.E. (6), Gonta G.V. (7), Parasca P.F. (8), Muraru E.I. (9), Cozma V.N. (10), Tudoreanu N.L. (11), Dergaciov (12), Cernenco M. (13), Bulmaga L. (14). Eremia I. (15). Cocirla P.S. (16), Certan E.E. (17), Morari A.G. (18), Esanu Const. (19), Laiu N.G. (20), Cebotari N.G. (21), turcanu Ion (22), Drahenberg C.M. (23), Potlog V.I. (23), Stavila I. (24), tvercun V. (25), Solomon C. (26), Polivtev V. (27), Ilasciuc D.V. (28), Sprinceana M.V. (29), Semeniuc Iu. (30), ªarov I.M. (31), Stan Valentina (32), Spinei F. (32), Gavrilita Galina (33), Nistreanu Tatiana (33), Moldovan Lidia (34), Strah D.I. (35), Moiseev I. (36), Josan T.I. (36), Custreabova P.F. (36), Culea S.S. (37), Tverdohleb A.I. (38), Petrenco A.M. (39), Zuza V.F. (40), Cornetchii S.P. (41), Gorea-Costin Iu. (42), Sirghi D. (43) s.a., inclusiv unii membri din Comisia “veche”, precum si multi dintre functionarii ce au acum “locsoare calde”. Desigur, cu fiecare dintre acesti oameni va trebui sa se lucreze individual, insa cu mult tact si diplomatie si nimeni dintre ei nici sa nu banuiasca faptul ca la mijloc este o lucratura***. Desigur, nici pe departe, nu toti sint gata sa accepte un asemenea compromis. insa o parte din ei – fara indoiala ca vor merge. Pur si simplu, fiecare isi are pretul si „locul vulnerabil”. in plus, aprecierile noastre sint subiective si putem sa gresim in ceva. Pe de alta parte, nu este deloc obligatoriu ca toti membrii Comisiei pentru adoptarea hotaririi despre inlocuirea Cursului de „Istorie a Romanilor” cu „Istoria Moldovei” sa fie si autori de manuale. Mai mult, colectivul de autori va fi creat pe o cu totul alta baza, mai exact – pe baza profesionala. Cu aceasta, in cazul solutionarii pozitive a problemei Comisiei, nu va fi absolut nici o problema. in asemenea caz, problema principala nu este scrierea manualului, ci componenta „normala” a Comisiei, care va lua decizia respectiva. Cind se va intimpla aceasta, vor fi de doua ori mai multi doritori decit va fi nevoie.
————-
*Este un adept convins al necesitatii inlocuirii cursului de „Istorie a Romanilor” cu disciplina de „Istorie a Moldovei”. Romanofob inveterat. Foarte iubitor de putere, este convins ca trebuie sa conduca. ii este greu sa isi inchipuie sa nu fie rector, desi uneori, de fata cu oamenii, declara ca ii este totuna. Universitatea, pentru care nu a facut putin, este viata lui. Pentru el nu e mai putin importanta cariera fiului in MAE. ii plac banii, insa ascunde acest fapt. Este extrem de ambitios – un fel de napoleonas. Desigur, cu un asemenea om trebuie sa vorbeasca personal V.Voronin.

** Este un oponent permanent al lui Rusnac. il invidiaza puternic pentru intiietate printre rectori. Un statut egal in Comisie cu cel al rectorului Universitatii de stat l-ar inalta in propriii ochi. Reactioneaza extrem de bolnavicios la „subaprecierile meritelor sale”. in cercurile academice nu este recunoscut drept om de stiinta, il considera un „cioban”. insa capacitatile sale organizatorice sint in afara indoielii. ªi cu el trebuie sa vorbeasca numai Presedintele republicii.

***Roman este cel care va si trebui sa se ocupe de asta – scop pentru care e desemnat in Comisie. Iar pentru a „nu fi date pe fata cartile” mai devreme, nimeni dintre conducatorii comunisti nu trebuie – pina una-alta – sa faca acest lucru in locul lui. Nici el nu trebuie sa stie nimic despre aceasta Nota si despre autorii ei, insa acest material ii poate indica directia activitatii si dezvalui tehnologia ei.

(1) Absolut fara principii. Nu stim care, dar credem ca aveti „argumente” de natura „sa-l convinga” de a-si pune semnatura pe decizia necesara si chiar sa participe in a-i convinge pe altii sa faca acelasi lucru.
(2) Director al Institutului de Istorie. Este un profesionist de cea mai inalta clasa. Este destept. insa este un conformist extraordinar, tine foarte mult la bunastarea sa materiala. Contra unor conditii – mentinerea in functie, oferirea a ceva pretios fiului sau (sa zicem, o functie buna sau o stagiere peste hotare), el ar putea sa accepte sa participe in componenta Comisiei si sa voteze „pentru”. El deja se zbate in incertitudine, nestiind la ce liman sa traga. Dupa el vor merge multi colaboratori de la Institutul de Istorie. Pentru a-l face mai vorbaret, ar trebui izolat de adeptii din PPCD, care l-au considerat intotdeauna drept carierist lipsit de principii si transfug. Foarte multi il banuiesc de pregatirea unei „noi tradari”. Deci, iata, – pentru a intensifica aceste stari de spirit si a crea in jurul lui un anume vacuum, este nevoie de publicat un articol elogios despre activitatea sa in perioada Puterii Sovietice si de adaugat in el ca, in suflet, el a fost intotdeauna „suveranist”, trecind de partea PPCD numai sub presiune. Iar autor al acestui articol trebuie sa fie cineva dintre adeptii convinsi si cunoscuti ai statalitatii moldovenesti. Mai mult decit toate, el de exact aceasta se teme. Dupa aceea, demoralizat. Dragnev este al nostru. Daca il va invita Voronin si ii va da anumite garantii, treaba va fi considerata ca si facuta.
(3) Director-adjunct al Institutului de Istorie. Are o vointa slaba, in toate il urmeaza pe Dragnev. Sotia sa este consilier in Guvern pentru probleme economice si tine mult la aceasta functie a sa. De aceea, credem, ea va fi pentru ca el sa participe la activitatea Comisiei. Nu este nici o indoiala ca, daca va dori, ea il poate „convinge”, deoarece el se afla sub controlul ei total.
(4) Rectorul Universitatii de stat din Cahul. Este destept, pare a fi un unionist convins, insa, totodata, este prieten al lui Roman. in plus, este rector, iar aceasta este o pirghie serioasa pentru a-l face „mai rezonabil”. Daca nu va sprijini ideea introducerii cursului de „Istorie a Moldovei”, cel putin sa taca.
(5) Decanul Facultatii de Istorie a USM, un profesionist de inalta calificare. Este un om cu ambitii hipertrofiate intr-un mod exceptional – doarme si se vede purtator de ordine, rector al vreunei institutii de invatamint superior, director al Institutului de Arheologie sau membru-corespondent al AªM. insa este destept. Locul sau vulnerabil este dorinta


103 răspunsuri la “De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei”

  1. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=351&idRubric=3872&idArticle=9451

    Prima pagina Abonarea 2006 Publicitatea in ziar Contacte

    Azi
    Editorial
    Eveniment
    Societate
    Transnistria
    Mapamond
    Sport

    Publicatia periodica
    „TIMPUL de dimineata” S.R.L.
    c/d 222400000101137
    (lei moldovenesti)
    c/d 22518018402055
    (dolari SUA)
    c/d 22516016422055
    (lei romanesti)
    „BCR” sucursala Chisinau
    Codul bancii – 280101868

    Publicitate

    Eveniment
    La Holercani, alesii pe spranceana au discutat in secret manualul de Istorie integrata

    Potrivit Agentiei „Moldpres”, in cadrul seminarului international “Multiperspectivitatea in predarea istoriei”, desfasurat in perioada 14-15 iulie, in statiunea Holercani, ministrul Educatiei si Tineretului Victor tvircun ar fi declarat ca, incepand cu anul de studii 2006-2007, “Istoria integrata” va fi predata in scoli ca un curs de baza. intr-o stire difuzata sambata, 15 iulie, aceeasi agentie informeaza ca la seminarul mentionat, experti ai Consiliului Europei si ai Institutului de cercetare in domeniul manualelor de istorie “Georg Eckert” din Germania au evaluat pozitiv noile manuale de istorie.

    E de remarcat faptul ca la seminarul de la Holercani reprezentantii Asociatiei Istoricilor din Moldova nu au fost invitati. Ion Negrei, vicepresedintele AIM, ne-a comunicat ca saptamana trecuta istoricii au adresat un demers catre ministrul Educatiei, in care au solicitat permisiunea acestuia de a participa la lucrarile seminarului. Dar nu au primit nici un raspuns.

    Contactat de TIMPUL, deputatul PPCD Ion Varta a relatat ca a facut o interpelare in parlament in care a cerut, printre altele, „transferarea lucrarilor seminarului de la Holercani la Chisinau; accesul liber la eveniment al opozantilor istoriei integrate; desecretizarea recenziilor facute de expertii europeni la manualele de Istoria integrata si, in general, desecretizarea acestor manuale.”

    Istoricul ne-a mai spus ca el, personal, a reusit sa participe la seminar, chiar daca pentru a obtine permisiunea a fost nevoit sa astepte aproape o ora in padurea de la Holercani. Tot el ne-a mai spus ca, din ordinul vicepremierului Valerian Cristea, au fost impiedicati sa ajunga la seminar jurnalistii de la Pro TV si „Flux”. Potrivit lui Varta, in cele doua zile ale seminarului ministrul tvircun nu a facut nicio declaratie vizavi de introducerea cursului de Istorie integrata. in opinia sa, pentru expertii europeni este importanta forma, metoda, nu si continutul. „I-am atentionat pe experti ca metoda lor serveste guvernarii pentru revizuirea materialului istoric introdus in manjuale, ceea ce poate conduce la o destabilizare social-politica in republica. in cele din urma, cu jumatate de gura, expertii europeni au recunoscut ca acest curs este politizat”, a mentionat Ion Varta.

    Valentina Basiul, TIMPUL

    Vizite: 620017

    Arhiva: 2003 2004 2005 2006 Alegeti luna ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Alegeti anul si luna pentru a accesa arhiva.

  2. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=15202&cat=Cotidian%20National&rub=Eveniment

    Cotidian National · Eveniment · Nr.98 · 2006-07-19· 98
    PRIN IMPLEMENTAREA CURSULUI DE ISTORIE INTEGRATa

    Guvernantii incalca un sir de acte nationale si internationale

    Vicepresedintele PPCD, ªtefan Secareanu, presedinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului si minoritatile nationale, si istoricul Ion Varta, deputat crestin-democrat, au facut publica marti, intr-o conferinta de presa, o declaratie a grupului parlamentar al PPCD, in care isi exprima ingrijorarea in legatura cu decizia responsabililor din cadrul Guvernului de a interzice accesul deputatului crestin-democrat Ion Varta si a reprezentantilor mass-media la lucrarile seminarului international consacrat implementarii istoriei integrate in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova. Seminarul a fost organizat de Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova, cu participarea unor experti de la Consiliul Europei, precum si din cadrul Institutului de Cercetare in domeniul manualelor de istorie „Georg Eckert” (Germania). Potrivit declaratiei, acest fapt constituie o incalcare grosolana a statutului deputatului si a principiului transparentei si libertatii presei. „Un astfel de comportament se explica prin refuzul responsabililor din guvern de a admite o informare obiectiva a opiniei publice cu privire la modul cum este instrumentat scenariul de implementare a istoriei integrate”, se arata in declaratie.

    Potrivit sursei citate, decizia autoritatilor Republicii Moldova de a initia experimentarea cursului de istorie integrata, fara o expertizare prealabila, transparenta si obiectiva a conceptiei respectivului curs, curriculei si a manualelor experimentale, impunerea, pe cale administrativa, a unei abordari perimate si antistiintifice a istoriei nationale prin intermediul reanimarii unor dogme de sorginte stalinista a provocat grave deformari ale experimentului si continuturilor manualelor experimentale de istorie integrata. „Aceste actiuni reprezinta o sfidare a Rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 24 aprilie si 26 septembrie 2002 cu privire la functionarea institutiilor democratice din Republica Moldova, prin care a fost instituit un moratoriu asupra problemelor de predare a istoriei”, se spune in declaratie.

    Grupul parlamentar al PPCD sustine ca organizarea unei campanii masive de discreditare a manualelor de istorie, in vara si toamna anului 2003, inca in vigoare in invatamantul preuniversitar, precum si a autorilor acestora, a condus la excluderea, in mod abuziv, din cadrul unui dialog civilizat a majoritatii covarsitoare a istoricilor din tara si la instaurarea unei situatii de conflict care se mentine pana in prezent. in opinia autorilor declaratiei, aceasta stare de conflict a antrenat numerosi reprezentanti ai altor categorii profesionale si sociale, inclusiv o buna parte a intelectualitatii din Republica Moldova. Potrivit lor, in consecinta, societatea a fost divizata in doua tabere, iar o atare divizare „comporta riscuri serioase pentru echilibrul social-politic, atat de necesar tarii noastre pentru onorarea angajamentelor asumate odata cu semnarea Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, de care depinde viitorul european al statului nostru”, sustin autorii.

    Potrivit lor, maniera in care s-a desfasurat pana in prezent procedura de promovare a cursului de istorie integrata este una paguboasa si contrarie prevederilor unor acte legislative si normative nationale – Conceptia dezvoltarii invatamantului in Republica Moldova ( 1995), Programul National de dezvoltare a invatamantului in Republica Moldova ( 1995), Legea invatamantului ( 1995), Curriculumul de baza ( 1997), precum si a prevederilor stipulate in recomandarea 15 ( 2001) privind predarea istoriei in Europa in secolul 21, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei. Autorii declaratiei sustin ca promovarea cu insistenta a cursului de istorie integrata, prin refuzul unui dialog constructiv intre parti si incalcarea flagranta si grava a principiului transparentei in aceasta problema de interes national, se constituie „intr-o conspiratie a unor grupuri de interese din cadrul actualei puteri, indreptata impotriva parteneriatului politic instituit in scopul realizarii reformelor democratice”. Potrivit declaratiei, subestimarea pericolului unei eventuale destabilizari, pe care o poate genera divizarea societatii in doua tabere din cauza refuzului de a readuce pe fagasul corectitudinii si normalitatii dialogul curmat in mod arbitrar in 2002-2003, risca sa pericliteze atmosfera de stabilitate si consens politic care s-a instalat dupa alegerile parlamentare din anul trecut.

    Autorii declaratiei subliniaza necesitatea reluarii dialogului dintre guvernare si reprezentantii celuilalt curent de opinie, care intruneste o sustinere considerabila in societatea noastra. in opinia lor, un rol aparte in restabilirea dialogului dintre cele doua tabere ale societatii moldovenesti in problema predarii istoriei in scoala le revine expertilor Consiliului Europei „care, se pare, pana in prezent, inca nu s-au patruns de responsabilitatea ce le revine in dezamorsarea starii conflictuale de la noi si care subapreciaza necesitatea unor recomandari cu privire la promovarea unei interpretari stiintifice si depolitizate a confinuturilor manualelor la istoria integrata”.

    „Decizia de implementare a unor manuale de istorie care nu intrunesc un consens in societate nu poate fi realizata fara acordul parintilor si elevilor ce urmeaza sa studieze in baza lor. Acesta este un drept fundamental al lor garantat de Constitutie, de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, precum si de Conventia Internationala cu privire la Drepturile Copilului, la care Republica Moldova este parte”, se mai arata in declaratia citata.

    in cadrul conferintei de presa, ªtefan Secareanu a declarat ca, prin actiunile lor, autoritatile de la Chisinau incalca Constitutia Republicii Moldova (art.35), un sir de prevederi ale Declaratiei universale a drepturilor omului (art.19 si art.26), Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale (art.2), Conventiei internationale pentru apararea drepturilor copilului (art.28) etc. El a precizat ca grupul parlamentar al PPCD va informa despre aceasta situatie raportorii pentru Republica Moldova ai Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

    Ecaterina Deleu

  3. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/07/060717_moldova_manual_istorie.shtml

    17 Iulie, 2006 – Published 16:44 GMT

    Trimite unui prieten Versiune pentru tiparire

    Se pregateste inlocuirea „Istoriei romanilor” de la 1 septembrie

    Autoritatile Republicii Moldova ar putea exclude cursul de „Istorie a Romanilor” din scolile si liceele din Republica Moldova, inlocuindu-l cu un curs de istorie integrata, chiar de la 1 septembrie.
    intr-o declaratie pentru agentia oficiala de stiri Moldpres, Ministrul Educatie Victor tvircun, a afirmat ca, „istoria integrata va fi predata in scoli ca un curs de baza, incepand cu anul de studii 2006-2007”.

    Ministrul tvircun a facut aceste declaratii in cadrul unui seminar in problema studierii istoriei integrate la care au participat experti din Republica Moldova si de la Consiliul Europei.

    Solicitati de BBC, reprezentantii Ministerului Educatiei au evitat sa comenteze aceasta tema pe motiv ca ministrul nu este disponibil, iar alte persoane abilitate sa comunice cu presa sunt in concediu.

    Polemica istorico-politica

    Manualul de clasa a 12-a spune asa: la 1918 s-a intamplat un lucru reprobabil; in rezultatul unei interventii militare Basarabia a fost anexata de catre Romania, aici s-a instituit un regim de teroare si toti acei care-si manifestau dezacordul fata de aceasta anexiune erau impuscati pe loc fara judecata. Deci, lucruri absolut denaturate, niste falsuri.

    Istoricul Ion Varta

    Problema cursului de istorie integrata a provocat pana acum nenumarate dispute intre istoricii si politicienii din Republica Moldova.

    Istoricul Ion Varta, deputat al Partidului Popular Crestin Democrat, spune ca nelinistile multor istorici sunt legate nu atat de istoria integrata propriu-zis, care nu este decat o metodologie noua, ci de faptul ca prin ease urmareste reabilitarea unor teze din istoriografia stalinista.

    „Manualul de clasa a 12-a spune asa: la 1918 s-a intamplat un lucru reprobabil; in rezultatul unei interventii militare Basarabia a fost anexata de catre Romania, aici s-a instituit un regim de teroare si toti acei care-si manifestau dezacordul fata de aceasta anexiune erau impuscati pe loc fara judecata. Deci, lucruri absolut denaturate, niste falsuri. Este o interpretare de pe pozitiile propangandei sovietice. Asa s-a facut atunci, in 1940, pentru a justifica acest rapt teritorial”, a declarat la BBC Ion Varta.

    Domnul Varta afirma ca manualele de istorie integrata au fost elaborate in secret, de cativa istorici loiali puterii comuniste, fara a lansa discutii in societate si fara a consulta savantii din domeniu.

    „Unii doresc sa dialogam, sa fie initiata o discutie corecta, civilizata, cu participarea celor mai reprezentativi istorici pe care ii are la ora actuala Republica Moldova ca as vedem ce facem si cum procedam. Daca se aplica dictatul, vor fi anemozitati si aceste anemozitati pot creste in intensitate si putem, in ultima instanta, sa ne alegem cu destabilizarea situatiei social-politice, a echilibrului social-politic in societatea noastra la care tinem cu totii foarte mult”, avertizeaza Ion Varta.

    Ce spun profesorii de istorie

    Personal, nu cred ca istoria va avea de suferit daca profesorul va fi patriot al neamului sau, fiindca curiculum nu ne limiteaza la numarul de ore pentru istoria neamului sau istoria universala. Depinde de profesionalismul, de dragostea pe care o manifesta profesorul fata de istoria neamului sau.

    Nina Munteanu, profesoara de istorie la Cainari

    Profesoara de istorie, Nina Munteanu, de la liceul „Alexei Mateevici” din localitatea Cainari, care preda istoria integrata, cu titlul de experiment, deja de trei ani, spune ca pana la urma totul depinde de profesor.

    „Personal, nu cred ca istoria va avea de suferit daca profesorul va fi patriot al neamului sau, fiindca curiculum nu ne limiteaza la numarul de ore pentru istoria neamului sau istoria universala. Depinde de profesionalismul, de dragostea pe care o manifesta profesorul fata de istoria neamului sau”, spune profesoara de istorie Nina Munteanu.

    Doamna Munteanu recunoaste cei mai multi dintre profesorii de istorie de la tara sunt preocupati mai mult de propriile gospodarii, decat de disciplina pe care o predau.

    Disciplina care, deopotriva cu limba romana, a devenit in Republica Moldova un fel de refren al mai tuturor manifestatiilor de protest, incepand cu anii 90 ai secolului trecut si pana in prezent, un permanent subiect de fotbal politic.

    LEGaTURI
    Disputa cu tema istorica in Republica Moldova
    10 Noiembrie, 2004 | ªtiri
    LEGaTURI LA SITE-URI EXTERNE
    Ministerul Educatiei si Tineretului
    BBC nu este raspunzator de continutul paginilor de Internet ce nu ii apartin
    ULTIMELE ªTIRI
    Procurorul general, Ilie Botos, a demisionat
    Conducerea interimara a SRI si SIE
    Arestari in legatura cu atentatele din Mumbai
    Kofi Annan cere incetarea luptelor in Liban

    Trimite unui prieten Versiune pentru tiparire

  4. http://www.azi.md/print/40176/Ro

    MOLDOVA AZI > SOCIAL > TRIBUNA ZILEI
    http://www.azi.md/news?ID=40176

    19 iulie 2006

    Declaratia Consiliului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
    Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova cu participarea reprezentantilor altor uniuni si asociatii de creatie si profesionale, luand act de afirmatiile presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, facute in cadrul conferintei de presa din 11 iulie 2006, referitoare la Pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele sale pentru Basarabia declara urmatoarele:

    – presedintele R.Moldova, V.Voronin repune in circuit falsurile staliniste, promovate in perioada regimului sovietic comunist de ocupatie, privind istoria, cultura si identitatea populatiei din Republica Moldova;

    – afirmatiile sale cum ca „Pactul Ribbentrop-Molotov nu are nimic cu Republica Moldova si cu zona geografica numita Basarabia” vin in flagranta contradictie cu adevarul recunoscut chiar si de Congresul al II-lea al deputatilor poporului din fosta URSS prin hotararea din 24 decembrie 1989, care constatand ca „odata cu tratatul a fost semnat si „protocolul aditional secret”, prin care se delimitau „sferele de interese” ale partilor contractante (URSS si Germania – n.n.) de la Marea Baltica pana la Marea Neagra, de la Finlanda pana la Basarabia”, a considerat nule si neavenite ab initio toate protocoalele aditionale secrete, incheiate intre Hitler si Stalin pe parcursul anilor 1939-1941, inclusiv alineatul III din protocolul aditional secret din 23 august 1939, in care se specifica: „In privinta Europei Sud-Estice, partea sovietica subliniaza interesul pe care-l manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dizinteres politic fata de aceste teritorii”;

    – amintim, in acest context, ca suveranitatea si independenta R.Moldova fata de URSS decurge din condamnarea de catre Parlamentul R.Moldova prin Hotararea nr. 149-XII din 23 iunie 1990 de aprobare a Avizului Comisiei privind aprecierea politico-juridica a Pactului Ribbentrop-Molotov, , si prin Declaratia de independenta a R.Moldova din 27 august 1991, in care s-a luat act de faptul „ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S. si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991″;

    – neadevarata si absurda este si afirmatia lui V.Voronin cum, ca „zona aceasta… in 1918 a fost ocupata cu forta de catre regimul de la Bucuresti care era atunci”, care e si o insulta in adresa organului legislativ suprem al Republicii Democrative Moldovenesti din 1917-1918 – Sfatul Tarii – care la 27 martie (9 aprilie) 1918 a adoptat Actul reunirii cu Romania, punand capat astfel unui secol de anexare si ocupatie a acestui tinut de catre Imperiul Rus; actul reunirii din 1918 fiind recunoscut, pe plan international, prin Tratatul de pace de la Paris din 1920;

    – o profanare a adevarului istoric si a memoriei sutelor de mii de victime ale regimului comunist sovietic de ocupatie, inclusiv a intelectualilor din Basarabia si Transnistria, e afirmatia lui V.Voronin cum ca „la 28 iunie 1940, s-a eliberat Moldova care a fost ocupata de Romania”; conform unei asemenea logici perverse, R.Moldova ar fi trebuit sa ramana in componenta imperiului sovietic si aceasta afirmatie il descalifica pe V.Voronin in calitate de presedinte al statului independent R.Moldova;

    – ne pronuntam in sprijinul eforturilor comunitatii internationale de solutionare a diferendului transnistrean, respingand, totodata, instigarile la vrajba si represalii proferate de presedintele V.Voronin, la adresa unor categorii ale populatiei, ceea ce vine in contradictie cu normele si principiile statului de drept si pun la indoiala sinceritatea declaratiilor proeuropene ale lui V.Voronin, precum si pe cele „de buna vecinatate” cu Romania.

    Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova condamna aceste afirmatii denigratoare si ofensatoare ale presedintelui R.Moldova, V.Voronin, privind istoria, cultura si identitatea noastra nationala si respinge politica guvernarii comuniste din R.Moldova ce deriva din aceste teze absurde: impunerea in sistemul de invatamant a unei istorii falsificate conform tezelor preluate din istoriografia sovietica, numita „istoria integrata”, perpetuarea falsurilor privind identitatea etnica si lingvistica a populatiei din Rep.Moldova – actiuni prin care se incalca moratoriul cerut de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei prin Rezolutia din 24 martie 2002.

    Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova atentioneaza opinia publica interna si internationala asupra politicii dublelor standarde, promovata de guvernarea comunista a R.Moldova si face apel catre mijloacele de informare publica sa reflecte cu obiectivitate realitatile politice, sociale si economice din R.Moldova, precum si consecintele politicii externe aventurieriste promovate de actuala guvernare comunista.

    DECLARATIA Consiliului largit al Uniunii Scriitorilor din Moldova si a Comitetului de conducere al Asociatiei Istoricilor din Moldova In legatura cu actiunile guvernarii comuniste de excludere din invatamant a istoriei nationale si impunere a unui curs de istorie falsificata sub denumirea de „istorie integrata”, Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova si Comitetul de conducere al Asociatiei istoricilor din R.Moldova declara urmatoarele:

    – acoperindu-se cu frazeologie proeuropeana si cu notiuni corecte doar in aparenta, regimul comunist din R.Moldova reintroduce in sistemul de invatamant cursul de istorie, ce are la baza tezele istoriografiei sovietice; se urmareste indoctrinarea si intoxicarea tinerei generatii cu tezele staliniste in materie de istorie, limba si cultura, promovate in perioada regimului sovietic de ocupatie, izolarea istoriei acestei regiuni de contextul general romanesc si cel european, prin promovarea romanofobiei, a intolerantei si xenofobiei; aceste actiuni duc la destabilizarea si scindarea societatii in R.Moldova;

    – pe fondul necunoasterii realitatilor din R.Moldova, unii reprezentanti ai organismelor internationale, din pacate, cad in cursa ideologica a actualului regim de la Chisinau;

    – prin actiunile intreprinse, conducerea comunista incalca Moratoriul cerut de Rezolutia APCE din 24 martie 2002 privind abordarea problemelor de limba, identitate si istorie in R.Moldova;

    – metodele prin care se impune cursul de istorie integrata sunt specifice unui regim totalitar: a fost neglijata cu desavarsire opinia specialistilor si a institutiilor stiintifice de profil; manualele, ce se impun institutiilor de invatamant, au fost elaborate si editate in lipsa conceptiei si curriculumului aprobate in conformitate cu normele legislative; actualii promotori ai asa-zisei „istorii integrate” sunt fostii ideologi ai partidului comunist al U.R.S.S. si discipolii lor;

    – asa-numitul „experiment” s-a desfasurat in conditiile lipsei de transparenta, incalcindu-se principiile metodice si didactice, facandu-se concluzii nefondate si discriminatoare, cum ca elevii care au suportat aceasta „experienta” de tip sovietic sunt mai avansati intelectual decat cei care au urmat cursurile de istorie a romanilor si istoriei universale.

    Cerem autoritatilor R.Moldova respectarea Moratoriului APCE.

    Cerem Ministerului Educatiei si Tineretului mentinerea actualelor obiecte de studiu (istoria romanilor si istoria universala) in baza documentelor reglatorii.

    Recunoscand necesitatea perfectionarii continue a manualelor si a curriculumului, cerem organizarea acestui proces in mod democratic, cu participarea directa a institutiilor stiintifice de profil.

    Facem apel catre cadrele didactice, parinti, elevi, catre societatea civila sa condamne si sa respinga actiunile guvernarii comuniste de substituire a cursului de istorie nationala cu falsuri si teze pseudoistorice.

    Facem apel catre organismele internationale sa patrunda in esenta problemei si sa trateze cu maximum de obiectivitate si responsabilitate initiativele hazardate, experimentele ideologice, subversive si, in esenta, antieuropene ale autoritatilor comuniste de la Chisinau.

    ——————————————————————————–
    Copyright ©1998-2002 Moldova Azi
    Site creat de design.md
    Hosting oferit de DNT

  5. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=15202&cat=Cotidian%20National&rub=Eveniment

    Cotidian National · Eveniment · Nr.98 · 2006-07-19· 100
    PRIN IMPLEMENTAREA CURSULUI DE ISTORIE INTEGRATa

    Guvernantii incalca un sir de acte nationale si internationale

    Vicepresedintele PPCD, ªtefan Secareanu, presedinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului si minoritatile nationale, si istoricul Ion Varta, deputat crestin-democrat, au facut publica marti, intr-o conferinta de presa, o declaratie a grupului parlamentar al PPCD, in care isi exprima ingrijorarea in legatura cu decizia responsabililor din cadrul Guvernului de a interzice accesul deputatului crestin-democrat Ion Varta si a reprezentantilor mass-media la lucrarile seminarului international consacrat implementarii istoriei integrate in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova. Seminarul a fost organizat de Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova, cu participarea unor experti de la Consiliul Europei, precum si din cadrul Institutului de Cercetare in domeniul manualelor de istorie „Georg Eckert” (Germania). Potrivit declaratiei, acest fapt constituie o incalcare grosolana a statutului deputatului si a principiului transparentei si libertatii presei. „Un astfel de comportament se explica prin refuzul responsabililor din guvern de a admite o informare obiectiva a opiniei publice cu privire la modul cum este instrumentat scenariul de implementare a istoriei integrate”, se arata in declaratie.

    Potrivit sursei citate, decizia autoritatilor Republicii Moldova de a initia experimentarea cursului de istorie integrata, fara o expertizare prealabila, transparenta si obiectiva a conceptiei respectivului curs, curriculei si a manualelor experimentale, impunerea, pe cale administrativa, a unei abordari perimate si antistiintifice a istoriei nationale prin intermediul reanimarii unor dogme de sorginte stalinista a provocat grave deformari ale experimentului si continuturilor manualelor experimentale de istorie integrata. „Aceste actiuni reprezinta o sfidare a Rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 24 aprilie si 26 septembrie 2002 cu privire la functionarea institutiilor democratice din Republica Moldova, prin care a fost instituit un moratoriu asupra problemelor de predare a istoriei”, se spune in declaratie.

    Grupul parlamentar al PPCD sustine ca organizarea unei campanii masive de discreditare a manualelor de istorie, in vara si toamna anului 2003, inca in vigoare in invatamantul preuniversitar, precum si a autorilor acestora, a condus la excluderea, in mod abuziv, din cadrul unui dialog civilizat a majoritatii covarsitoare a istoricilor din tara si la instaurarea unei situatii de conflict care se mentine pana in prezent. in opinia autorilor declaratiei, aceasta stare de conflict a antrenat numerosi reprezentanti ai altor categorii profesionale si sociale, inclusiv o buna parte a intelectualitatii din Republica Moldova. Potrivit lor, in consecinta, societatea a fost divizata in doua tabere, iar o atare divizare „comporta riscuri serioase pentru echilibrul social-politic, atat de necesar tarii noastre pentru onorarea angajamentelor asumate odata cu semnarea Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, de care depinde viitorul european al statului nostru”, sustin autorii.

    Potrivit lor, maniera in care s-a desfasurat pana in prezent procedura de promovare a cursului de istorie integrata este una paguboasa si contrarie prevederilor unor acte legislative si normative nationale – Conceptia dezvoltarii invatamantului in Republica Moldova ( 1995), Programul National de dezvoltare a invatamantului in Republica Moldova ( 1995), Legea invatamantului ( 1995), Curriculumul de baza ( 1997), precum si a prevederilor stipulate in recomandarea 15 ( 2001) privind predarea istoriei in Europa in secolul 21, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei. Autorii declaratiei sustin ca promovarea cu insistenta a cursului de istorie integrata, prin refuzul unui dialog constructiv intre parti si incalcarea flagranta si grava a principiului transparentei in aceasta problema de interes national, se constituie „intr-o conspiratie a unor grupuri de interese din cadrul actualei puteri, indreptata impotriva parteneriatului politic instituit in scopul realizarii reformelor democratice”. Potrivit declaratiei, subestimarea pericolului unei eventuale destabilizari, pe care o poate genera divizarea societatii in doua tabere din cauza refuzului de a readuce pe fagasul corectitudinii si normalitatii dialogul curmat in mod arbitrar in 2002-2003, risca sa pericliteze atmosfera de stabilitate si consens politic care s-a instalat dupa alegerile parlamentare din anul trecut.

    Autorii declaratiei subliniaza necesitatea reluarii dialogului dintre guvernare si reprezentantii celuilalt curent de opinie, care intruneste o sustinere considerabila in societatea noastra. in opinia lor, un rol aparte in restabilirea dialogului dintre cele doua tabere ale societatii moldovenesti in problema predarii istoriei in scoala le revine expertilor Consiliului Europei „care, se pare, pana in prezent, inca nu s-au patruns de responsabilitatea ce le revine in dezamorsarea starii conflictuale de la noi si care subapreciaza necesitatea unor recomandari cu privire la promovarea unei interpretari stiintifice si depolitizate a confinuturilor manualelor la istoria integrata”.

    „Decizia de implementare a unor manuale de istorie care nu intrunesc un consens in societate nu poate fi realizata fara acordul parintilor si elevilor ce urmeaza sa studieze in baza lor. Acesta este un drept fundamental al lor garantat de Constitutie, de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, precum si de Conventia Internationala cu privire la Drepturile Copilului, la care Republica Moldova este parte”, se mai arata in declaratia citata.

    in cadrul conferintei de presa, ªtefan Secareanu a declarat ca, prin actiunile lor, autoritatile de la Chisinau incalca Constitutia Republicii Moldova (art.35), un sir de prevederi ale Declaratiei universale a drepturilor omului (art.19 si art.26), Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale (art.2), Conventiei internationale pentru apararea drepturilor copilului (art.28) etc. El a precizat ca grupul parlamentar al PPCD va informa despre aceasta situatie raportorii pentru Republica Moldova ai Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

    Ecaterina Deleu

  6. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=15455&cat=Cotidian%20National&rub=Politica

    Cotidian National · Politica · Nr.104 · 2006-07-31· 94
    „Orice razboi se incheie mai devreme sau mai tarziu cu pace”

    incheierea sesiunii de primavara 2006. Punctul de vedere al Fractiunii PPCD, exprimat de catre presedintele fractiunii, Vlad Cubreacov, in cadrul sedintei plenare de sambata, 29 iulie 2006

    Domnule Presedinte,
    Stimati colegi,
    Onorata asistenta,

    Acest moment de bilant ne ofera prilejul sa trecem realist in revista activitatea noastra parlamentara din ultima sesiune, pentru a vedea ce anume ne ramane de facut pentru realizarea obiectivelor de reforma economica, politica, sociala, de integrare europeana si de promovare a interesului national al Republicii Moldova.
    intelegerea politica de cooperare incheiata la inceputul acestei legislaturi intre liderii partidului de guvernamant si crestin-democrati are efecte pozitive pentru societate si izvoraste din nevoia acuta de a apara in mod solidar interesele nationale ale Republicii Moldova afectate grav de presiunile politice, militare si economice ale Rusiei, a carei conducere, din pacate, nu manifesta destula flexibilitate si respect in relatiile sale cu tara noastra.
    Doresc sa subliniez consensul nostru exemplar in chestiunea diferendului transnistrean, pozitie solidara manifestata chiar ieri prin adoptarea declaratiei noastre in legatura cu intentia regimului ilegal de la Tiraspol de a organiza un pretins referendum de rupere din trupul tarii a teritoriului de rasarit al Moldovei. in acest moment de totalizare ne face placere sa mentionam ca din cele 10 propuneri asupra carora am convenit in primavara anului trecut, 9 sunt deja in mare realizate. Cand spun in mare, ma refer la faptul ca in mod firesc norma legislativa merge inaintea formarii unor practici si traditii euroconforme. Toate tarile din regiunea noastra au cunoscut in perioada de tranzitie aceleasi situatii in care norma legala in vigoare nu aducea schimbari imediate. Dar, anume pe fundamentul acestor constructii legislative se intemeiaza politicile noastre de fortificare si eficientizare a institutiilor democratice ale statului de drept. Se stie ca cel mai greu se schimba mentalitatile, iar Legislativul nostru nu are nici competenta si nici puterea de a inlocui integral resurse umane uneori depasite din intregi domenii, bresle si institutii. Amintim telegrafic faptul ca anume datorita cooperarii noastre a devenit posibila transmisiunea in direct a sedintelor plenare si publicarea stenogramelor pe pagina web a Parlamentului. S-a modificat legislatia electorala, cea care tine de Curtea de Conturi si de puterea judecatoreasca, toate aceste trei reforme fiind urmate de largirea competentelor si de schimbarea componentei nominale a Comisiei Electorale Centrale, a Curtii de Conturi si a Consiliului Superior al Magistraturii. in acelasi fel s-a modificat si legislatia privind Serviciul de Informatii si Securitate, ca si controlul parlamentar asupra acestuia. Elaborarea migaloasa si deseori dificila a Codului Audiovizualului s-a soldat, in urma unor compromisuri rezonabile si a preluarii celor mai avansate modele europene, cu adoptarea lui recenta in lectura finala. Urmeaza intrarea lui in vigoare si realizarea practica a reformei in domeniu. Seria de modificari operate la legislatia privind administratia publica locala se inscrie pe aceeasi linie de reforme enumerate atat in cele 10 propuneri formulate de noi, cat si in Planul calendaristic adoptat de Parlament. Noua puncte fiind intr-o masura considerabila indeplinite, mai ramane sa ne concentram asupra reformei Procuraturii si sa armonizam astfel si activitatea acestui organism cu normele si practicile europene. Bineinteles, campul reformei este cu mult mai vast si avem obligatia sa o continuam pe toate planurile. Una dintre legile pe care, din pacate, nu am reusit sa o finalizam si sa o adoptam in aceasta sesiune este cea privind partidele si modul lor de finantare. Elementul principal de noutate al viitoarei legi urmeaza sa includa printre sursele de finantare a partidelor si subventiile de la bugetul de stat, echilibrate cu masuri proportionale de control.
    in timp ce in politica externa si in domeniul promovarii reformelor politice si institutionale am reusit sa identificam, in baza unui dialog uneori dificil, formule consensuale, in chestiunile privind reforma economica si bugetara, reprezentantii partidului de guvernamant au aratat mai putina receptivitate, fara a tine seama de opiniile colegilor din grupurile parlamentare de opozitie.
    Deputatii Partidului Popular Crestin Democrat s-au manifestat activ in cadrul dezbaterilor pe marginea celei mai insemnate legi a anului: Legea Bugetului de stat. Am prezentat un sir de amendamente si propuneri concrete pentru imbunatatirea acestei legi. Am propus micsorarea cheltuielilor inutile si directionarea banilor catre oameni si comunitati concrete din tara. Dar Guvernul si majoritatea parlamentara au neglijat propunerile rezonabile cu caracter economic si financiar ale opozitiei crestin-democrate. Astfel au fost neglijate sute de localitati rurale care au trimis la Parlament solicitari concrete.
    Sa recunoastem ca daca problemele grave pe care le avem cu exportul produselor viti-vinicole pe piata rusa nu pot fi reprosate guvernului, ci factorilor de presiune externa, atunci lipsa unor politici coerente si flexibile de stimulare si sustinere a producatorilor agricoli ii revine in totalitate puterii. Din pacate, insistentele sistematice ale Grupului nostru parlamentar de a le asigura taranilor accesul la credite performante, de a le acorda scutiri si inlesniri fiscale, subventii la achizitionarea produselor petroliere, la procurarea semintelor si ingrasamintelor, precum si la achizitionarea produselor agricole, de a anula toate taxele vamale la importul de tehnica si utilaje agricole nu au fost auzite.
    Stimati colegi,
    Ar trebui sa ne fie rusine de oamenii simpli cand aranjam cifrele in Buget si ne ingaduim sa acordam zeci de milioane de lei pentru reparatia cladirilor oficiale sau a vilelor inaltilor demnitari, in loc sa indreptam modestele resurse bugetare spre rezolvarea celor mai dureroase probleme de ordin social, cum ar fi asigurarea localitatilor rurale cu apa potabila, reparatia drumurilor sau gazificare.
    Doresc sa ma refer si la lipsa de rezultate semnificative in combaterea eficienta a coruptiei in organele puterii de stat, in cele de ancheta si in justitie. Ar trebui sa ne concentram in toamna asupra reformei in organele procuraturii, ministerul de interne. Ar fi bine sa exercitam mai eficient functia de control a Legislativului. in acest sens consideram ca se impune nevoia constituirii unor comisii speciale si de ancheta pentru verificarea activitatii procuraturii, in special in cazurile legate de implicarea unor fosti si actuali procurori in scandaluri de coruptie si in crearea unor retele de tip mafiot care aduc atingere grava drepturilor omului, liberei initiative economice, eficientei si prestigiului institutiilor statului de drept.
    Ar fi potrivit sa-i acordam o atentie speciala si Ministerului de Interne. Tortura si tratamentul inuman si degradant, pana la uciderea in batai, au devenit practici obisnuite in aceasta institutie, ai carei angajati fiind adesea nu oameni ai legii, ci ca adevarati criminali si asasini cu apucaturi sadice de temut. in astfel de cazuri s-a vazut ca, din pacate, comisia parlamentara de profil nu reuseste intotdeauna sa aiba reactii prompte si sa scoata la iveala abuzurile si nelegiurile de acest fel.
    Cu tot respectul pentru breasla judecatorilor, nu putem sa nu observam ca unii dintre acestia isi folosesc toga onorabila de infaptuitori ai dreptatii doar pentru a ascunde sub ea mita primita de la criminalii care scapa astfel de pedeapsa justitiei.
    Contribuabilul moldovean a obosit sa plateasca la CEDO bani din buzunarul sau pentru nelegiuirile politiei si coruptia din justitie.

    De asemenea, scandalurile de implicare a unor conducatori si ofiteri ai Serviciului de Informatii si Securitate in afaceri murdare, devenite publice in ultima vreme, au scos in vileag faptul ca si in aceasta institutie fundamentala pentru imunitatea organismului nostru statal exista persoane care supravietuiesc tuturor guvernarilor si care se pare ca au grija mai mult de capatuirea personala decat de siguranta nationala si de indeplinirea onesta a obligatiunilor de serviciu.
    in acest context apreciem ca pozitive remanierele initiate, potrivit legii, de seful statului. Ca deputati trebuie sa asiguram un cadru legislativ, o finantare si dotare tehnica adecvate a Serviciului nostru special, dar si sa ne preocupam de calitatea, eficienta si patriotismul resurselor umane din cadrul acestei institutii.
    Examinand nenumaratele plangeri ale cetatenilor vizand abuzurile si faradelegile, ne-am convins ca in pofida schimbarii partidelor la guvernare si a demnitarilor de prim rang, ca la nivelul mediu al institutiilor de stat s-au pastrat adevarate retele constituite in perioada de dupa declararea independentei si pana in prezent. Abilitatea acestor structuri paralele din interiorul institutiilor statului deseori permite sabotarea deciziilor adoptate la nivelul institutiilor centrale ale tarii, – Presedintie, Parlament, Guvern – si de distorsionare a sensului reformelor. Anume catre acesti pseudospecialisti trebuie sa se indrepte atentia noastra ca legiuitori, de la care omul simplu asteapta sa facem dreptate, starpind coruptia si birocratia. Doar astfel vom putea reabilita imaginea institutiilor statului si capata increderea cetatenilor nostri.
    Stimati colegi,
    O chestiune dezbatuta mult si inflacarat la microfoanele parlamentului in aceasta sesiune a fost cea a predarii cursului de Istorie in scoala. Ne exprimam profunda parere de rau ca invitatia noastra adresata colegilor de la guvernare de a aborda acest subiect sensibil cu tact, bunavointa si responsabilitate nu a fost acceptata. S-a preferat promovarea pripita si lipsita de transparenta a unei versiuni inspirate din falsurile din perioada sovietica in detrimentul adevarului stiintific. Problema istoriei trebuie scoasa definitiv din dezbaterea politica si trecuta in albia unor studii si elaborari academice, fara patima ideologica. inca nu e tarziu sa ne concentram asupra deconflictualizarii acestui subiect, care a caracterizat de-a lungul anilor relatiile dintre putere si opozitie. Asa cum am manifestat spirit rezonabil, echilibru si raspundere in efortul nostru comun de democratizare a societatii si de integrare europeana, tot astfel avem datoria sa identificam o medie de aur si sa atingem consensul in interesul intregii societati, fara a pacatui in fata adevarului istoric. A sosit timpul ca intreaga noastra clasa politica sa manifeste maturitate si intelepciune intr-un efort comun de depasire a divergentelor ireconciliabile care ne divizau in doua tabere beligerante pe motivul problematicii identitare. Ne-am plasat in permanenta pe pozitii diametral opuse, militand pentru aceeasi identitate pe care o numim diferit. Istoria tragica a pamantului nostru a impus pecetea unor perceptii identitare diferite, care astazi, in sfarsit, trebuie reconciliate. Ca oameni responsabili si patrioti ai acestei tari, trebuie sa invatam sa ne impacam unii cu altii. in lumea moderna fiecare persoana umana are dreptul la autoidentificare, inclusiv dreptul de a-si asuma, in libertate, acea identitate care il exprima mai bine cultural, lingvistic si spiritual. ªtim cu totii ca dezbaterea identitara traseaza intre numele de moldovean si roman o linie de divizare, aceasta privind deopotriva si numele limbii. insa orice razboi se incheie mai devreme sau mai tarziu cu pace, iar partile beligerante se aseaza la masa de negocieri. Este momentul ca si noi sa depasim incrancenarile de altadata. Aceasta confruntare nu trebuie sa urmareasca un deznodamant cu invingatori si invinsi.

    intelept este sa castige in egala masura fiecare din noi si mai ales intreaga societate. Oricine dintre noi, indiferent daca imbratiseaza identitatea de moldovean sau de roman trebuie respectat deopotriva de ceilalti membri ai societatii, dar si sa se bucure de un tratament egal si nediscriminatoriu din partea statului. Obiectiv suntem una si aceeasi, dar subiectiv ne identificam diferit. Suntem cu totii cetateni ai Republicii Moldova si in acest sens suntem cu totii mandri de numele nostru de moldoveni.
    E timpul sa incetam polemicile inutile in chestiunea identitara si sa conciliem identitatea noastra politica cu cea etnica. in acceptia europeana moderna, autoidentificarea este parte inalienabila a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
    in incheiere, vreau sa-mi exprim convingerea ca sesiunea urmatoare va fi una productiva, pe masura asteptarilor alegatorilor nostri in problemele cele mai dureroase ale tarii. Vacanta placuta tuturor.

    Va multumesc!

    Editorial
    Jos cliseele ideologice! Nr. 104 r. 121
    Eveniment
    Rusia, credit pentru alegerile din Transnistria Nr. 104 r. 33

    Politica
    Un nou reprezentant la Consiliul Europei Nr. 104 r. 54
    Bush sustine integritatea teritoriala a Moldovei Nr. 104 r. 66
    Atitudine principiala fata de referndumul din Transnistria Nr. 104 r. 58
    „Orice razboi se incheie mai devreme sau mai tarziu cu pace” Nr. 104 r. 95
    Adevarata independenta se plateste scump Nr. 104 r. 78
    Social
    Un „tanar pacifist” a violat o minora Nr. 104 r. 94
    Suprapopularea puscariilor a atins cote maxime Nr. 104 r. 30
    Misiunea incheiata a FMI Nr. 104 r. 20
    Premierul isi critica subalternii Nr. 104 r. 50
    Republica Moldova risca sa ramana fara forta de munca Nr. 104 r. 102
    Tarlev i-a audiat pe primari Nr. 104 r. 28

    Economie
    Campaniei de recoltare a cerealelor se va incheia pana la 12–15 august Nr. 104 r. 12
    Divertisment

    Cultura
    Stratan s-a intalnit cu Kramer Nr. 104 r. 39
    Transnistria, factor de santaj politic Nr. 104 r. 51
    Nu concep mecanismul legislativ altfel decat prin prisma legii si a Constitutiei Nr. 104 r. 17
    Sport
    Mazilu, curtat de Steaua Nr. 104 r. 17

    Arhiva 2005-2006

  7. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/07/060731_curs_istorie.shtml

    HomeNewsSportRadioTVWeatherLanguages

    Ajutor Selectati BBCRomanian.com pagina gazda

    ªtiri
    Forum
    Meteo
    Lectii de engleza
    —————
    PROGRAME RADIO
    Emisiuni
    Frecvente
    Parteneri FM
    —————
    BBC ROMaNIA
    Despre noi
    Contacte
    —————
    ALTE PAGINI BBC

    Ultima actualizare: 31 Iulie, 2006 – Published 14:14 GMT

    Trimite unui prieten Versiune pentru tiparire

    Colegiul Ministerului Educatiei introduce istoria integrata

    Corneliu Rusnac
    corespondent BBC la Chisinau

    Colegiul Ministerului Educatiei din Republica Moldova a decis introducerea, odata cu noul an de invatamant 2006-2007, a unui nou curs de istorie, istoria integrata, care va inlocui istoria romanilor si cea universala. Decizia a provocat insa criticile mai multor istorici, dar si a partidelor de opozitie.
    Colegiul Ministerului Educatiei a decis introducerea cursului de istorie integrata, in pofida faptului ca manualele pentru aceasta disciplina nu au fost inca editate, cu exceptia celui pentru clasa a cincia.

    Dar Ministrul Educatiei, Victor tvircun, afirma ca elaborarea acestor manuale se afla la etapa finala si ca ele vor fi tiparite in curand. in plus, a spus Ministrul tvircun, profesorii vor fi liberi sa foloseasca si alte manuale, inclusiv cele de istorie a romanilor.

    Ce inseamna cursul de istorie integrata?

    „Noi vorbim de multiperspectivitatea studierii istoriei. Asta inseamna de a folosi diferite opinii, diferite sugestii, diferite idei. Noi trebuie sa stim sa auzim, si opinia altora. Atunci elevul va prinde aceasta idee, de a fi tolerant, de a auzi pe altul”.

    Istoricul si deputatul Partidului Popular Crestin Democrat, din opozitie, Ion Varta, afirma insa ca sub acest pretext se ascunde o incercare a puterii comuniste de a revigora tezele istoriografiei sovietice potrivit carora moldovenii ar fi o natiune diferita de romani, iar, in 1918, Romania ar fi ocupat, cu forta armelor Basarabia care a fost eliberata de trupele sovietice, in 1940.

    Este evident sa suntem martorii unui procedeu reprobabil din arsenalul propagandei sovietice.

    Ion Varta

    in plus, spune Ion Varta, elaborarea noilor manuale are loc intr-o atmosfera secreta, la acest proces avand acces doar un cerc restrans de persoane. Domnul Varta a mentionat ca a obtinut totusi copiile unor manuale care, in opinia sa sunt pline de falsuri si de greseli elementare, dar si de un limbaj impropriu unei societati moderne.

    „Utilizarea excesiva si aprecierile cu caracter denigrator, limbajul dur, vehement, acuzator, are menirea sa genereze opiniii vadit negative, sa cultive in mod artificial imaginea dusmanului.”

    „Este evident sa suntem martorii unui procedeu reprobabil din arsenalul propagandei sovietice. Manualele de istorie integrata sufera de o abordare politizata si ideologizata a istoriei care se caracterizeaza printr-o prezentare denaturata a evenimentelor istorice ce nu are nimic in comun cu abordarea stiintifica”.

    Ion Varta si-a exprimat speranta ca decizia Colegiului Ministerului Educatiei, pe care el a apreciat-o ca un accident regratabil, va fi revazuta.

    Istoria o scrie poporul, n-o scriu numai invatatii.

    Victor Stepaniuc

    Deputatul comunist, Victor Stepaniuc, autorul unei controversate carti despre istoria Moldovei, spune insa ca datele cruciale in istoria statului moldovenesc nu au nimic comun cu „sistemul soviectic”, cu exceptia, poate a anului 1940.

    „Istoria o scrie poporul, n-o scriu numai invatatii. ªi din patru date care-s legate cu istoria statului nostru – 1359, 1917, 1940 si 1991 – cel putin la trei date, 1359, 1917, 1991, nu a participat asa-numitul sistem sovietic, la crearea acestei statalitati”.

    Pana acum, incercarile autoritatilor de la Chisinau de a exclude din invatamant istoria romanilor s-au soldat, de fiecare data cu ample manifestatii de protest, ultimele dintre care au avut loc, in 2002, si au durat timp de patru luni.

    ULTIMELE ªTIRI
    Eforturi diplomatice privind criza din Liban
    Liderul Cubei, Fidel Castro, preda temporar puterea
    ªeful SIE audiat la Parlament dupa demisia sa
    Agenti ai serviciilor secrete in mass-media

    Trimite unui prieten Versiune pentru tiparire

    RSS News Feeds

    ^^ Sus

    ªtiri | Forum | Meteo | Lectii de engleza | Emisiuni | Frecvente| Parteneri FM

    BBC News >> | BBC Sport >> | BBC Weather >> | BBC World Service >> | BBC Languages >>

    Ajutor | Contacte | Confidentialitate

  8. http://www.azi.md/print/40312/Ro

    MOLDOVA AZI > SOCIAL > COMENTARII
    http://www.azi.md/news?ID=40312

    28 iulie 2006

    Minist(e)rul Istoriei Integrate
    La 27 iulie Ministerul Educatiei a luat, aproape din goana calului, „o decizie istorica”. A pus capat experimentului cu predarea Istoriei. Curs Integrat si a dispus predarea lui obligatorie in toate scolilele, cu incepere de la 1 septembrie 2006, in locul Istoriei Romanilor si Istoriei Universale. Responsabilii de la Minister au avut o explicatie solomonica pentru aceasta decizie: experimentul montat de-a lungul catorva ani intr-un numar tot mai mare de scoli s-a incununat de un succes total si, prin urmare, el trebuie extins la nivel national. In plus, interesele nationale – obiectivul integrarii europene! reclama acest lucru, iar Istoria integrata ar fi exact acea scurtatura care ne-ar duce in UE … direct din CSI. Ingeniozitatea birocratica nu are limite atunci cand in joc sunt puse interesele ei parohiale. Or, acest experiment a fost programat sa se incheie cu succes, altfel cum si-ar justifica solda responsabilii de la Minister? Si daca acest experiment „a dat roade” chiar si in conditiile cand profesorii si elevii au predat si au invatat o Istorie integrata, practic, fara manuale si fara niste repere metodologice si metodice riguros elaborate, ce o sa se intample acum cand Ministerul va scoate si manuale, si tot felul de ghiduri metodice in ajutorul profesorului de istorie?… Sau poate ca au fost si sincope pe parcurs, ca doar un simplu experiment nu poate merge exclusiv din succes in succes ca intr-un „mars triumfal al puterii sovietice”?

    Ignorarea unei expertize nationale profesioniste pune sub semnul intrebarii, daca nu invalideaza practic concluziile Ministerului pe marginea rezultatelor experimentului. Or, atunci cand regizorii spectacolului ocupa si locul spectatorilor in sala pentru a-si pune note maxime se produce un trucaj ieftin.

    Si ce daca demnitarii Ministerului Educatiei au sonorizat doar o decizie politica la ordinele superiorilor, conformandu-se unor comandamente mai vechi ale partidului de guvernamant? Aceasta constatare reliefeaza inca odata amestecul brutal al factorului ideologic intr-un domeniu caruia ar trebui sa i se asigure imunitate la astfel de ingerinte.

    Responsabilii de la Minister au tins sa demonstreze ca lipsa unei expertize nationale ar fi compensata cu varf si indesat printr-o expertiza occidentala. Pe care, insa, n-a vazut-o nimeni si care sta ferita de ochii lumii prin sertarele acelorasi responsabili. Si de ce-o fi pastrata cu atata strictete acolo, daca, cum se zice, e una plina de superlative? Dincolo de manuale, la care propriu-zis se refera analiza expertilor occidentali, ceea ce intereseaza este daca s-a facut, nu (numai) de factorii de la Minister ci si de o comisie independenta de experti, un gen de „audit” impartial al desfasurarii experimentului. Un asemenea detaliu, se pare, le-a scapat cu totul functionarilor de la Minister, ceea ce ne duce din nou la gandul ca decizia de a se trece la Istoria integrata a fost luata cu mult inainte ca experimentul sa fie declarat finalizat. Experimentul, distorsionat pe parcurs, a fost mai curand o concesiune provizorie oponentilor, o retragere tactica inainte de un atac decisiv.

    Predarea cursului de Istorie integrata intr-o serie de state europene, intre care si in Romania, cu incepere din acest an sub genericul „Istorie”, a servit drept un alt meta-argument ministeriabililor pentru a spulbera orice dubii privind oportunitatea Cursului integrat de Istorie. Ideea ca Republica Moldova ar trebui sa urmeze aceste exemple nu a fost contrazisa de nimeni. Dar s-a interesat cineva cum s-a ajuns in tarile respective la nevoia de a impementa cursul de Istorie integrata in invatamantul preuniversitar? S-au implicat sau nu partidele politice, Ideologiile si Politicul, in ansamblu, cum si-a spus cuvantul comunitatea academica si didactica, s-a tinut cont sau nu de opinia societatii civile? Pentru ca in acest caz regula fotbalului precum ca rezultatul conteaza este irelevanta. Pentru ca, dimpotriva, anume excluderea factorului ideologic si crearea conditiilor pentru o disputa libera si civilizata ar fi trebuit sa fie preocuparea Ministerului Educatiei. Institutia respectiva a procedat exact invers: partizana, a excomunicat toate elemenentele societatii civile banuite a fi neloiale partidului de guvernamant si si-a racolat suporterii dintre o serie de personaje cu antecedente istoriografice, singurul avantaj al carora este de a se numara printre fanii aceluiasi Partid al Comunistilor. Chiar cu riscul de a realiza o opera exclusiv de factura comunista.

    Este curios sa vezi cum un Partid nereformat al Comunistilor promoveaza cu atata determinare, care lipseste cu desavarsire in alte cazuri, un proiect de inspiratie europeana. Printr-un concurs de imprejurari, Conceptia Istoriei integrate, promovata in scopuri nobile de catre Consiliul Europei, a picat ca un colac de salvare guvernarii comuniste intr-un moment de criza. Insusindu-l din mers si speculindu-l cu abilitate, liderii comunisti au urmarit prin acest proiect o reglare de conturi cu Istoria Romanilor si cu toata „clica unionista”, vorba recenta a presedintelui Voronin, care ar sta in spatele ei. Si, daca asa stau lucrurile, se poate spune ca acest concept de istorie a jucat, la Chisinau, un rol cu totul unic printre tarile membre ale Consiliului Europei. In loc sa joace un rol integrator in societate, el, datorita modului in care regimul comunist s-a servit de acest concept, s-a transformat in antipodul sau.

    Ce castiga guvernarea comunista prin decizia din 27 iulie? Aplauzele inflacarate ale unor fani extaziati? Reducerea oponentilor la tacere? Un plus de incredere in viitorul Republicii Moldova? Premisele pentru a construi o noua si neintinata de „virusul romanitatii” identitate etnoculturala, dar fundamentata pe soclul „eliberarii” de la 1940? Refacerea relatiilor cu Tiraspolul? Imbunatatirea raporturilor cu Moscova sau cu Bucurestiul? Mai multe sanse pentru accederea in Uniunea Europeana?…

    Sa rezumam: introducerea cursului de Istorie integrata este o opera exclusiv comunista, la care s-a ajuns, instrumentandu-se un intreg arsenal de metode de manipulare si corupere publica. Decizia din 27 iulie este inca o victorie a partidului aflat la putere. Este o victorie pe care liderii comunisti o viseaza de mult. Dar, o victorie care nu se fundamenteaza pe un consens societal, ci pe desconsiderarea nevoii de consens. Si, din acest punct de vedere, o victorie a la Pirrus. Ea nu aduce liniste in societate, ci, dimpotriva, creaza noi premize pentru dezbinare si confruntare.

    Singurul lucru bun pe care l-a facut actuala guvernare este ca, vrand nevrand, a familiarizat societatea cu conceptul european de Istorie intregrata. In rest, toate eforturile sale de pana acum au fost orientate spre compromiterea acestui nobil si necesar concept.

    Gheorghe COJOCARU

    ——————————————————————————–
    Copyright ©1998-2002 Moldova Azi
    Site creat de design.md
    Hosting oferit de DNT

  9. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=15498&cat=Cotidian%20National&rub=Politica

    Cotidian National · Politica · Nr.106 · 2006-08-02· 173
    Istoria integrata va inlocui Istoria Romanilor

    Potrivit BBC, Colegiul Ministerului Educatiei a decis introducerea cursului de istorie integrata, in pofida faptului ca manualele pentru aceasta disciplina nu au fost inca editate, cu exceptia celui pentru clasa a cincia. Dar Ministrul Educatiei, Victor tvircun, afirma ca elaborarea acestor manuale se afla la etapa finala si ca ele vor fi tiparite in curand. in plus, a spus Ministrul tvircun, profesorii vor fi liberi sa foloseasca si alte manuale, inclusiv cele de istorie a romanilor.
    Ce inseamna cursul de istorie integrata?
    „Noi vorbim de multiperspectivitatea studierii istoriei. Asta inseamna de a folosi diferite opinii, diferite sugestii, diferite idei. Noi trebuie sa stim sa auzim, si opinia altora. Atunci elevul va prinde aceasta idee, de a fi tolerant, de a auzi pe altul”.
    Istoricul si deputatul Partidului Popular Crestin Democrat, din opozitie, Ion Varta, afirma insa ca sub acest pretext se ascunde o incercare a puterii comuniste de a revigora tezele istoriografiei sovietice potrivit carora moldovenii ar fi o natiune diferita de romani, iar, in 1918, Romania ar fi ocupat, cu forta armelor Basarabia care a fost eliberata de trupele sovietice, in 1940. in plus, spune Ion Varta, elaborarea noilor manuale are loc intr-o atmosfera secreta, la acest proces avand acces doar un cerc restrans de persoane. Domnul Varta a mentionat ca a obtinut totusi copiile unor manuale care, in opinia sa sunt pline de falsuri si de greseli elementare, dar si de un limbaj impropriu unei societati moderne.
    „Utilizarea excesiva si aprecierile cu caracter denigrator, limbajul dur, vehement, acuzator, are menirea sa genereze opiniii vadit negative, sa cultive in mod artificial imaginea dusmanului.” „Este evident sa suntem martorii unui procedeu reprobabil din arsenalul propagandei sovietice. Manualele de istorie integrata sufera de o abordare politizata si ideologizata a istoriei care se caracterizeaza printr-o prezentare denaturata a evenimentelor istorice ce nu are nimic in comun cu abordarea stiintifica”. Varta si-a exprimat speranta ca decizia Colegiului Ministerului Educatiei, pe care el a apreciat-o ca un accident regratabil, va fi revazuta.
    Deputatul comunist, Victor Stepaniuc, autorul unei controversate carti despre istoria Moldovei, spune insa ca datele cruciale in istoria statului moldovenesc nu au nimic comun cu „sistemul soviectic”, cu exceptia, poate a anului 1940. „Istoria o scrie poporul, n-o scriu numai invatatii. ªi din patru date care-s legate cu istoria statului nostru – 1359, 1917, 1940 si 1991 – cel putin la trei date, 1359, 1917, 1991, nu a participat asa-numitul sistem sovietic, la crearea acestei statalitati”. Pana acum, incercarile autoritatilor de la Chisinau de a exclude din invatamant istoria romanilor s-au soldat, de fiecare data cu ample manifestatii de protest, ultimele dintre care au avut loc, in 2002, si au durat timp de patru luni.

    Editorial
    „Calul balan” al invatamantului autohton Nr. 107 r. 118
    Eveniment
    Monumentul lui ªtefan cel Mare din Balti a fost profanat Nr. 107 r. 42

    Politica
    Rusia, tara corupta Nr. 107 r. 63
    Cozma de la carabinieri, destituit la solicitarea lui Voronin Nr. 107 r. 66
    Reuniune de urgenta in problema Libanului Nr. 107 r. 18
    Dictatura in convalescenta Nr. 107 r. 42
    Iuscenko va dizolva Parlamentul Nr. 107 r. 67
    Presa nu trebuie sa se teama de Codul Civil Nr. 107 r. 27
    Ucraina incalca regimul de trecere a frontierei Nr. 107 r. 92
    Social
    Mai multi patroni, amendati pentru neplata concedialelor Nr. 107 r. 40
    Ursu interzice eliberarea certificatelor de urbanism Nr. 107 r. 35
    Mai asteptam cu abonamentele Nr. 107 r. 30
    Moldoveanca, arestata la Moscova pentru trafic de persoane Nr. 107 r. 46
    Spor la salariu pentru pastarea secretului de stat! Nr. 107 r. 43
    2 lei pentru calatoria cu troleibuzul? Nr. 107 r. 55
    Summitul businessmanilor, la Chisinau Nr. 107 r. 33
    A crescut numarul incendiilor la sate Nr. 107 r. 11
    Tinerii moldovenii fug de carte Nr. 107 r. 46
    Cooperare pentru intelegere Nr. 107 r. 12
    140 de fantani, restaurate in centrul Moldovei Nr. 107 r. 11
    Initiativele lui Voronin, salutate de oamenii de afaceri Nr. 107 r. 60

    Economie
    Pretul petrolului creste ca pe drojdii Nr. 107 r. 30
    Expertii, impotriva importurilor massive de carne Nr. 107 r. 23
    Divertisment
    Bono, Nr. 107 r. 16
    Shakira ia premii Nr. 107 r. 13
    Administratia cunoscutului muzeu isi banuieste de complicitate angajatii Nr. 107 r. 13

    Cultura
    Un monument al lui Mihai Eminescu Nr. 107 r. 25
    Sport
    Buni, dar scumpi Nr. 107 r. 25

    Arhiva 2005-2006

    Astazi: Accesari-895; Articole accesate-4535; In direct-5.

  10. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=15677&cat=Cotidian%20National&rub=Social

    Cotidian National · Social · Nr.111 · 2006-08-10· 33
    EXPERtII AFIRMa

    in Moldova se incalca dreptul la educatie

    O problema extrem de controversata in Republica Moldova, considerata de unii experti drept o incalcare a dreptului la educatie, este cea a inlocuirii cursului de „Istoria Romanilor” cu „Istoria integrata”, se spune intr-un raport cu privire la situatia drepturilor omului in Republica Moldova, in anul 2005, realizat de Asociatia Promo-Lex si aparut recent la Chisinau.

    Ecaterina Deleu, FLUX

    Potrivit raportului, majoritatea istoricilor din Republica Moldova considera ca aceasta chestiune poarta un caracter politic, „impus de catre reprezentantii Partidului Comunistilor si care afecteaza grav dreptul la identitatea istorica a majoritatii populatiei de etnie moldoveneasca/romaneasca”. Referindu-se la aceasta problema, presedintele Asociatiei Istoricilor, Anatol Petrenco, a declarat anterior ca experimentul de predare in scoli a obiectului „Istoria. Curs integrat” este unul ideologic si foarte periculos, care nu a fost elaborat conform prevederilor curriculare si standardelor europene.
    in raportul citat se arata ca, in mare parte, societatea se opune nu atat noului obiect de studiu cat continutului sau. in acelasi timp, lipsa totala de transparenta din partea autoritatilor centrale ale statului in ce priveste elaborarea acestor manuale, implementarea ideii respective precum si favorizarea cadrelor care accepta predarea acestui curs in raport cu cei care nu il agreeaza, sunt motive care au determinat o mare parte din istorici sa se opuna experimentului.
    „Privind aceasta problema ca o dimensiune juridica, o putem concepe drept o violare a dreptului la libertatea constiintei si a convingerilor, precum si o incercare mai mult sau mai putin fortata de schimbare a identitatii valorilor nationale si culturale ale cetatenilor”, se spune in raportul Promo-Lex. in acelasi timp, in conditiile in care institutiile de invatamant prescolar si preuniversitar duc lipsa manualelor elementare, a cadrelor didactice, a salilor de sport si a inventarului respectiv, autoritatile gasesc resurse financiare importante si fac eforturi intr-o alta directie decat cea necesara. Prin caracterul semi-transparent al unor astfel de actiuni si mijloace, autoritatile nu fac altceva decat sa tensioneze relatiile sociale, afirma autorii raportului.
    Referindu-se la problemele stringente cu care se confrunta invatamantul national, intre care lipsa cadrelor didactice, starea precara a bazei tehnico-materiale a institutiilor si asigurarea insuficienta acestora cu material didactic etc., autorii raportului mentioneaza ca situatia in domeniul respectarii dreptului la educatie in Republica Moldova nu corespunde tuturor criteriilor si aspectelor necesare fiind conditionata, in primul rand, de situatia socio-economica. Din aceasta cauza, potrivit Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, in urmatorii ani se prevede o scadere a indicilor de baza. Astfel, sistemul de invatamant poate fi caracterizat de urmatoarele cifre: in prezent capacitatea institutiilor de invatamant este utilizata in marime de 75 la suta, iar pana in 2010 autoritatile prognozeaza micsorarea acesteia pana la 50 la suta.
    Potrivit autorilor raportului, desi cadrul legislativ national nu contine prevederi contradictorii instrumentelor internationale, deteriorarea sistemului educational, lipsa unei politici de stat actuale si criza socio-economica au creat o serie de probleme in ce priveste realizarea dreptului la educatie, cel mai vizibil obstacol fiind finantarea insuficienta. Ansamblul de factori care determina starea precara din domeniul asigurarii dreptului la educatie nu este determinat numai de conditia socio-economica, dar si de factorul politic instabil, care de fiecare data continua sa influenteze procesul educational din Republica Moldova. Este foarte important ca autoritatile centrale sa constientizeze ca ideologizarea sistemului educational contravine principiilor si valorilor democratice si afecteaza realizarea deplina a dreptului la educatie, in conditii egale, pentru toti copiii, se mentioneaza in raportul Asociatiei Promo-Lex.

  11. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=369&idRubric=4031&idArticle=9778

    Actual
    Pana la 1 septembrie,

    autorii manualelor de „Istorie integrata” sunt tinuti in taina

    De la 1 septembrie, elevii claselor a VI-IX-a si cei de-a XII-a vor invata Istoria din manuale noi, si anume, din controversata „Istorie integrata”. Noile manuale sunt editate la „Univers Pedagogic” (cele pentru clasele a VII-a si a VIII-a), „Lumina” (clasa a VI-a) si „Cartea Moldovei” (clasele a IX-a si a XII-a), intr-un tiraj de 45-50 de mii de exemplare fiecare.

    PING-PONG LA MINISTERUL EDUCAtIEI. Cu exceptia manualelor pentru clasele a IX-a si a XII-a, celelalte manuscrise se afla acum in tipar. Angajati de la „Cartea Moldovei” ne-au spus ca nu-si fac griji ca, pana la acest moment, cartile pe care urmeaza sa le editeze nu au intrat inca in procesul tipografic. in cateva zile, spun ei, pot fi editate miliarde de exemplare. Potrivit reprezentantilor Ministerului Educatiei, manualele vor aparea catre 1 septembrie.

    I-am intrebat pe editori cine sunt autorii manualelor. S-au eschivat de la raspuns si ne-au sugerat sa-i contactam pe responsabilii de la minister. Dupa mai multe insistente, Iurie Miron, directorul Editurii „Univers Pedagogic”, ne-a spus ca coordonatorii grupurilor de autori sunt Petru Boicu (cl. VIII-a) si Eugeniu Certan (cl. VII-a). La minister, Galina Gavrilita, responsabila de predarea istoriei, ne-a spus ca este ocupata si s-o contactam pe Raisa Caraman, sefa Sectiei mijloace de instruire si acte de studii, care este responsabila de partea finala a editarii manualelor. Caraman insa nu a vrut sa vorbeasca fara permisiunea conducerii ministerului. Astfel, cu doua saptamani inaintea inceperii noului an scolar, nu sunt cunoscuti autorii controversatelor manuale. Astfel, societatea e obligata sa urmeze sfatul reprezentantului unei edituri: „Asteptati sa apara manualele si o sa vedeti cine sunt autorii”.

    AUTORI-MONOPOLIªTI? Ion Negrei, vicepresedintele Asociatiei istoricilor, ne-a spus ca s-ar putea ca in spatele acestor autori sa stea istorici de teapa lui Stati. El ne-a povestit ca autorii manualelor pentru clasele a VI-a si a X-a sunt aceiasi care au alcatuit manualul de clasa a V-a, aparut acum un an – Corneliu si Angela Popovici. Acest fapt, in opinia lui Negrei, inseamna „monopol si totalitarism in istorie”.

    in urma cu cateva saptamani, ministrul Educatiei, Victor tvircun, declara ca, odata cu noul curs de istorie, profesorii vor fi liberi sa foloseasca si alte manuale, inclusiv cele de Istorie a romanilor. „Noi vorbim de multiperspectivitatea studierii istoriei, asta inseamna a folosi diferite opinii. Trebuie sa stim sa auzim si opinia altora. Atunci elevul va prinde aceasta idee, de a fi tolerant, de a auzi pe altul”, mentiona atunci tvircun. Mare parte dintre istorici, insa, considera ca ideea de „multiperspectivitate”, invocata de tvircun, nu este decat un pretext in spatele caruia se ascunde incercarea Puterii de a revigora tezele istoriografiei sovietice. Istoricul Ion Varta critica pentru BBC manuscrisul manualului pentru clasa a XII-a, pe motiv de romanofobie si de ideologizare a unor evenimente. El da exemplu momentului intrarii trupelor romane in Basarabia in 1941: „La Chisinau, in primele zile ale ocupatiei, oamenii erau ucisi pe strazi, femeile violate, copiii junghiati cu baionetele. Sute de cadavre erau aruncate spre sfasiere cainilor”.

    Contactat de TIMPUL, Corneliu Popovici a spus ca in Europa din anii ’70 istoria nu se bazeaza pe principiul etnic si ca astazi pe intreg continentul european Istoria se preda dupa conceptul de „Istorie integrata”. El a explicat ca cei care se opun noii discipline de istorie sunt mai degraba influentati de cateva mituri, cum ar fi: ponderea istoriei nationale in aceste manuale este mult redusa, aceasta conceptie este o inventie moldoveneasca, dar si de mitul conspiratiei.

    Valentina Basiul,

    TIMPUL

  12. http://groups.yahoo.com/group/Jewish_World/message/3618

    To: Jewish_World@yahoogroups.com
    From: „Ionas Aurelian Rus”
    Date: Fri, 4 Aug 2006 16:51:50 -0700 (PDT)
    Subject: [Jewish World] Anti-Semitism among Moldovan and Russian Communists according to M. Steven Fish (as of 1999)

    HTML Attachment [ Scan and Save to Computer | Save to Yahoo! Briefcase ]

    M. Steven Fish wrote in „Postcommunist Subversion: Social Science and Democratization in East Europe and Eurasia”, in Slavic Review, vol. 58, no.4, Winter 1999, p. 187, note 58, ‘Information on Moldova is drawn from observation of and interviews with leaders of the Party of Communists of the Republic of Moldova, some of whom display a level of paranoia regarding Jewish-Masonic conspiracies and the evils of „bourgeois” democracy that meets or exceeds the formidable standard set by the Communist Party of the Russian Federation. Interview with Viktor Zlachevskii, Chisinau, 15 May 1998.’

  13. It should be noted that Dr. Sergiu Nazaria is one of the „court historians” of the Communists in Moldova, and particularly of Victor Stepaniuc, the former leader of the Communist faction in the 2001-2005 parliament, and of Voronin’s presidential counselor Mark Tkaciuk. He is teaching the training sessions for teachers for the new course of Communist „Integrated History”. He developed the curriculum for the „Integrated History” course for the period since World War I, and I believe that he is a co-author of two such
    „Integrated History” textbooks.

    http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=12721&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Investigatii

    Flux, The Friday Edition . Investigations No. 07 2006-02-24 49

    Ion Varta, “The Anti-Semite and Xenophobe Nazaria, Disgusting Defender of the Plagiarism of Stepaniuc”


    And now let us see how justified from the point of view of morality, is the right of Nazaria to label with grave accusations the persons that his master wants. About the crippled morality of Nazaria we could write entire treatises, not merely a newspaper article. But would it be worth it? Let us follow a small episode from the life of the bearer of a crippled morality – S. Nazaria. The teaching cadres engaged in the receiving of the exams for admission to the institutions of higher learning from the former USSR, at the beginning of the ‘80’s of the 20th century, were subjected to instructions with strictly confidential recommendations concerning the artificial diminishing of the grades of the admission exam of the applicants of Judaic origin. There was a policy of crass discrimination which had only one motivation – useless expenses paid by the Soviet state as a consequence of the Jewish specialists, who were subsequently immigrating en masse to the West and Israel, but not a justification, because hundreds of applicants were traumatized through their deprivation of a chance for university studies in a discriminatory manner. Nazaria, profiting from the respective invitation, demonstrated an excess of zeal. He allowed himself to make fun publicly, at his practical classes, of the Jewish people. His statements were so obscene that we consider ourselves obliged to renounce to reproduce them. Among his students were also individuals of the Jewish ethnicity, who submitted a complaint to the rector. There was a big scandal. The molesting of a female student and the crass manifestations of anti-Semitism were the cause for the exclusion of the “lecturer” S. Nazaria from the higher education system of the Moldovan SSR. It would appear that this was the only case in our history when a teacher was penalized so drastically for such disgusting behavior. This is the true face of the teacher of morality.
    A true sample of the recidivism of cave anti-Semitism of S. Nazaria is the cover of the volume of his course of lessons for the history of international relations, a copy of which we are including in this newspaper page. In this case, Nazaria gave proof of a cynicism without margins when he placed the Star of David with six corners, which symbolized in the respective period the awful tragedy of the Jewish people, together with the Nazi swastika. This constitutes the profaning of the memory of millions of Jews, innocent victims of the policy of mass extermination promoted by the Nazis, who, with the threat of death (hanging over their heads – translator’s note), were obliged to put on their chest the Star of David, in order to be more easily identified, arrested and deported to the concentration camps, from which the overwhelming majority had no way to return.
    During a large part of his life, S. Nazaria tried to construct and to affirm some false things which had at their basis hate, contempt and lies, but the wrong things that have been done will sooner or later turn against those who had the wrong thoughts.

    http://www.regnum.ru/english/polit/659703.html

    REGNUM » News » Politics » Moldavian expert: To end separatism,…
    Moldavian expert: To end separatism, one should cooperate with Russia
    Read it in Russian

    On June 19, Head of Moldavian Strategic Analysis and Prognosis Center, Doctor of Political Science Sergei Nazaria commented in an interview to REGNUM on the Sukhumi meeting of Transdnestr, Abkhazian, and South Ossetian leaders.

    “I am sure that the Sukhumi meeting was not aimed at establishing the ‘Commonwealth for Democracy and Peoples’ Rights’,” Mr. Nazaria contended. He is convinced that the majority of Moldavian citizens, including him, are striving for the soonest restoration of Moldavia’s territorial integrity, whereas the abovementioned meeting is a step away from realizing the task. According to him, the reason of this particular meeting, as well as of other meetings of this kind, is mainly the unwise and unproductive anti-Russian policy which is hurting national interests of Moldavia and Georgia but which, nevertheless, is aggressively carried out by the Moldavian and Georgian leaderships. If such policy is continued to be carried out, both Georgia and the Republic of Moldova will end up in a deepest political and economic deadlock, which might cause strongest political, economical, and social consequences, including those states’ break-up, Mr. Nazaria believes. In order to root out separatism in the post-Soviet space, one should very closely cooperate with Russia, especially because the Moldavian and Georgian peoples have been oriented toward Russia for ages, Mr. Nazaria concluded.

    Permanent news address: http://www.regnum.ru/english/659703.html
    14:44 06/20/2006
    Printer friendly version | This news in Russian | PDA version (in Russian)

  14. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=373&idRubric=4068&idArticle=9827

    Societate
    Profesorii de istorie din raionul Straseni declara:

    „Suntem nevoiti sa ne supunem dispozitiilor ministerului”

    Nicolae Olaru, profesor de istorie din Sireti, Sraseni, a trecut marti pe la redactie sa ne comunice ca in aceeasi zi sefii catedrelor de istorie din scolile raionului s-au intalnit la un seminar metodic unde au pus in discutie ordinul ministrului tvircun privind predarea obligatorie, de la 1 septembrie, a „Istoriei integrate”. Profesorii din acest raion au hotarat ca vor preda noul curs conform metodei integrate, dar ca „la lectiile de istorie vom preda adevarul istoric”. Nicolae Olaru a explicat ca profesorii „nu pot ignora ordinul ministrului” si ne-a lasat o declaratie in care acestia le sugereaza si celorlalti colegi din republica sa procedeze la fel. Iata continutul acestei declaratii:

    „Noi, subsemnatii, profesori liceali si gimnaziali de istorie din raionul Straseni, intruniti la seminarul din 22 august 2006, apreciem cu ingrijorare introducerea de catre Ministerul Educatiei si Tineretului (MET) a noului curs de istorie integrata si declaram:

    1. Ca functionari angajati ai statului suntem nevoiti sa ne supunem dispozitiilor MET si sa predam de la 1 septembrie noul curs de istorie integrata.

    2. Ca profesori de istorie ne solidarizam cu pozitia Asociatiei Istoricilor din R. Moldova, precum ca noul curs de istorie este politizat si neavenit.

    3. Sustinem declaratiile Forului Democrat al Romanilor din R. Moldova si a Uniunii Scriitorilor din R. Moldova referitoare la introducerea noului curs de istorie.

    4. Declaram ca nu mai vrem sa fim ca si in trecutul de pomina promotori ai unei istorii false despre neamul romanesc si sa ne asumam vina in schilodirea constiintei nationale la elevii pe care-i vom invata.

    5. De aceea ne rezervam dreptul profesional de a promova la lectiile de istorie adevarul stiintific si nu viziuni politice.

    6. Ne adresam catre toti profesorii liceali si gimnaziali din republica sa sustina si sa urmeze pozitia noastra”.

    Semneaza 29 de profesori de istorie

    din raionul Straseni

  15. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=16198&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica

    Editia de Vineri · Politica · Nr.35 · 2006-09-08· 90
    Cronica unui razboi identitar

    Implementarea cursului de istorie integrata in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova

    Radiografia unei imixtiuni in stiinta istorica si pedagogica

    * Pe valul miscarilor de emancipare nationala din fosta URSS, de la sfarsitul anilor 80 ai secolului al XX-lea, care a cuprins si RSS Moldoveneasca, a proclamarii suveranitatii si independentei Republicii Moldova, a fost posibila revenirea, dupa aproape cincizeci de ani de ocupatie sovietica, la istoria autentica, netrucata a acestui tinut.

    * Avantul spiritual din acea epoca antrenase in valtoarea sa numerosi reprezentanti ai breslei istorice de la noi care, prin efortul lor au contribuit la elucidarea numeroaselor „pete albe” ale istoriei spatiului de la Est de Prut, la demontarea multiplelor clisee si falsuri cu referire la trecutul nostru, la reanimarea frumoaselor traditii ale istoriografiei noastre nationale, ale caror promotori remarcabili au fost M. Kogalniceanu, Al. D. Xenopol, N. Iorga, ªt. Ciobanu, Al. Boldur si multi altii.

    Ion Varta, pentru FLUX

    in consecinta, a fost posibila aparitia numeroaselor studii, in mare parte cu caracter inedit, care au repus adevarul stiintific la locul sau de cinste. Concomitent, avea loc reformarea invatamantului istoric din Republica Moldova. La realizarea acestui proiect si-au dat concursul cei mai reprezentativi istorici din acea perioada: cadre didactice universitare, cercetatori stiintifici, profesori din invatamantul preuniversitar.
    Aceasta munca complexa si responsabila a culminat cu lucrarile seminarului „Reforma invatamantului istoric in Moldova” care s-a desfasurat la Chisinau in zilele 1-2 iulie 1996 din initiativa si cu sprijinul Consiliului Europei. Alaturi de aceasta institutie europeana, in calitate de organizator, a fost si Ministerul invatamantului din Republica Moldova. Seminarul urma sa ia in discutie studierea si predarea istoriei in institutiile de invatamant preuniversitar din tara noastra.
    inca la 16 mai 1996, expertii prestigiosului for european au propus partii moldovene schita de program al seminarului. in baza recomandarilor expertilor europeni, Ministerul invatamantului a dispus constituirea unui Comitet de organizare a Seminarului si a desemnat un grup de istorici care au elaborat Raportul National asupra invatamantului istoric din Republica Moldova. in raportul „Cu privire la cursul national de istorie in Republica Moldova”, prezentat in cadrul lucrarilor acestui seminar de catre Ion turcanu, presedintele Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, a fost argumentata in mod riguros conceptia de istorie nationala, care este Istoria Romanilor. in respectivul document se specifica, intre altele: „Este limpede, prin urmare, ca in Republica Moldova cursul national de istorie nu poate fi incorsetat in frontierele politice, de altfel frecvent schimbatoare, ale Moldovei, pentru ca in caz contrar, ceea ce ar avea de invatat la noi copii si tineretul ar fi nu un curs de istorie nationala, ci niste caraghioase injghebari cu pretentii istorice, care ar duhni respingator a propaganda antiromaneasca, asa cum a fost si pana acum.” (Revista Limba Romana, Nr. 3-4, 1998, p. 176). Documentul final al Seminarului „Reforma invatamantului istoric in Republica Moldova” mentiona, intre altele, ca „invatamantul s-a debarasat de istoria straina, a URSS si de ideologia impusa de regimul totalitar comunist, si a revenit la traditia nationala de invatare a istoriei”.
    Prima recomandare a acestui for stiintific se referea la finalizarea elaborarii si implementarii Conceptiei predarii si invatarii istoriei in Republica Moldova in baza cursurilor de istorie a romanilor (subl. –n.) si istorie universala, la determinarea obiectivelor si finalitatilor invatamantului istoric. Acest document prevedea, de asemenea, „perfectionarea programelor de istorie deja aprobate de Ministerul
    invatamantului” si elaborarea programelor de studii pentru clasele a X-XII-a. De asemenea, se preconiza asigurarea cu programe si manuale proprii clasele a X-XI-a ale scolii medii de cultura generala.
    O alta recomandare extrem de importanta se referea la alcatuirea unui program special de scriere si editare a manualelor de istorie. Realizarea acestei sarcini trebuia sa tina cont de urmatoarele obiective:
    Editarea sa se faca pe baza de concurs si sa asigure existenta variantelor de alternativa ale aceluiasi titlu de manual;
    Conlucrarea pedagogilor-practicieni cu cadrele didactice din invatamantul superior si cu specialisti din cercetare;
    Colaborarea autorilor de manuale din Republica Moldova cu specialisti din Romania si din alte tari. Examinarea posibilitatilor de elaborare a manualelor unificate de istorie universala potrivit cu experienta si standardele educationale europene;
    Crearea colectivelor de autori ai manualelor si asigurarea financiara a activitatii lor. (Revista Limba Romana, Nr.3-4, 1996, pag. 189-190).
    in perioada 1996-2001, Ministerul invatamantului din Republica Moldova, in colaborare stransa cu expertii Consiliului Europei, ai Bancii Mondiale precum si ai Institutului „G. Eckert” din or. Braunschweig, Germania s-a ocupat de implementarea in practica a obiectivelor formulate in documentul final al Seminarului din 1-2 iulie 1996. in acesti ani a fost editat aproape intreg setul de manuale pentru clasele gimnaziale si de liceu. Aceste manuale au fost supuse unor verificari riguroase din partea expertilor celor trei institutii nominalizate. Ele au fost introduse in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova, dupa ce au fost expertizate de specialistii europeni.
    Din pacate, realizarea acestui amplu program a fost curmata intr-o maniera brutala si nejustificata in urma interventiei factorului politic. Asa se intampla ca Istoria Romanilor a continuat sa ramana pe parcursul ultimilor doisprezece ani una din tintele principale, o miza strategica in razboiul identitar pe care l-au purtat si-l poarta de la 1994 incoace practic toate guvernarile din Republica Moldova (cu unele mici exceptii).
    Cei care au declansat acest razboi si cei care il continua pana in prezent au urmarit si urmaresc in mod invariabil unele si aceleasi scopuri, indiferent de coloratura lor politica. Aceste scopuri au avut in mod invariabil o tenta pronuntata politica si anume:
    – anihilarea abordarii stiintifice a problematicii istorice a spatiului de la Est de Prut si impunerea prin dictat politic in invatamantul de toate gradele din Republica Moldova a unor interpretari perimate de sorginte staliniste ale istoriei noastre nationale.
    – remodelarea constiintei istorice si nationale a generatiilor tinere dupa calapodul sovietic, al carui element de baza il constituie romanofobia de grota.
    (Va urma)

  16. http://www.ziua.ro/display.php?id=206863&data=2006-09-08

    A R H I V A
    EVENIMENT – Vineri, 8 septembrie 2006

    Manualul otravit

    Basarabia e un spatiu romanesc ce trebuie cercetat cu multa atentie pentru a-i putea prinde toate nuantele. Din patru milioane de locuitori, inclusiv cei din Transnistria, aproape jumatate din cetatenii Republicii Moldova lucreaza in Europa ori la Moscova, punand din greu umarul la nivelul de trai al unei populatii aflate pe linia de plutire. In confruntarea cu nevoile zilei de maine, cei ramasi intre Prut si Nistru au de ales intre a-si apara identitatea nationala romaneasca si a fi trecuti pe lista neagra a regimului Voronin ori in a pactiza in mod rusinos cu guvernatorii sovietici de la Chisinau, care readuc in plina „societate a cunoasterii” teze de acum 50 de ani, fara nici-o noima stiintifica. Comunistii de la putere detin impreuna cu cetatenii rusi si firmele din Rusia controlul politic, financiar si al mass-media in Republica Moldova. Opozitia, pro-unionista, a fost si este divizata in mai multe centre de putere ce isi aroga ultraorgolios, fiecare in parte, rolul de portavoce a temei nationale. Societatea civila e firav reprezentata si are nevoie de sustinere din partea unor organisme internationale in apararea drepturilor fundamentale ale omului si care sa promoveze ideile „societatii deschise”. Pe acest fundal cenusiu, nici oficialitatile si organismele romanesti nu au stralucit cu politici culturale si sociale care sa pastreze in forme nealterate istoria si cultura romaneasca din Republica Moldova. In afara unor declaratii politice de conjunctura si a unor firimituri financiare, revistele si organizatiile culturale romanesti din Basarabia nu sunt sustinute de statul roman asa cum s-ar cuveni pentru o provincie romaneasca aflata intr-o grava criza identitara. Unei politici de genocid etnico-cultural, asa cum vom incerca sa argumentam in aceasta investigatie, statul roman nu pare pregatit sa-i raspunda cu actiuni si programe culturale atat de asteptate de romanii din Basarabia. Fara aceasta necesara sustinere, vom asista la semnarea unui cec in alb dat politicilor de deznationalizare puse in practica in acest moment si mai vehement de autoritatile de la Chisinau. Altfel, manualele de istorie „integrata”, ce propun o istorie surogat de la 1 septembrie 2006 in marea majoritate a scolilor din Republica Moldova, adaugate obsesiei regimului Voronin pentru limba si istoria moldoveneasca, vor putea sfasia pana la capat idealurile unioniste ale unei populatii tinute in mizerie sociala si ignoranta. Sa fim bine intelesi: basarabenii unionisti sunt acum ceea ce au reprezentat ardelenii stransi in miscarea de eliberare nationala memorandista de acum mai bine de un secol! ZIUA va prezinta in exclusivitate un documentar despre toate scenariile de dezradacinare la care sunt supusi chiar in acest moment romanii din Basarabia. Pentru prima data in presa romana, puteti vedea cum arata un manual de istorie „integrata”, moldoveneasca, ce reuseste contraperformanta de a nu scrie nimic despre etnogeneza poporului roman, despre limba romana si istoria sa straveche.

    Inscriptii rusesti, steaguri sovietice si sex moldovenesc
    Pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant din Chisinau, cea mai importanta artera de circulatie a capitalei Republicii Moldova, inscriptiile de pe cladiri, tarabe, chioscuri de tigari si ziare, garduri ori chiar copaci sunt, cate ai putea vedea cu ochii, in marea lor majoritate, in ruseste. Chiar daca limba oficiala este moldoveneasca, putin sunt cei care prefera sa discute in aceasta limba inventie a oficialitatilor de la Chisinau. Rusa, a doua limba de stat in Republica Moldova, este cea care intretine comunicarea publica si nu numai. In prima zi de scoala, pe 1 septembrie, adolescentii si studentii au luat cu asalt discotecile si cluburile de noapte. In Military Pub, o discoteca ce are drept scenografie steaguri, lozinci si insigne sovietice, momentul de extaz al tinerimii l-a constituit un cantec mobilizator sovietic garnisit cu vodca sau coniac. Calina, o foarte frumoasa tanara de 22 de ani, a venit la Chisinau de la Sankt Petersburg, unde a locuit 7 ani. Parasita inca din primele zile de dupa nastere, Calina a stat la o casa de copii din sudul Republicii Moldova, unde a invatat destul de bine romana, pe care observ cu mare placere ca inca o mai stapaneste destul de bine. „Din pacate, imi marturiseste ea, ma tem ca foarte multi vorbesc in ruseste pentru ca asa e vremea ca toata lumea sa traiasca fara necazuri”. Un barman, care invarte sticle si pahare cu o dexteritate demna de circ, student la Relatii Internationale in Chisinau, prefera sa vorbeasca cu mine in engleza. Aflu si de ce. Pentru ca nu se simte stapan pe limba romana, ca, de altfel, multi romani din Basarabia. Langa mine cativa olandezi trecuti de a doua tinerete se amuza pe seama unui localnic care doreste sa faca in toiul noptii profitabile afaceri. Olandezii au pus ochii pe doua fete si curand pleaca cu ele la gat. Taximetristul, care ma duce in centrul Chisinaului, la hotelul de trei stele Dacia, ma atentioneaza sa observ ca sunt mai multe masini cu numere de Italia decat in Italia. Turismul sexual e unul din secretele economice din Republica Moldova, pe langa vinurile moldovenesti si coniacurile de mare calitate din Transnistria. „Bunelul meu, aflu de la taximetrist, era din Braila si eu ca si dansul stiu romaneste, nu moldoveneste! Cat oi fi pe aceasta lume eu voi vorbi limba lui bunelul!”.

    „Clica unionista” sfidata de Voronin
    Si anul acesta, societatea civila din Basarabia a sarbatorit Ziua Limbii Romane la 31 august, bun prilej de a trage – a cata oara?- un semnal de alarma despre felul in care autoritatile comuniste de la Chisinau promoveaza o limba si o istorie artificiala, limba si istoria moldoveneasca. Cerecetatori si academicieni de la Bucuresti si Chisinau au dezbatut despre „Limba si literatura romana in spatiul Basarabiei” si despre „Problemele actuale ale istoriei romanilor”, in cadul unor simpozioane stiintifice organizate de promotorii evenimentelor culturale dedicate Zilei Limbii Romane, Centrul de Cultura si Carte Romaneasca, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Asociatia Istoricilor din Republica Moldova in parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei – Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni si Ambasada Romaniei in Republica Moldova. Cercetatoarea Eugenia Bojoca a publicat cu acest prilej in revista „Contrafort”, ce apare la Chisinau cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Roman, un amplu studiu dedicat mistificarilor stiintifice grosolane acreditate de catre promotorii limbii moldovenesti. „Intre timp, scrie doamna Eugenia Bojoca, mai ales dupa 1991, in Occident bibliografia pe aceasta tema a sporit considerabil, problema limbii „molodovenesti” fiind abordata din diferite perspective. Concluzia care se desprinde din aceste cercetari a fost exprimata in modul cel mai sugestiv de E. Coseriu: „A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba romana este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; si din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”. Oficialitatile de la Chisinau, in afara de Primaria Municipiului Chisinau, nu au dat nici un leu pentru manifestarile dedicate Zilei Limbii Romane. Presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, criticul literar Mihai Cimpoi, ne-a marturisit ca nici un scriitor nu a fost decorat anul acesta de Voronin la propunerile Uniunii. „S-au cheltuit milioane de lei moldovenesti pentru substituirea Zilei Independentei, de pe 27 august, cu Ziua Eliberarii de sub jugul fascist, care se sarbatorea, inainte de 1989, la 24 august. Sarbatoarea Limba Noastra Romaneasca si-a pierdut statutul de sarbatoare cu valoare nationala. In mod traditional, se constituia o comisie comuna pentru Sarbatoarea Independentei si cea a Limbii Romane. Intre timp, Sarbatoarea Independentei a fost schimbata cu Ziua Republicii. In componenta comisiei guvernamentale de anul acesta pentru Ziua Republicii n-a intrat, in afara de Mircea Snegur, nici un militant pentru independenta”, a declarat Mihai Cimpoi. De altfel, presedintele Voronin i-a sfidat pe cei din „clica unionista” plecand pe 31 august in concediu la Karlovy Vary.

    Manual de politica antiromaneasca
    De la 1 septembrie 2006, dupa 3 ani de la implementarea istoriei „integrate”, conducerea de la Chisinau vrea sa impuna studierea unei istorii surogat la nivel national. Totul a inceput in 2003, cand au fost testate 20-30 de scoli si licee din Republica Moldova. Anul trecut, au fost obligati sa studieze din istoria „integrata” 200-300 de unitati de invatamant. Acest experiment, aflam de la vicepresedintele Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, Ion Negrei, n-a fost monitorizat de nimeni, a fost pregatit si dat elevilor in mare secret, manualul fiind fara acoperire stiintifica si didactica. Dupa 3 ani, oficialitatile au comunicat cu mult cinism ca rezultatele experimentului sunt, chipurile, bune si ca reusita trebuie sa fie implementata la nivel national in toata Republica Moldova. Istoria „integrata” inlocuieste cele doua cursuri de istorie, introduse in 1991, de istorie universala si cea a romanilor, intr-un singur curs, sub numele de „Istorie Integrata”, scris de Angela si Cornel Popovici, si se preda din clasa a V-a pana in a XII-a. „La prima vedere, ne spune istoricul Ion Negrei, parca nimic nu pare condamnabil daca substanta stiintifica s-ar pastra conform adevarului istoric recunoscut de specialisti. Dar, de fapt, are loc inlocuirea fundamentala a continuturilor. In instruire si educatie sunt readuse modelele sovietice, adica politizarea si ideologizarea disciplinei prin false informatii despre aceeasi existenta separata a limbii moldovenesti deosebita de limba romana, a poporului moldovenesc altfel decat cel roman, al existentei unei culturi moldovenesti separata de cea romana. Mai grav e ca se promoveaza in cursul de istorie o politica antiromaneasca. Exemplele cele mai flagrante: in 1918, Basarabia a fost ocupata de Romania burghezo-mosiereasca; intre 1941-1944, Romania a promovat in Basarabia o politica coloniala, totul se jefuia pentru cei din Regat. Manualul de clasa a V-a este difuzat de Minister scolilor si de acolo elevilor. El nu este pus in vanzare precum celelalte manuale de istorie universala si a romanilor, pe care le poti gasi in orice librarie din Chisinau. E un secret de stat. Cand a aparut, am fost socati. Apare, chipurile, o comisie de evaluare, dar autorii manualului au fost selectati anume dupa criteriile autoritatilor”. Asociatia Istoricilor din Republica Moldova si Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova si-au exprimat de nenumarate ori atitudinea fata de introducerea cursurilor de istorie integrata. O declaratie a celor doua organisme a fost trimisa, la 18 iulie 2006, institutiilor europene si internationale. „Acoperindu-se cu frazeologie proeuropeana, se precizeaza in Declaratia Uniunii Scriitorilor si a Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, si cu notiuni corecte doar in aparenta, regimul comunist de R. Moldova reintroduce in sistemul de invatamant cursul de istorie, ce are la baza tezele istoriografiei sovietice; se urmareste indoctrinarea si intoxicarea tinerei generatii cu tezele staliniste in materie de istorie, limba si cultura, promovate in perioada regimului sovietic de ocupatie, izolarea acestei regiuni din contextul general romanesc si cel european, prin promovarea romanofobiei, a intolerantei si xenofobiei; aceste actiuni duc la destabilizarea si scindarea societatii in R. Moldova. Pe fondul necunoasterii realitatilor din R. Moldova, unii reprezentanti ai organismelor internationale, din pacate, cad in cursa ideologica a actualului regim de la Chisinau. Prin actiunile intreprinse, conducerea comunista incalca Moratoriul cerut de Rezolutia APCE din 24 martie 2002, privind abordarea problemelor de limba, identitate si istorie in R. Moldova. Metodele prin care se impune cursul de istorie integrata sunt specifice unui regim totalitar: a fost neglijata cu desavarsire opinia specialistilor si a institutiilor stiintifice de profil; manualele ce se impun institutiilor de invatamant au fost elaborate si editate in lipsa conceptiei si curriculumului aprobate in conformitate cu normele legislative; actualii promotori ai asa-zisei „istorii integrate” sunt fostii ideologi ai partidului comunist al URSS si discipolii lor. Asa numitul „experiment” s-a desfasurat in conditiile lipsei de transparenta, incalcandu-se principiile metodice si didactice, facandu-se concluzii nefondate si discriminatoare, cum ca elevii care au suportat aceasta „experienta” de tip sovietic sunt mai avansati intelectual decat cei care au urmat cursurile de istorie a romanilor si istorie universala. Cerem autoritatilor R. Moldova respectarea Moratoriului APCE. Cerem Ministerului Educatiei si Tineretului mentinerea actualelor obiecte de studiu (istoria romanilor si istoria universala in baza documentelor reglatorii”).

    Consemn la vama
    Protestele societatii civile n-au influentat decizia puterii comuniste de la Chisinau de a impune istoria „integrata” de la 1 septembrie in marea majoritate a scolilor si liceelor din Republica Moldova. Secretul cu care este pazit manualul „integrat” a atins cote paroxistice. La iesirea din Republica Moldova, vamesii regimului Voronin erau interesati de carti si reviste romanesti, doar-doar „istoria integrata” nu va scapa in Romania. Manualul, atat de comentat la Chisinau, nu a putut fi vazut de multi romani curiosi. Chiar prim-vicepresedintele Academiei de stiinte din Republica Moldova, Teodor Furdui, ne-a declarat ca nu a vazut manualul de istorie „integrata”. Declaratia academicianului Furdui a fost taxata de multi intelectuali unionisti de la Chisinau ca fiind un truc sau o diversiune. ZIUA a intrat in posesia manualului integrat de clasa a V-a in care nu se pomeneste nimic despre etnogeneza poporului roman, despre limba si istoria romanilor. In doua pagini dintr-un manual de 210 pagini se aminteste despre „Romanizarea geto-dacilor” cu o concluzie ce sfideaza adevarul istoric: „Ca urmare a procesului de romanizare, generatii de geto-daci accepta modul de viata roman si invata limba latina. Pe masura ce insusesc noua limba, stramosii nostri o „uita” pe cea materna si astfel se consituie romanitatea rasariteana”. Fara comentarii!

    Genocid in stil post-sovietic si stalinist
    Dorin Chirtoaca, vicepresedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, distinge doua dimensiuni ale genocidului etnico-cultural practicat acum in statul condus de Voronin. „Un genocid etnco-cultural in stil post-sovietic, intre Prut si Nistru, aflat sub jurisdictia Chisinaului, si un al doilea, de tip stalinist, in regiunea transnistreana, pentru ca romanii sunt obligati sa studieze intr-o limba romana cu grafie chirilica dupa manuale de acum 30-40 de ani, cu programe de studii din anii ’60. In primul genocid, cel din Basarabia, sunt promovate in continuare tezele false in ceea ce priveste limba si poporul moldovenesc, plus apartenenta Mitropoliei Moldovei care este sub jurisdictia Patriarhiei Rusesti. Acestea s-au accentuat in ultimii ani prin argumente pseudostiintifice, dictionare, studii, carti de istorie, care sa confere substanta teoriilor moldovenismului primitiv. Influenta mediatica excesiva care vine din Federatia Rusa, santajul economic si faptul ca o buna parte a economiei se afla sub companii si persoane rusesti contribuie la promovarea acestor teze. In Transnistria situatia e mai grava pentru ca romanii de acolo nu au nici macar drepturile pe care le au cei din dreapta Nistrului. Tinerii de acolo nu au perspective pentru continuarea studiilor universitare, trebuind sa invete din nou grafia latina. In romana nu pot vorbi decat in viata lor privata. In spatiul public romana nu e folosita si orice functionar din Transnistria te va determina sa folosesti limba rusa daca vrei sa obtii ceva sau sa nu patesti ceva rau. Problema se poate rezolva de-o maniera substantiala, daca ar exista o vointa politica, ceea ce inseamna alternanta la putere cu oameni care sa nu faca parte din nomenclatura sovietica”.

    Atentat la securitatea Romaniei
    Istoricul Ion Negrei afirma fara menajamente ca Guvernarea de la Chisinau practica o politica de etnocid, anume facuta pentru mutilarea constiintei nationale a bastinasilor. „Argumentele, sustine Ion Negrei, sunt urmatoarele: teoria limbii moldovenesti, teoria poporului moldovenesc deosebit de cel roman, orientarea populatiei bastinase spre o entitate falsa. Politica de etnocid are semnele ei distinctive, atunci cand este modificata constiinta, istoria si limba poporului bastinas. Astazi, ocupantul strain a disparut, dar politica aceasta e continuata de comunisti. Mi se pare extrem de grav ca se creeaza o masa critica in aceasta zona a Europei, aducand populatia intr-o constiinta antiromaneasca ce poate crea o zona de conflict „national”: romani impotriva romanilor! In plan extern, se atenteaza la securitatea Romaniei prin schimbarea constiintei romanitatii in Basarabia. Populatia asta poate fi oricand manipulata in actiuni antiromanesti. Moldovenii din Basarabia pot fi atrasi in actiuni antiromanesti pe teritoriul Romaniei. Se atenteaza nu numai la cultura romana, ci, in primul rand, la etnia romana!”

    Nici un protocol de colaborare culturala
    De cand au venit comunistii lui Voronin la putere, in 2000, autoritatile romane de la Bucuresti au facut mai multe propuneri de reluare ale unor proiecte culturale bilaterale. In iunie 2005, a fost propus un Institut Cultural Roman „Mihai Eminescu” printr-o scrisoare semnata de Mihai Razvan Ungureanu, ministrul de Externe al Romaniei si Horia Roman Patapievici, presedintele ICR. Scrisoarea a ajuns la ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene din Republica Moldova, Andrei Stratan, si a primit un raspuns diplomatic de genul vom analiza si vom vedea. A trecut mai bine de un an si nu a fost primit nici un raspuns oficial. Nu exista in clipa de fata un protocol de colaborare culturala intre cele doua tari. Au fost mai multe propuneri din partea romaneasca si nici un raspuns. Pana acum, doar Institutul Cultural Roman a incercat sa faca programe concrete si de substanta pentru romanii din Basarabia. De la 3 proiecte, in 2005, ICR a ajuns sa realizeze in Republica Moldova anul acesta 30 de proiecte cu numai 5 oameni, alocand pentru publicatiile co-editate de ICR si pentru alte proiecte derulate in Republica Moldova aproximativ 150.000 de euro, aproximativ jumatate din bugetul anual al Directiei Romani din Afara tarii a ICR. Cea mai criticata institutie oficiala romaneasca in Basarabia ramane in continuare Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, care s-a miscat, totusi, pentru Ziua Limbii Romane, acordand organizatorilor de la Chisinau o finantare de 65.620 RON. „Nu stim daca se finanteaza revistele de cultura din Basarabia”, ne-a declarat presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu ne spune ca totul e rezolvat, dar nu am primit nimic, finantarea revistei „Literatura si arta”, de pilda, e refuzata de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Pentru „Viata Basarabiei” stim doar ca ni s-a aprobat oral 200 de exemplare pentru difuzarea lor in comunitatile romanesti din toata lumea. In afara de promisiuni, n-am primit nimic. ICR a refuzat cererile de finantare pentru „Viata Basarabiei”, „Sud Est Cultural”, „Literatura si Arta”. Ei finanteaza „Contrafort” si „Clipa Siderala”.

    Dan Mircea CIPARIU

    2835 afisari » 46 comentarii

    Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa cere tuturor detinatorilor de pagini de Internet, care preiau articole si stiri din editiile electronice ale ziarelor, sa respecte legea privind drepturile intelectuale.
    In conformitate cu noile decizii ale Clubului Roman de Presa, site-ul ZIUA nu mai permite preluarea de stiri decat in urmatoarele conditii:
    – preluarea fara cost a unor materiale de presa se poate realiza doar in limita a 500 de semne, dar fara a depasi jumatate din articolul sau stirea in cauza. De asemenea, ZIUA permite preluarea, exclusiv, a pozelor semnate ZIUA Foto.
    – preluarea a mai mult decat cele prevazute anterior se poate realiza doar in conditiile unui acord scris, financiar sau de alta natura, incheiat cu ZIUA.
    – preluarea oricarui material, cu respectarea conditiilor anterioare, se face precizand sursa si avand link catre articolul aflat pe situl ZIUA.
    In cazul nerespectarii acestor conditii, ZIUA isi rezerva dreptul de a actiona in judecata datorita violarii legislatiei in vigoare privind drepturile intelectuale.

    Newsletter | Anunturi GRATUITE | Abonamente | Publicitate | Contacte

    Autentificare
    Nume:
    Parola:
    Memoreaza | Utilizator nou?

    Cautare
    Cuvinte:
    ARHIVA – mai multe optiuni

    Eveniment

    Coruptie la varful Politiei vieneze : 2 comentarii

    Romania – tara ideilor neimplinite : 7 comentarii

    Inchisorile CIA zguduie din nou aderarea la UE : 29 comentarii

    Walter Roman – dedicat bolsevismului international : 15 comentarii

    Adrian Nastase la ZIUA : 7 comentarii

    Curs valutar
    stabilit de BNR la 2006-09-08

    1 USD: 2.7705 ron creste 0.48%
    1 EUR: 3.5236 ron scade 0.08%

    = infovalutar =

    Mica publicitate

    toate categoriile cumparari imobiliare diversevanzari imobiliare diversecumparari terenurivanzari terenuriinchirieri cereri diverseinchirieri oferte diverseschimburi imobilepropuneri afaceriprestari serviciioferte serviciucereri serviciuvanzari autocumparari autovanzari electrocumparari electrovanzari diversecumparari diversemeditatiicitatiianiversaridecesecomemoraripierderivanzari garsonierevanzari ap. 2 camerevanzari ap. 3 camerevanzari ap. 4 camerevanzari case-vilecumparari garsonierecumparari ap. 2 camerecumparari ap. 3 camerecumparari ap. 4 camerecumparari case-vileinchirieri cereri garsoniereinchirieri cereri ap.2 camereinchirieri cereri ap.3 camereinchirieri cereri ap.4 camereinchirieri oferte garsoniereinchirieri oferte ap.2 camereinchirieri oferte ap.3 camereinchirieri oferte ap.4 camerespatiianunturi umanitarematrimonialemedicaledisparitiilicitatiiconvocaridiverseintalniri pe firvanzari spatiicumparari spatiivanzari ap. 5 camerecumparari ap. 5 camereinchirieri cereri ap.5 camereinchirieri oferte ap.5 camereinchirieri cereri spatiiinchirieri oferte spatiiinchirieri oferte case-vileinchirieri cereri case-vile

    Programe TV TVR InternationalTVR 1Antena1PRO TVREALITATEA TVAntena3AcasaPrima TVNational TVB1TVEuforia Lifestyle TvTVR CulturalTVR 2N24TVRMOTVPRO TV InternationalSENSO HBOHallmarkAXNProCinemaCinemaxZone RomanticaTCMTV 1000 DiscoveryAnimal PlanetNational GeographicViasat ExplorerViasat HistoryDiscovery CivilisationDiscovery ScienceDiscovery TravelZone Reality EurosportEurosport 2TV SportTelesportSport Klub JetixMinimaxCartoon Network MTV RomaniaMTV2MTV HitsMTV BaseMTV DanceTV K LumeaVH1VH1 ClassicEtno TVMezzo TVTeleviziunea Favorit TV5BBC PrimeRai Uno
    AstaziMainePoimaine
    PORT.ro

    Caricatura zilei
    Ion BARBU

  17. http://www.jurnal.md/articol.php?id=5410&cat=4&editie=

    Editia curenta: nr. 509 din 8 septembrie 2006

    Eveniment | Editorial | Bomba | Opinii | Politic | Reporter special | Cultura | Sport |
    Eveniment
    Manuale de propaganda

    •autor: Mariana RAta

    Controversatele manuale de istorie integrata, ascunse pana acum de ochii lumii, au aparut la suprafata! Acum, acestea se afla in depozitul Directiei generale educatie, stiinta, tineret si sport Chisinau, dar in scurt timp vor ajunge si pe bancile scolilor si liceelor din republica.

    intr-o excelenta tinuta grafica, tiparite pe o hartie buna, manualele te ingrozesc prin continutul lor. Astfel, cel pentru clasa a IX-a abunda in imagini cu lideri si simboluri ale regimului sovietic, iar textele (in special, cele ce se refera la perioada contemporana – n.r.) par a fi inspirate din discursurile electorale ale PCRM.
    Autorii manualelor pentru clasa a V-a si a VI-a sunt Corneliu si Angela Popovici, iar pentru clasa a IX-a, Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Spranceana si altii. „Pentru clasele a X-a, XI-a si a XII-a, manualele de istorie inca nu au fost tiparite, pentru ca au fost contractate tarziu. Vor aparea prin noiembrie, decembrie. Pana atunci, elevii vor invata din manuale vechi”, ne-a explicat Gheorghe Garnet, directorul Fondului special pentru manuale din cadrul Ministerului Educatiei si Tineretului.

    Responsabilii din cadrul Directiei generale de invatamant Chisinau sustin ca manualele de istorie integrata pentru clasele a IV-a, a VII-a si a VIII-a sunt gata si urmeaza a fi repartizate in scoli odata cu cele existente deja in depozit.

    Comunistii – vedetele manualelor

    Noul manual de istorie pentru clasa a IX-a a fost editat la „Cartea Moldovei”, intr-un tiraj de 48 mii exemplare. Text putin si multe imagini viu colorate ale liderilor si simbolurilor sovietice. Manualul contine teme din istoria moderna si contemporana. Pentru a va da seama de impactul pe care l-ar putea avea asupra generatiei in crestere, reproducem in continuare doar un fragment dintr-o tema din acest manual: „La 25 februarie 2001, au loc alegerile Parlamentare anticipate la care au castigat comunistii cu 50,7% din voturi – 71 de deputati din 101 din Parlament. […] Dupa 11 ani de independenta, au fost marite pensiile, bursele studentesti si salariile angajatilor bugetari, au fost desfiintate gruparile criminale organizate, se lupta cu contrabanda, e stopata degradarea sociopolitica si economica, au crescut veniturile in bugetul de stat. in continuare, societatea moldoveneasca merge spre democratie, fapt recunoscut si de structurile internationale si Consiliul Europei, care monitorizeaza acest proces in tara noastra” (Istoria, clasa a IX-a, pag. 67).

    7,4 lei pentru istorie integrata

    Saptamana viitoare, toate institutiile de invatamant din republica vor fi asigurate cu manuale de istorie pentru clasa IV-IX, concepute dupa „principiul integrat” (sintagma apartine autorilor – n.r.). Potrivit lui Garnet, manuale pentru aceste clase sunt suficiente, au fost editate 45 de mii de exemplare in limba romana si 10 mii de exemplare in limba rusa. Elevii, insa, nu vor studia pe gratis istoria integrata. Acestia vor plati in medie cate 7,4 lei pe an (in scolile cu predare in limba romana – n.r.) si 9,3 lei pe an (in scolile cu predare in limba rusa – n.r.) pentru inchirierea manualelor. Suma care constituie 28 la suta din costul lor.

    „Nu le vom accepta”

    Profesorii si elevii, insa, nu sunt incantati de noul curs de istorie introdus in scoli. Vitalie Croitoru, profesor de istorie la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Chisinau, ne-a marturisit ca i se pare incorect faptul ca istoria integrata va fi studiata in toate clasele de gimnaziu si liceu. „Dupa ce timp de cinci ani au studiat cele doua cursuri de istorie separat, elevii din clasele a XI-XII nu vor reusi sa se adapteze noilor conditii de studiere. Parerea mea este ca ei nu se vor descurca si vor invata mai rau”, a spus Croitoru. O alta profesoara de istorie, de la Liceul „Iulia Hasdeu”, a declarat ca in niciun caz nu va accepta sa predea istoria integrata din noile manuale. „in manualul de istorie pentru clasa a V-a, din 42 de teme doar noua se refera la spatiul local. Manualul exceleaza prin aspectul grafic, dar e sarac in continut informativ. Personal, le voi preda elevilor in baza manualelor vechi”, sustine ea. Totodata, mai multi elevi de la liceele din Chisinau au impartit in centrul capitalei, de Ziua Limbii Romane, foi volante trecatorilor prin care ii atentionau despre pericolul poluarii istoriei si-i informau ca ei nu au de gand sa studieze istoria integrata impusa de comunisti.

    Ultimele 5 comentarii
    2 comentarii :: Adauga/Vezi toate comentariileNici nu este de mirare
    Nici nu este de mirare cand Nazaria se afla printr …>>
    » de victor24 [2006-09-08], 11 cuvinte

    Nici nu este de mirare

    » de victor24 [2006-09-08], 1 cuvant

  18. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=16213&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Investigatii

    Editia de Vineri · Investigatii · Nr.35 · 2006-09-08· 11
    “Expertii europeni ai Consiliului Europei au cazut in capcana procedurilor de implementare a istoriei integrate…”

    – dialog cu conf. Univ. Dr. Dan Dungaciu, cercetator principal la Institutul d ªtiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane –

    – Domnule Dan Dungaciu, cum apreciati Simpozionul ªtiintific „Probleme actuale ale istoriei romanilor” desfasurat la Chisinau la 30 august a.c.?
    – Participarea unor nume grele ale istoriografiei romanesti de pe ambele maluri ale Prutului, plus academicieni dintre cei mai reputati au asigurat un prestigiu indiscutabil manifestarii. Din acest punct de vedere a fost o reusita.
    Personal, as fi dorit totusi o dezbatere mai aplicata pe chestiunea pe care o consider astazi drept cea mai actuala problema a istoriei romanilor, respectiv dosarul manualelor de istorie integrata de la Chisinau…

    – Cum vedeti aceasta disputa pe care ati aborda-o si in cartea dumneavoastra „Moldova ante portas” aparuta anul trecut si lansata si la Chisinau?
    – Nu avem ragazul aici decat pentru cateva observatii… in primul rand, trebuie sa observam ca avem de-a face cu trei actori principali implicati in disputa.
    Primul actor este tabara istoricilor moldovenisti. Este un actor coeziv si disciplinat, drapat in haine „europene” si decis sa starpeasca „nationalismul” romanesc strecurat in manualele de istorie si in invatamantul din republica. ªi asta e o minciuna. in realitate, intregul proiect moldovenist functioneaza pe scenariul unui proiect „nationalist” derulat si urmat cu perseverenta. Declansarea diferitelor strategii de constructie identitara dupa 2001 nu are nimic spontan. Ideea dupa care tabara moldovenista lupta impotriva fortelor „de orientare nationalista” – romanesti, fireste – este un sofism si el trebuie denuntat ca atare: caci acestia isi propun, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, in ciuda lipsei de consistenta si a „argumentatiei” pe care se bazeaza proiectul. Pentru tabara moldovenista, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia romana… da! Ceea ce este cel putin inconsecvent. Utilizarea atributului cu conotatii negative – nationalist – doar pentru ceea ce inseamna „romanesc” nu este, in fond, decat o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza aceste documente sau practici.
    De aici concluzia logica: proiectul moldovenist urmat cu cea mai mare acribie de Partidul Comunistilor este forma pura a „national comunismului”. De ce pura? Pentru ca, in perfect acord cu scrierile marxiste din care isi trage seva orice partid de aceasta formula, natiunea in sine nu conteaza. Continutul ei este indiferent, caci este, oricum, ne-reala („opiu pentru popor”, s-ar putea parafraza). in alte spatii unde „national-comunismul” a fost prezent – atat cat a fost si in formele pe care le-a capatat – acesta a manipulat un material national-identitar pre-existent, pe care l-a adaptat si modelat in functie de interesele politice. in R. Moldova, tocmai „materialul national-identitar” – respectiv natiunea si limba „moldoveneasca” – este inventat si impus de la centru de un regim de extractie marxist-leninista. De aici puritatea modelului si unicitatea lui mai ales dupa 2001.

    – Care este cel de-al doilea actor?
    – Al doilea actor este unul… multiplu, respectiv tabara istoricilor care nu vor sa se incoloneze in randurile moldovenistilor dirijati cu mana forte din sferele puterii… Aici, insa, atitudinea nu este coerenta sau unitara. in randul acestei tabere – sa spunem ca ea cumuleaza cei mai prestigiosi istorici ai Republicii Moldova – atitudinile au variat de la opozitie radicala si ramanerea pe pozitiile „istoriei romanilor” pana la atitudini mai flexibile de genul propunerii unor manuale alternative pe structura „integrata”, respectiv o strategie de a pune accent pe continut, nu pe forma… S-a mai vorbi si de o „varianta zero”, dar a fost ratata.
    Eu nu fac judecati de valoare, ci de constatare: nu isi permit sa judec atitudinea diferitelor factiunii din randurile istoricilor de la Chisinau, dar sa constat ca lipsa de unitate a taberei ne-moldoveniste a generat ineficienta si incoerenta la nivelul performantelor acestei grupari. Cel putin pana in prezent…

    – Mai exista si un al treilea actor?
    – Exista, si el este Consiliul Europei, reprezentat de expertii directi sau indirecti ai acestei institutii. Din pacate, de la bun inceput activitatea acestora s-a desfasurat intr-un mediu nefast… Nu e vorba aici de a acuza acesti oameni – de cele mai multe ori profesionisti si bine intentionati – dar trebuie sa constatam ca exista o serie de probleme asupra carora acestia nu au fost avertizati… Astfel ca, pana la urma, in aceasta disputa – si cu ajutorul expertilor europeni! – a fost pusa caruta inaintea boilor!
    Ce inseamna asta: inseamna ca inainte de a discuta concret o chestiune, trebuie sa te asiguri de chiar existenta unui cadru de discutie democratic, liber si deschis pentru toti… Or, asa nu exista la Chisinau, iar expertii europeni au ignorat si continua sa ignore acest fapt crucial.

    – Care sunt acele lucruri care nu li s-au spus expertilor europeni? Ce ar fi trebuit ei sa auda?
    – Primul lucru este, cum mai ziceam, contextul dezbaterii legate de problematica identitara in R. Moldova, in general, si de problematica manualelor de istorie integrata, in special. Pentru a intelege situatia „spatiului public” in R. Moldova, cel putin astazi, trebuie sa revenim la conceptul de „spatiul public”, ca un loc de comunicare libera, nedistorsionata, lipsita de constrangeri si intruziuni externe. Aceasta idee este cruciala in orice democratie! Nu exista democratie fara spatiul public – de aici dificultatea de o crea o „democratie europeana”. in democratie, toate vocile trebuie lasate sa vorbeasca, toate trebuie lasate pe scena, iar decizia trebuie luata prin schimb de argumente si „agreement”-uri rezonabile, fara – in nici un caz! – recurgere la forta. Comunitatea – inclusiv cea stiintifica – comunica, trimite si primeste mesaje, le discuta, le compara, le contesta rational, accepta argumente si, inca o data, nu recurge la alte „argument” – la cele de „forta”, generic vorbind. Acestea fiind spuse, spatiul public devine acum locul unde se poate obtine consens (sau nu) prin actiuni discursive. Prin forta cuvantului, nu cea a pumnului, „pumn” putand insemna orice intruziune de ordin politic, economic etc.
    Sesizam deci ca democratie, in aceasta perspectiva, nu mai insemna existenta unui spatiu public cantitativ, pe hartie, un inventar inert de realizari bune de raportat. Nu este suficient sa existe intr-o societate un anumit numar de ziare, reviste, posturi de radio sau de televiziune. Acesta este un criteriu pur cantitativ! Ceea ce conteaza mai mult este maniera in care acestea se structureaza, gradul de acces in spatiul public, posibilitatea reala de a comunica eficace cu publicul si, in plus, de a-i da sansa acestuia sa se manifeste adecvat in polis. Criteriul devine acum calitativ, fara ca cel cantitativ sa fie neglijat. Doar ca, cel din urma fara cel dintai devine caduc, mai mult, risca sa justifice tocmai lipsa de democratie pe care, initial, trebuia sa o dezvaluie!

    Cazul R. Moldova pare emblematic din acest punct de vedere.

    – in ce sens?
    – in Republica Moldova media exista. Este indubitabil. Da, exista ziare, posturi de radio, televiziuni. Orice oficial sau functionar public care face o statistica sau o dare de seama poate zambi satisfacut la finalul ei. (ca in faimoasa gluma din vremea comunismului despre recoltele agricole: „am terminat de recoltat in ziare, mai avem sa terminam la radio si la televizor.)
    Sigur, exista, si cine ar putea contesta asta? Dar, daca luam in serios ideea „spatiului public” invocata anterior, lucrurile nu pot fi – si nu sunt – atat de simple.
    Conform tuturor sondajelor de opinie publica lansate le Chisinau de cativa ani incoace (surse: Barometrul de Opinie Publica lansate de IPP, Chisinau, Sondajele IRI / Gallup etc.), presa scrisa este principala sursa de informare politica pentru circa 7-8 % dintre subiecti la nivelul intregii tari. Daca ne uitam la mediul rural, vom sesiza ca, in ceea ce priveste consumul de presa scrisa, cifrele sunt mult mai reduse decat media pe republica. Pe tara, radioul urca undeva la 11% ca sursa principala de informare, iar televiziunea domina copios: 50-70%, depinde de sondaje. Televiziunea nationala a R. Moldova este, practic, actor unic pe piata stirilor politice cu un procent de circa 70% de incredere partiala sau deplina.
    Cum „citim” democratia / democratizarea R. Moldova prin aceste cifre? Vom spune, intr-o prima instanta, ca diferentele dintre presa scrisa si audio-vizual sunt vizibile in orice tara democratica din lume. Deci, R. Moldova se inscrie intr-un trend mai larg. ªi observatia ar fi, din nou, exacta, dar nu adevarata. Caci, daca asa stau lucrurile, statistic vorbind, in tarile democratice, exista acolo o curea de legatura intre cele doua componente ale media: televiziunile sau radiourile sunt cutii de rezonanta pentru multe din subiectele livrate publicului de catre presa scrisa. Altminteri spus, agenda presei scrise devine si agenda audio-vizualului, iar diferentele cantitative (procentuale) dintre ce apare in ziare si ce se spune la televizor se diminueaza sau devin irelevante.
    ªi aici apare diferenta cruciala dintre media din R. Moldova si media din democratiile functionale (Romania, de pilda). in R. Moldova, cureaua de legatura dintre presa scrisa si televiziune (in special cea nationala) nu exista. Avem de-a face, de cele mai multe ori, cu discursuri paralele si, practic, nu se confrunta la nivel national in nici un fel.
    – Cum afecteaza acest fapt disputa legata de manuale?
    – O afecteaza in mare masura. Caci daca privim cine are acces la spatiul public si la instrumentele cele mai eficiente – evident, am in vedere televiziunea publica – sesizam ca avantajul este net e partea taberi moldoveniste, care mai este sustinuta public si de cei mai importati lideri politici ai republicii, de guvern etc. Deci, avantajul de imagine este incomparabil mai mare. Prin urmare, nu avea de-a face in realitate cu o dezbatere, ci cu o mimare a ei, caci una dintre tabere – culmea, cea mai profesionista, academic vorbind – nu are cum sa iti lanseze, mediatizeze si sustina mesajul…
    Cazul istoricului Ion Varta, blocat initial sa participe la un seminar dedicat explicit problematicii manualelor de istorie este scandalos…. Dar acest caz este doar un varf al aisbergului. Trebuie sa ne intrebam, de pilda, cat de des apar cei care se opun moldovenismului primitiv la televiziunea nationala? in ce contexte? La care media au acces? Ce tiraje au ziarele unde scriu? Cu ajung ei sa comunice cu pedagogii din raioane? Ce resurse au ei, in comparatie cu istoricii moldovenisti care se bazeaza pe resursele statului? Ce carti primesc micii pionieri, gratis, din banii publici, la diverse manifestari? Etc., etc., etc.
    Problema nu este, intr-o prima instanta, cine are dreptate in aceasta disputa, ci daca exista sanse egale, corecte, pentru toti participantii la dezbatere…
    – E limpede… Care ar fi o alta problema?
    – O a doua chestiune despre care expertii europeni nu stiu sau nu dau semne ca ar stii se refera la modul selectiv in care guvernarea de la Chisinau adopta normele europene… Ceea ce face suspect tot discursul „european” al celor care guverneaza astazi in republica.
    Mai concret. Justificarea celor care promoveaza astazi manualul de istorie integrata este ca „Europa ne cere asta!”. ªi asta nu e, propriu-zis, o minciuna, dar e o… jumatate de adevar. ªi care e mult mai periculos decat o minciuna! Caci Europa cere, fireste, adecvarea problematicii educative a R. Moldova la norma europeana. Dar nu doar a unora dintre ele, cele care, pe moment, sunt pe placul guvernantilor comunisti! Astazi, la Chisinau, una dintre normele europene, care se refera la descentralizarea si anularea monopolului politic / ideologic asupra invatamantului este sistematic ignorata, respectiv introducerea in R. Moldova a unui sistem real si functional de „manuale alternative” – cum exista, de exemplul, in Romania. in R. Moldova exista inca manualul unic, selectat si stabilit de guvern, care prin mecanisme economice si financiare poate implementa ce manual doreste si numai pe acela. Restul manualelor care pot circula la un moment dat nu sunt subventionate de guvern, deci vor trebui platite de elevi. Ceea ce, fireste, nu este si nu va fi cazul, mai ales in mediul rural. Mai mult, si in eventualitatea subventionarii lor din surse negurnamentale, guvernul comunist poate sa le elimine de pe piata printr-o procedura foarte simpla: reintroducerea la Bacalaureat a disciplinei „istorie”, unde vor fi date subiecte selectate numai si numai din anualul „integrat” preferat de guvern… Este limpede atunci ca si dascalii si elevii vor trebui sa aleaga doar ceea ce guvernul alege!
    Lipa unui mecanism real si eficient de „manuale alternative” – sa mai adaugam aici ca cele trei edituri care participa la tiparirea manualelor de „istorie integrata” sunt toate de stat!!! – face ca la Chisinau invatamantul, in special cel istoric, sa ramana politizat. Este un lucru pe care nici istoricii sau jurnalistii de la Chisinau nu l-au semnalat cu suficienta insistenta, ca sa nu mai vorbim de (unii) experti europeni care, pur si simplu, se prefac ca nu il vad…
    Personal nu inteleg cu poti sa fi un sustinator al schimbarii curiculare in ceea ce priveste disciplina „istorie” in R. Moldova, dar sa nu te intereseze cadrul acestei schimbarii, si mai ales, sa nu fi deranjat de faptul ca monopolul statului se pastreaza din toate punctele de vedere in chestiunea educatiei. in actualele conditii, orice dezbatere pe aceasta tema risca sa se transforme in opusul ei. Adica, legitimarea statutului de monopol al guvernului si a celor care gandesc la fel, atat la nivelul spatiului public cat si la nivelul implementarii cursului de istorie integrata.
    Expertii europeni ai Consiliului Europei au cazut in capcana procedurilor de implementare a istoriei integrate… E forma „europeana” de a nu vedea padurea din cauza copacilor si care poate ave consecinte extrem de grave pentru functionarea democratica a spatiului dintre Prut si Nistru.

    A consemnat Ecaterina Deleu

  19. http://www.rgnpress.ro/content/view/16602//

    Discutie despre „istoria integrata” la radio „Vocea Basarabiei”
    Chisinau, Basarabia/Romanian Global News

    11 Septembrie 2006
    Postul de radio basarabean „Vocea Basarabiei” a organizat, pe 9 septembrie, in cadrul ciclului de emisiuni „Istoria in miscare:15 ani de independenta a Republicii Moldova”, dezbateri publice pe tema „Fantoma si chipul adevarat al Istoriei integrate”, prilejuite de difuzarea in scolile din Basarabia a manualelor de, asa zisa, „istorie integrata”.La emisiunea moderata de jurnalistii Valeriu Saharneanu si Boris Vieru au participat istoricii Ion Negrei, vice-presedintele Asociatiei istoricilor din Republica Moldova, Ion Turcanu, profesor universitar, Rodica Iesanu, profesoara de istorie la liceul „Columna” din Chisinau.
    Emisiunea a fost prima dezbatere publica avand pe masa nu fantoma, ci chiar obiectul cu pricina: manualele propriu zise de istorie integrata, scoase proaspat de sub teascurile editurilor de stat si distribuite in masa in institutiile de invatamant din Basarabia.
    Profesorul universitar, istoricul Ion Turcanu a constatat in debutul emisiunii ca premisele aparitiei noilor manuale de istorie care vin sa inlocuiasca pe cele de Istorie a Romanilor, introduse in invatamant inca in anul 1990, tin de intentia guvernarii comuniste de a preschimba principiile de temelie ale statului national, unitar, de identitate romaneasca a Basarabiei, principii continute in Declaratia de Independenta de la 1991 si partial in Constitutia Republicii Moldova. In noile manuale nu numai ca nu se regaseste constatarea apartenentei poporului titular al Basarabiei la natiunea romana. Ideea vehiculata de autori este ca in Basarabia dintotdeauna a trait o masa multietnica, fara obarsie si istorie, iar despre geneza natiunii romane nu se spune nici un cuvant.
    Istoricul Ion Negrei a subliniat ca analiza de ansamblu a politicilor economice, sociale si nationale promovate si practicate de actuala guvernare comunista si confirmata si in manualele de istorie scrise la comanda politica arata asupra etnocidului la care este supus populatia romana majoritara a Basarabiei, atat in stanga, cat si in dreapta Nistrului, etnocid practicat de doua regimuri, aparent beligerante de la Tiraspol si Chisinau, dar ambele fundamentate pe ideologia antiromanismului agresiv, a xenofobiei si a rasismului. Frazeologia europenista cu care se acopera promotorii manualelor otravite nu rezista. Or, standardul european respinge, fara echivocuri, falsul, minciuna, semiadevarurile, cu atat mai mult, ura fata de regimurile democratice si admiratia fata de cele totalitariste si dictatoriale comuniste de care abunda manualele de pseudoistorie.
    Profesoara de istorie de la liceul „Columna”, dna Rodica Iesanu a adus numeroase exemple, citate in direct din manuale, exemple de falsuri si substituiri crase de fapte si evenimente, menite sa starneasca ura tinerilor contemporani fata de „regimul romanesc burghezo-mosieresc de ocupatie”. Intre aceste enormitati de remarcat este afirmatia ca „regimului romanesc de ocupatie”, dupa 1918, a pus, chipurile, in aplicare in Basarabia un plan de exterminare a populatiei bastinase. In aceasta perioada, sustine manualul de clasa a IX, au fost executati si dati disparuti sute de mii de oameni nevinovati. Totodata in manuale se pomeneste in treacat despre executiile, foametea, deportarile practicate inainte si dupa razboi de regimul comunist de ocupatie si este proslavita perioada sovietica din anii 1944-1991. Doamna Iesanu a povestit despre presiunile care le face regimul Voronin asupra profesorilor de istorie pentru a-i determina sa se inregimenteze fara cartire in acest nou proiect de deznationalizare, de separare a romanilor basarabeni de restul natiunii, de izolare a lor de valorile create de veacuri ale natiunii romane.
    Mai multi radioascultatori care au participat la dezbaterile radiofonice ale postului Vocea Basarabiei au cerut sa se formeze o comisie constituita din profesionisti in materie de istorie si din juristi pentru a face o expertiza a manualelor si a actiona in judecata autorii lor si pe reprezentantii statului care incearca sa introduca in procesul de educatie si instruire a copiilor a unor lucraturi pline de falsuri si insinuari grave in adresa natiunii romane si a adevarului istoric.
    Noile manuale de istorie integrata sunt, de fapt, o crima pe care guvernarea comunista de la Chisinau a comis-o impotriva poporului Basarabiei si pentru care trebuie trasa la raspundere.

  20. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=383&idRubric=4153&idArticle=10033

    Societate
    Opinia profesorilor de istorie:

    manualele de „Istorie integrata” reinvie „istoriografia sovietica”

    tinute pana acum in taina, manualele de „Istorie integrata” incep sa apara prin scolile si liceele din republica. Totodata, acestea trezesc o anumita reactie in mediul profesorilor de specialitate. Dascalii care le-au vazut spun ca noile manuale sunt superficiale si ca nu respecta logica evenimentelor istorice. Potrivit profesorilor, „cireasa de pe tort” este manualul pentru clasa a IX-a, semnat de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Spranceana s.a., care „reinvie istoriografia sovietica”. O buna parte dintre profesori sunt derutati, afirmand ca, desi ministrul a semnat ordinul privind trecerea la noul obiect de studiu, nu exista deocamdata un curriculum al acestei discipline. Mai jos, va prezentam cateva opinii ale profesorilor din republica referitor la manualele de istorie integrata.

    Ludmila Buzila,

    Trebujeni, Orhei

    Saptamana trecuta am primit manualele de a VI-a si a VIII-a. N-am primit inca un curriculum ca sa putem planifica orele. Am rasfoit manualul pentru clasa a VIII-a si mi se pare ciudat ca am gasit aici mai multe insarcinari si intrebari, la care nu exista informatie-raspuns. Din ceea ce am vazut, manualele contin foarte putina informatie.

    Galina Bogonovschi,

    Balasesti, Sangerei

    La cursurile din februarie am vazut manuscrisul manualului lui S. Nazaria pentru clasa a IX-a. Atunci, noi, profesorii, nu prea am fost de acord cu ele, dar parerea noastra nu a fost luata in seama. Daca s-a pastrat continutul manuscrisului de atunci, manualul este antiromanesc. N-avem incotro, trebuie sa ne supunem ordinului ministrului, dar unele teme o sa le tratez asa cum consider eu de cuviinta.

    Victor Timofte, Liceul

    „Mihai Eminescu”, Causeni

    Cu doua zile in urma am primit manualul pentru clasa a VIII-a. Am vazut ca si cel de a VI-a a ajuns in liceu. in manualul de a VIII-a nu se respecta ordinea cronologica. De exemplu, mai intai este data evolutia economica si apoi cea politica, desi ar trebui sa fie invers. Temele referitoare la istoria romanilor au goluri foarte mari intre anumite perioade. Este placut ca se accentueaza istoria tinutului, sunt de acord cu aceasta idee. Oricum, manualul trebuie sa fie insotit de crestomatie si atlas. Am vazut si manualul pentru clasa a V-a, care mi se pare foarte prost.

    Liuba Cebanu, Liceul

    „Olimp”, Sangerei

    Am primit manualul pentru clasa a VI-a. N-am predat pana acum dupa noul concept, dar nu-mi place modul in care este impus, spun ei, de Europa. Mi se pare ca a fost introdus prea devreme, ar trebui sa ne cunoastem mai intai istoria nationala.

    Valentina Rosioru, liceul

    „Hyperion”, Chisinau

    Am rasfoit manualul pentru clasa a IX-a si ne-am „bucurat” nespus de mult ca ne reintoarcem la fostul regim politic. Nu se evidentiaza evenimentele istorice nationale, ci cele din Rusia si din fosta Uniune Sovietica. ªi insarcinarile atrag atentia prin continuturile lor ideologizate. Pozitia fata de Romania se vede din primele pagini ale manualului, cand este folosit un citat din Pan Halippa despre realitatea din Basarabia in perioada reintregirii Romaniei Mari. El spune ceva de genul „Romania s-a intors cu spatele…” Am primit si manualul de clasa a VII-a. Pana acum am refuzat noul curs, dar de acum incolo numai noi stim ce o sa predam. Nu stiu daca o sa ne putem adapta la noile cerinte. Oricum, vom preda adevarul istoric.

    Valentina Basiul,

    Timpul

    Vizite: 678200

    http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=16268&cat=Cotidian%20National&rub=Eveniment

    Cotidian National · Eveniment · Nr.127 · 2006-09-12· 62
    iNTR-UN TIRAJ ENORM

    Manualele de istorie integrata au ajuns in scoli

    Manualele de istorie integrata, care au trezit numeroase controverse si dispute in randul istoricilor, au fost repartizate in scoli, pana la sfarsitul saptamanii curente urmand sa fie distribuite pana si in cele mai indepartate sate ale Republicii Moldova. A fost editat un numar impunator de manuale, in limbile romana si rusa, din banii publici, pentru care insa copiii vor trebui sa plateasca o taxa de inchiriere. Manualul pentru clasa a VI-a (aparut la editura „Lumina”) si cel pentru clasa a VII-a (la editura „Univers pedagogic”) au fost tiparite intr-un tiraj a cate 45 mii de exemplare. Manualul pentru clasa a IX-a a aparut la editura „Cartea Moldovei” intr-un tiraj de 48 mii de exemplare. in noile manuale (pe hartie de calitate excelenta), este mai putin text si foarte multe poze color – de la fostii lideri sovietici pana la actualii lideri ai Partidului Comunistilor, cu citate din vechile crestomatii de „istoria rss moldovenesti”.

    Ecaterina Deleu, FLUX

    Solicitata de FLUX, Tatiana Nagnibeda, director interimar al Departamentului educatie, tineret si sport al Primariei capitalei, a declarat ca repartizarea in scoli a manualelor de istorie este deja spre sfarsite. Potrivit ei, toate clasele V-IX au primit manuale de istorie, iar cele pentru clasa a IV-a vor fi repartizate la sfarsitul lunii septembrie. Manualele pentru clasele superioare vor aparea pana la 1 ianuarie. intrebata daca vor fi folosite in continuare in scoli manualele anterioare de istorie, Nagnibeda a spus ca „nu s-a dat nici un ordin ca sa nu fie utilizate celelalte manuale”. Nagnibeda a spus ca profesorii sunt obligati sa foloseasca manualele de istorie integrata, cel putin ca „una din sursele de predare”.

    Parintii si copii sunt in drept sa protesteze

    Istoricul Ion Varta, deputat crestin-democrat, spera ca noile manuale de istorie vor fi utilizate doar o perioada scurta de timp: „Comunistii nu vor reusi sa anuleze studierea istoriei adevarate, pentru ca, in mare parte, profesorii de istorie au verticalitate si, predand istoria, vor trece sub tacere ineptiile continute in manuale. E rusinos sa reproduci niste minciuni sfruntate”, a spus Varta. in opinia istoricului, revizuirea istoriei a inceput dupa ce au fost sistate protestele din anul 2002, prin infiintarea comisiei guvernamentale, condusa de vicepremierul Valerian Cristea, actiune prin care a fost incalcat moratoriul asupra problemelor de limba si istorie, instituit prin recomandarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. „Conventiile internationale protejeaza drepturile parintilor de a decide asupra modului de instruire al propriului copil – cine nu va accepta manualele de istorie integrata va fi liber sa-si apere dreptul sau”, a mentionat Varta. Totodata, el a declarat ca noile manuale sunt inacceptabile pentru ca denatureaza istoria, prezentand-o de pe pozitiile istoriografiei sovietice.

    Manualele pentru clasele a V-a, a VI-a si a X-a au fost scrise de Corneliu si Angela Popovici. Autorii manualelor pentru clasa a VII-a si a VIII-a sunt Eugen Certan, Ion Moiseev si Maria Veverita. Manualele pentru clasa a IX-a sunt semnate de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Spranceana, Sergiu Albu-Machedon, Anton Dumbrava si Ludmila Barbus.

    Istoriografia sovietica in manualele scolare

    in continuare va prezentam cateva exemple de (anti) istorie din noul manual pentru clasa a IX-a.
    „Guvernul Romaniei nu se intereseaza de nevoile noastre. El ne-a intors spatele”. (citat dintr-un discurs al lui Pan Halippa)
    „Ofensiva masiva a celor divizii romanesti pe teritoriul Moldovei a fost declansata la inceput de ianuarie. Toti acei care nu erau de acord cu interventia romaneasca au fost executati, printre care si multi oameni de vaza… Deci majoritatea populatiei Basarabiei era impotriva acestui act (a Unirii – n.n.), insa in conditiile unei terori cumplite orice actiune de protest era pedepsita cu moartea…Sfatul tarii s-a transformat intr-o marioneta in maini straine, o masinarie de votare a intereselor elitei guvernatoare a statului vecin”.
    Citat din „politicianul si istoricul Victor Stepaniuc” – „in componenta URSS, dupa 2 august 1940, au devenit posibile reunirea moldovenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, renasterea statalitatii moldovenesti si extinderea ei asupra moldovenilor din stanga Nistrului. Acesta a fost un pas inainte pe calea restabilirii statalitatii moldovenesti, sugrumate in 1918 ”
    Urmatorul fragment pare desprins dintr-un discurs electoral al Partidului Comunistilor – „La 25 februarie 2001 au loc alegeri parlamentare anticipate la care au castigat comunistii, cu 50,7 la suta din voturi – 71 de deputati din 101 din parlament. Dupa 11 ani de independenta au fost marite pensiile, bursele studentesti si salariile angajatilor bugetari…”

  21. China decomunizeaza manualele de istorie, Voronin merge in directia opusa

    http://www.eluniversal.com/2006/09/12/en_opi_art_12A777067.shtml

    Caracas, martes 12 de septiembre, 2006
    Opinión

    Rewritting History

    Michael Rowan
    Special for El Universal

    The Chinese and Venezuelan governments are rewriting history, one with a passion for reality, the other with a passion for ideology. In China, the new and official history textbooks that students will open this month are filled with surprises. Gone missing are the Communist revolution, socialism, collectivism and conflict with the West. Highlighted are globalization, trade, markets, technology and economics. Mao is mentioned once in a chapter on etiquette for suggesting that flags be lowered to half mast when someone important dies. Bill Gates gets a chapter devoted to his business success with computers.

    Chinese history is now about „life in the real world.” As reported in the New York Times, „Our traditional version of history was focused on ideology and national identity,” Shanghai University history professor Zhu Xuequin says. „The new history is less ideological, and that suits the political goals of today.”

    In Venezuela, just the opposite is happening. The government version is that a glorious revolution for collectivism and socialism has taken place, where poverty and unemployment and homelessness and insecurity are disappearing as the effectively one-party state approaches the „sea of happiness” for which it yearns: Cuba. While China may have given up on the war against globalization and capitalism, brave and glorious Venezuela has not, giving away billions of dollars in its oil wealth to dozens of nations to persuade them to join the revolution.

    Strange things happen in the rewriting of history. The Chinese tragedy of Tiananmen Square never happened. And the April, 2002 march of almost a million Venezuelans was a coup d’etat by the United States. China abandoned Communism and lifted 200 million of its people from poverty through globalization, while Venezuela abandoned globalization and claims it is eliminating poverty. Or is it?

    It may come as a surprise to governments that they do not write history, people do. In China, this is difficult to realize because it is not a democracy. And Venezuela may not be either – we’ll have to see on December 3. But if the people get a chance to write Venezuelan history on that day, one wonders what version of it they will propose -the government’s or their own?

    mrowan@cantv.net

    Read about Michael Rowan’s book „Getting Over Chavez and Poverty”at michael.rowan.book@gmail.com

    Michael Rowan is a former president of THE INTERNATIONAL ASSOCIATION OF POLITICAL CONSULTANTS — You may email Michael at: ekvallvz@ven.net

  22. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=384&idRubric=4158&idArticle=10046

    Societate
    Potrivit noilor manuale de istorie,

    Raiul in R. Moldova a fost adus de catre comunisti

    Noile manuale de istorie, recent impartite prin scolile din republica, se aseamana leit cu niste abecedare comuniste si amintesc despre „Istoria RSS Moldovenesti”, predata in scolile sovietice. Din paginile lor, elevii vor putea afla cum Nadejda Cepraga a mers la mitingul de 1 Mai, inconjurata de baloane si drapele rosii, cum arata casa-muzeu „Serghei Lazo”, cat de brav a fost Grigori Kotovski sau cum conducea Lenin mitingurile revolutionare. in placardele comuniste, care impanzesc manualul de clasa a IX-a, de exemplu, se pot citi numeroase „perle” bolsevice: „Vpered! Pobeda blizka!”, „Da zdravstvuiet sovetsko-rumanskaia drujba!” sau „Idi, tovarisci k nam v kolhoz!”. Elevii vor invata ca Moldova a fost eliberata de catre rusi, ca moldovenii reprezinta un popor si ca, dupa proclamarea independentei, R. Moldova a fost o tara saraca, insa din anul 2001 se observa „o crestere economica substantiala”.

    Manualele sunt scrise intr-un stil sovietic „muncitoresc”, cu greseli gramaticale si stilistice si au un concept de o banalitate socanta. De pilda, langa o fotografie cu Traian Basescu in fata presedintiei de la Chisinau, e scrisa o sarcina pentru elevi: „Comentati pozitia Romaniei: „Nu vom fi avocatul Republicii Moldova in procesul de aderare la Uniunea Europeana!”. O fotografie cu Mihail Frunze este alaturata urmatorului text: „Realizati un mini-eseu la tema: „Rolul lui M. Frunze in revolutia rusa si soarta poporului moldovenesc”. Iar deasupra pozei lui Hermann Goring este scrisa intrebarea: „Cum credeti, care este mesajul acestui lider fascist?”. Chipurile care apar constant in paginile manualelor sunt cele ale lui Lenin, Voronin si Stalin.

    Fiindca noul curs de istorie nu este nimic mai mult decat o lectie de comunism si de moldovenism primitiv, am incercat sa aflam care este atitudinea principalelor partide politice din R. Moldova fata de aceste manuale.

    Serafim Urecheanu, presedinte al Aliantei „Moldova Noastra”

    Vom lua o atitudine similara cu cea pe care am luat-o in privinta dictionarului „moldovenesc-romanesc” al lui Vasile Stati. in primavara curenta, am convocat in parlament o sedinta a fractiunii AMN cu istoricii din R. Moldova. Suntem de acord cu pozitia acestora fata de „istoria integrata”, care e un rezultat al traditiilor comuniste de a induce in eroare opinia publica. Poporul trebuie sa aiba numai o istorie – cea reala, dar nu cea scrisa de „specialistii” comunisti care si-au pus scopul de a continua procesul de indobitocire a acestui popor. Vom protesta si vom cere scoaterea acestui manual din scoli, fiindca el reprezinta o istorie a Partidului Comunistilor din trecut. Nu intamplator, comunistii depun astazi eforturi colosale pentru restabilirea organizatiilor de pionieri, comsomolisti s.a.m.d. Dar aceasta este agonia lor, care-i va duce la pieire. Copiii nostri au tot dreptul sa stie istoria lor adevarata.

    Dumitru Diacov, presedinte al Partidului Democrat

    Consider ca istoria trebuie sa uneasca tara, dar nu s-o dezbine. Din pacate, autorii acestor manuale si cei care au stimulat aparitia lor nu fac altceva decat sa creeze stari de tensiune. Pentru ca o parte din populatia Republicii Moldova accepta unele valori, iar alta sustine alte valori. insasi istoria zbuciumata a Moldovei este de asa natura ca, in situatia in care facem interpretari din astea, putem sa incitam la maximum spiritele. La un manual de istorie trebuia sa lucreze istorici profesionisti, care sa-l redacteze in asa fel, incat sa impace spiritele, dar nu sa creeze conflicte.

    Mihai Ghimpu, presedintele Partidului Liberal

    Noile manuale expun nu istoria noastra, ci politica lui Vladimir Voronin. De exemplu, in ele se specifica ca am fost ocupati in 1918 si eliberati in 1940. in situatia creata, cred ca nu este vorba despre o atitudine a partidului, deoarece este vorba despre un pericol mare pentru noi toti, care urmareste sa distruga constiinta nationala si sa creasca niste mankurti. Dimpotriva, trebuie sa se uneasca intreaga societate, pentru a-si apara identitatea nationala. Daca fiecare partid va lua atitudine in felul sau, ne vom arata din nou slabiciunea si tocmai aceasta ii atata pe comunisti la asemenea acte. Votul din 4 aprilie 2005 nu numai ca a dezamagit lumea, dar i-a facut pe oameni sa inteleaga ca nu are sens sa lupte pentru o idee sau pentru o valoare.

    Dumitru Braghis, presedinte al Partidului Democratiei Sociale

    Nu stiu care va fi atitudinea partidului, insa pot sa va spun ceea ce cred eu despre aceste manuale. in problema istoriei, R. Moldova nu trebuie sa demonstreze divergente fata de ceea ce se intampla in toata Europa, unde sunt niste criterii unice la acest capitol. Daca vorbim despre apropierea noastra de comunitatea europeana, in mod normal ar trebui sa respectam aceste criterii. Cu parere de rau, manualele de istorie propuse astazi pentru studierea in scoala nu corespund nici pe departe notiunilor de istorie integrata si istorie depolitizata. Se creeaza impresia ca, prin intermediul acestor manuale, guvernantii incearca sa-si promoveze imaginea si sa puna in umbra problemele care apar si deranjeaza populatia tot mai mult, precum ar fi cresterea preturilor la energia electrica, problemele cu exportul marfurilor moldovenesti, cresterea saraciei in tara si altele.

    Eduard Musuc, vicepresedinte al Partidului Social-Democrat

    Pozitia PSDM va fi dura, univoca si intransigenta. Sub pretextul istoriei integrate, se urmareste, de fapt, impunerea fortata a unui fond sovietic de interpretare a evenimentelor. in varianta propusa, istoria integrata este un instrument totalitar de propaganda al comunistilor, de ideologizare si imbecilizare a tinerei generatii. Este o provocare si un moment crucial pentru societatea noastra, in care trebuie sa luam o atitudine clara, de care va depinde viitorul tarii.

    Valentina Golban, vicepresedinte al

    Partidului Social-Liberal

    Noi am dezaprobat de la bun inceput implementarea cursului de „istorie integrata” si atitudinea PSL ramane aceeasi. Avem lideri in teritorii care s-au opus din start initiativei comuniste de a schimba cursul de istorie. Se pare ca partidul de guvernamant urmareste in continuare sa distruga generatia in crestere, pe care noi contam pentru viitor, fiindca ei ne sunt ziua de maine. Atata timp cat sunt unii care hotarasc soarta oricarui proiect de lege si urasc cu desavarsire tot ce-i romanesc, ma ingrijorez gandindu-ma la ceea ce ne asteapta. Cred ca o sa se porneasca din nou grevele si mitingurile de protest. Numai aceasta ne ramane sa facem.

    Pavel Paduraru,

    TIMPUL

    Vizite: 680002

    Arhiva: 2003 2004 2005 2006 Alegeti luna ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Alegeti anul si luna pentru a accesa arhiva.

  23. http://www.azi.md/print/41014/Ro

    MOLDOVA AZI > SOCIAL > STIRI
    http://www.azi.md/news?ID=41014
    18 septembrie 2006

    Cateva zeci de tineri au protestat impotriva predarii disciplinei „Istoria integrata’
    Cateva zeci de tineri au scandat, luni, 18 septembrie, lozinci impotriva introducerii disciplinei „Istoria integrata’ in curicumul de studii al institutiilor de invatamant preuniversitar.
    Circa 50 de tineri au organizat in fata monumentului lui Stefan cel Mare si Stant o actiune neordinara de protest (flash-mob), fata de predarea in scoli a disciplinei mentionate, sub genericul „Treziti-va! Opriti istoria integrata!”
    Protestatarii au mentionat ca noua disciplina „incalca articolul 4 (3) al Legii invatamantului si Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova, adoptata la Strasbourg la 24 aprilie 2002.//REPORTER.MD
    reporter.md

    ——————————————————————————–

    Copyright ©1998-2002 Moldova Azi
    Site creat de design.md
    Hosting oferit de DNT

  24. http://www.jurnal.md/articol.php?id=5431&cat=4&editie=

    Editia curenta: nr. 511 din 15 septembrie 2006

    Bomba | Eveniment | Editorial | Politic | Reporter special | Cultura | Opinii | Vedete/Vip | Sport |
    Eveniment
    Potrivit manualului de istorie integrata

    •autor: Mariana RAta

    Moldovencele erau violate de catre militarii romani

    Ca sa va dati seama de diferentele de continut ale noilor manuale de istorie (integrata) fata de cele de Istorie a Romanilor, am pus pe doua coloane cateva fragmente din cele doua manuale pentru clasa a IX-a. Lasam comentariile pe seama cititorilor.
    Istoria Romanilor, clasa a IX-a (autori: B. Vizer, T. Nagnibeda-Tverdohleb)

    1. „Dupa esecul puciului din Moscova (august 1991), Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova a interzis activitatea Partidului Comunist pe teritoriul republicii. Apar noi formatiuni social-politice si obstesti”. (pag. 99)

    2. „Fiind sustinuti de Moscova, separatistii si-au continuat activitatea de dezbinare a Moldovei, creand in stanga Nistrului si la sudul Moldovei structuri statale separate. Liderii separatisti au recurs la lichidarea in masa a structurilor legale de stat, fapt care a cauzat, in cele din urma, declansarea in 1992 a razboiului ruso-moldovenesc”. (pag. 104)

    3. „La conferinta de la Viena, delegatia romana a respins propunerea delegatiei sovietice de a organiza in Basarabia un referendum, subliniind ca Basarabia, ca si alte teritorii care au facut parte din Imperiul Rus, si-a exercitat dreptul sau legitim la autodeterminare prin organele reprezentative legitime”. (pag. 21)

    4. „Dupa retragerea sovieticilor din teritoriile romanesti, guvernul roman a format un organ special. […] in fond aici a fost restabilit sistemul burghez, imbinat cu multe elemente mosieresti si chiar sovietice. S-au deschis biserici, s-au creat camine culturale, in scoli s-a trecut la studierea limbii romane in grafia latina”. (pag. 51)

    5. „…s-a declansat lovitura de stat de la 23 august 1944. […] Lovitura s-a soldat cu ocuparea tarii de catre sovietici si cu rapirea Basarabiei…” (pag. 52)

    6. „Romania intregita a inclus in componenta sa provinciile care timp indelungat s-au aflat in cadrul unor structuri politice si administrative straine. Dupa Marea Unire, in provinciile noi au fost implementate structurile administrative partial modificate ale Vechiului Regat”. (pag. 12)

    7. „Fundamentalismul moldovenesc, dirijat de fortele straine, are la baza conceptia antiromanismului. Are specificul sau si se caracterizeaza intai de toate printr-o mentalitate retrograda de tip bolsevic (sovietic) care are drept scop faramitarea si exterminarea neamului romanesc prin separatismul si exclusivismul moldovenesc”. (pag. 101)

    Istoria (integrata), clasa a IX-a (autori: S. Nazaria, A. Roman, M. Spranceana, S. Albu-Machedon, A. Dumbrava, L. Barbus)

    1. „Dupa puciul din august de la Moscova, republicile unionale, una dupa alta isi proclamau independenta statala, Republica Moldova nefiind o exceptie in acest sens”. (pag. 64)

    2. „Sustinute de fortele reactionare de la Moscova, dar si din teama instaurarii unui regim proroman si discriminatoriu si o eventuala unire fortata a Republicii Moldova cu Romania, in stanga Nistrului se consolideaza fortele separatiste. Guvernul de la Chisinau a recurs la forta armata”. (pag. 66)

    3. „Reprezentantii Romaniei, fiind convinsi ca rezultatele plebiscitului vor fi nesatisfacatoare pentru ei, au respins propunerea (organizarii unui plebiscit – n.r.) si s-au grabit sa stopeze tratativele de la Viena”. (pag. 130)

    4. „Dupa ocuparea republicii noastre de catre fascisti (se are in vedere Romania – n.r.), Moldova si unele regiuni ale Ucrainei, aflate sub control romanesc, au fost divizate in trei provincii. […] Violenta si batjocura, schingiuirile si asasinarile cetatenilor pasnici au fost atroce. […] Femeile frumoase inainte de moarte erau violate de catre militarii romani”. (pag. 142-143)

    5. „La 20 august, unitatile sovietice au inceput operatia Iasi – Chisinau, care s-a soldat cu zdrobirea trupelor germane si eliberarea Moldovei”. (pag. 147)

    6. „Dupa „unirea” Basarabiei cu Romania organele de administratie locala au fost inlocuite cu cele romanesti. […] Formal, Basarabia a fost egalata in drepturi cu celelalte provincii, in realitate insa lucrurile stateau altfel”. (pag. 31)

    7. „Toti cei care locuiesc in Republica Moldova sunt moldoveni, deoarece toti sunt cetateni ai statului, desi au origini etnice diferite. in intreaga lume, pivotul principal al unui stat democratic este cetatenia”. (pag. 72)

  25. http://www.timpul.md/default.asp

    VINERI, 15 SEPTEMBRIE 2006, NR.483 Numar curent

    Comunistii resovietizeaza

    R. Moldova

    Resovietizarea si “moldovenismul”

    Desovietizarea ca alterantiva a “moldovenismului”

    Ce ar insemna desovietizarea R. Moldova

    Nevoia de deideologizare a istoriei R. Moldova

    Cititi pag. 14,19

    http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=386&idRubric=4179

    Arhiva: VINERI, 15 SEPTEMBRIE 2006, NR.483 Numar curent

    Istorie integrata
    Desovietizarea, ca alternativa a “moldovenismului”

    Desovietizarea, ca alternativa a “moldovenismului”

    Ion Constantin,

    pentru TIMPUL

    Recentele manifestari pompoase de la Chisinau si din intreaga republica cu privire la „eliberarea” din august 1944, excluderea din invatamant, incepand cu 1 septembrie a.c., a cursului de Istorie a Romanilor si inlocuirea lui cu unul de istorie ingerata, imbibat cu falsuri despre istoria teritoriilor romanesti de la est de Prut, sunt dovezi elocvente ca politica de „moldovenizare”, promovata de autoritatile comuniste de la Chisinau, prinde teren in Moldova. Prin promovarea „moldovenismului”, Voronin si comunistii sai doresc sa consolideze independenta R. Moldova. Aplicata in practica insa, aceasta politica conduce si mai mult la dezbinarea societatii moldovenesti. Experienta tarilor Baltice sugereaza insa ca statalitatea moldoveneasca ar putea fi cu mult mai mult succes consolidata, daca politica de „moldovenizare” ar fi substituita cu una de desovietizare (decolonizare) a R. Moldova. Anume politicile de desovietizare, cu particularitatile lor specifice le-a permis tarilor Baltice sa inregistreze succesele economice si politice cunoscute, care le-a permis intrarea in NATO si Uniunea Europeana. Vom incerca sa vedem ce ar insemna „desovietizarea” societatii R. Moldova. Amintim cititorilor elementele de baza ale “doctrinei moldovenismului”.

    Esenta „moldovenismului”

    Autoritatile sovietice, mai intai in RASSM (1924-1940), iar mai tarziu si in Basarabia in anii de ocupatie (1940-1941; 1944-1991), au incercat sa acrediteze mai multe falsuri istorice. Amintim doar cateva: 1) in Moldova de la est de Prut si in Romania ar exista doua natiuni diferite – romanii si “moldovenii”, care ar vorbi doua limbi diferite – romana si, respectiv, “moldoveneasca”; 2) in 1812, Rusia tarista a “alipit”, dar nu a anexat Basarabia la Imperiul Rus; 3) in 1918, Romania a ocupat cu forta Basarabia si aceasta pana la 1940 s-a aflat, chipurile, sub ocupatie romaneasca; 4) La 28 iunie 1940, Uniunea Sovietica a eliberat Basarabia de sub ocupatia romana; 5) in anii de dominatie sovietica, in Basarabia tinutul a cunoscut un progres istoric, care a condus la “consolidarea si inflorirea natiunii moldovenesti”.

    in anii 1918-1940, falsificarea istoriei teritoriilor romanesti de la est de Prut a avut drept scop justificarea pretentiilor sovietice asupra Basarabiei. in perioada 1940-1941, 1944-1991, istoriografia sovietica, prin fals, a urmarit sa justifice ocuparea, la 28 iunie 1940, a Basarabiei si a Bucovinei de Nord.

    Dupa declararea independentei R. Moldova, guvernele de la Chisinau (cu exceptia guvernului Druc) au continuat sa sustina si sa propage aproape in intregime doctrina sovietica (a „moldovenismului”) cu privire la trecutul istoric al Basarabiei. Aceasta se face acum cu scopul de a justifica necesitatea existentei statului R. Moldova. Conform moldovenistilor de la Chisinau, R. Moldova ar fi succesorul Statului feudal moldovenesc intemeiat in secolul XIV. Ca si in perioada sovietica, se afirma ca „moldovenii” ar fi o natiune diferita, vorbesc o limba diferita („moldoveneasca”) de cea romana, ca Romania ar fi ocupat in 1918 Basarabia etc. Aceste falsuri se incearca a se inocula in constiinta tinerii generatii prin inlocuirea in scoala a cursului de „Istoria Romanilor” cu cursul de „Istorie integrata”.

    Desovietizarea ca alternativa a „moldovenismului”

    Atata timp cat comunistii sunt la guvernare in Moldova, este putin probabil ca ei sa abandoneze „doctrina moldovenismului”. Cu toate acestea, conducerea comunista de la Chisinau, care se teme atat de mult de unirea cu Romania si care doreste sa consolideze cu orice pret statul independent R. Moldova, ar putea face acest lucru cu mai mult succes tocmai abandonand doctrina “moldovenismului”, care, in practica, ar conduce la nimic altceva decat la decolonizarea/desovietizarea Moldovei.

    Ce ar insemna desovietizarea in R. Moldova?

    in primul rand, abandonarea teoriei sovietice a “moldovenismului”, si incurajarea recuperarii identitatii etnice de catre moldovenii romani din R. Moldova. Atata timp cat in Moldova nu se va recunoaste adevarul ca in Romania si in R. Moldova locuieste un singur popor – poporul roman -, care vorbeste o singura limba – limba romana -, statul R. Moldova n-are nici o perspectiva. in toate fostele republici ex-sovietice intelectualitatea sustine ideologic independenta noilor state independente, numai in R. Moldova intelectualitatea romaneasca/moldoveneasca ce reprezinta populatia majoritara din stat ignora, ori chiar este impotriva eforturilor liderilor politici de a construi si consolida independenta statului. ªi aceasta – pentru ca intelectualitatii i se cere, la fel ca in perioada de ocupatie sovietica, sa sustina o doctrina falsa si antistiintifica. Or, acest lucru pentru intelectualii onesti este nu doar inacceptabil, dar si ofensator.

    incercarile comunistilor de a construi un stat moldovenesc independent, fara a avea sustinerea intelectualitatii moldovenesti, amintesc de colectivizarea bolsevica a gospodariilor taranesti „cand colhozul se facea cu oameni prosti si cu cai slabi…”.

    Paradoxul situatiei din Moldova consta in faptul ca guvernantii incearca sa construiasca o natiune „moldoveneasca”, contestand dreptul populatiei majoritare a statului de a se autoidentifica etnic si lingvistic. De acest lucru se poate convinge oricine incearca sa obtina un buletin de identitate si cere autoritatilor ca sa fie inregistrat in buletinele statistice drept roman. Acest lucru nu se intampla insa si in cazul rusilor, ucrainenilor, gagauzilor etc. Lor nu li se cere sa-si nege identitatea etnica si lingvistica de dragul construirii statului RM si crearii unei „natiuni moldovenesti”. Pentru „moldovenistii” de la Chisinau faptul ca un rus din Moldova se considera, din punct de vedere etnic, rus dar nu moldovean, este ceva normal, dar daca un moldovean se considera roman, el este considerat nationalist ori „antistatalist”.

    Doi – deideologizarea istoriei R. Moldova, in special a istoriei Basarabiei sub ocupatiile tarista si sovietica. Atata timp cat nu se va recunoaste faptul ca in 1812 si in 1940 Basarabia a fost ocupata (dar nu eliberata) mai intai de Rusia tarista, iar apoi de URSS, societatea moldoveneasca va ramane una divizata nu numai intre „moldoveni” si restul populatiei, dar si intre „moldoveni” si romani, intre adeptii Mitropoliei Basarabiei si ai Mitropoliei Moldovei, intre cei care depun flori la „Memorialul gloriei militare” si cei care depun flori la Cimitirul de Onoare de la tiganca.

    A sarbatori cu pompa „eliberarea” din 1944 fara a pomeni de cele circa 200 mii de victime ale foametei din anii 1946-1947, foamete cauzata de politica fiscala comunista, a uita de miile de intelectuali si „chiaburi” deportati in Siberia este o bataie de joc nu doar de istoria acestui pamant, dar si de memoria parintilor si buneilor nostri. Sunt si mai condamnabile incercarile guvernantilor de a exclude din programul de invatamant ori a preda sumar temele de istorie ce reflecta aceste evenimente tragice din istoria Basarabiei.

    Trei – derusificarea R. Moldova. Prin derusificare intelegem nu numai sporirea rolului limbii romane in viata social-politica a statului, dar si protejarea spatiului informational al R. Moldova de expansiunea mass-mediei rusesti.

    Guvernul de la Chisinau trebuie sa incurajeze insusirea limbii de catre minoritatile nationale, pentru ca atata timp cat rusii si alte minoritati nationale din Moldova nu vor insusi limba romana, RM va semana mai mult cu o gubernie ruseasca decat cu un stat independent. Bilingvismul moldo-rus, cu care se lauda presedintele Voronin, este unul unilateral. Bilingvi sunt doar romanii din Moldova, nu si rusii. Ei si celelalte minoritati continua sa desconsidere limba romana ca si in anii de ocupatie sovietica. Pentru a schimba situatia este necesar de a elabora si implementa un Program de integrare civica a minoritatilor in societate. Asemenea programe sunt astazi implementate in mai multe noi state independente, inclusiv in Letonia si Estonia. Ele au drept scop facilitarea participarii minoritatilor nationale la viata politica, social-economica si culturala a societatii. Statul ia masuri concrete in vederea garantarii drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale, dar incearca sa stimuleze, sa sporeasca si respectul minoritatilor fata de stat, inclusiv cunoasterea de catre minoritati a limbii de stat, a istoriei, culturii si traditiilor statului. Le ajuta minoritatilor sa inteleaga ca, pe langa drepturi, acestea mai au si obligatiuni, indatoriri fata de stat.

    Patru. Pe langa elaborarea si implementarea unui Program de integrare civica a minoritatilor in societate este stringent necesara o Reforma a invatamantului care, la fel ca in Estonia si Letonia, ar prevedea trecerea treptata a scolilor minoritare la predarea unor obiecte din programul de invatamant (istoria, geografia etc.) in limba romana. O asemenea reforma a invatamantului va fi sustinuta de comunitatea internationala, pentru ca statul (mai ales, daca este „multietnic”, dupa cum afirma Voronin) trebuie nu numai sa asigure drepturile minoritatilor de a-si pastra identitatea etnica si lingvistica, dar si sa faciliteze, sa asigure conditii pentru minoritati ca acestea sa insuseasca limba de stat, pentru ca, numai cunoscand limba de stat, ele pot participa pe deplin la viata social-politica a tarii. Evident ca trecerea la predarea unor obiecte in limba romana nu trebuie sa se faca peste noapte, ci sa fie un proces indelungat, care ar prevedea alocarea fondurilor necesare pentru reforma, pregatirea cadrelor didactice necesare, asigurarea sustinerii reformei din partea parintilor si pedagogilor din scolile minoritatilor. Rusia si unele forte proruse de la Chisinau cu siguranta se vor opune reformei si vor incerca, la fel ca si in Estonia si Letonia, sa o prezinte ca o discriminare a minoritatilor, dar, daca guvernantii doresc sa construiasca un stat viabil, trebuie sa-si asume riscul de a face si lucruri care nu sunt pe placul Moscovei, dar legitime din punctul de vedere al dreptului international.

    Combaterea „moldovenismului” – o actiune indreptatita si legala

    Mai trebuie subliniat faptul ca doctrina „moldovenismului”, promovata de regimul comunist de la Chisinau, este nu doar antistiintifica, ci si anticonstitutionala. Articolul 5 paragraful 2 din Constitutia R. Moldova stipuleaza: „Nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului”. Prin urmare, combaterea „moldovenismului”, rezistenta opusa politicii de „moldovenizare” a guvernului comunist (ca in cazul liceenilor de la „Gh. Asachi”, actiunile stradale impotriva scoaterii din invatamant a cursului de Istorie a Romanilor etc.) sunt nu numai justificate, dar si legale.

    Nota redactiei

    Ilustram acest material cu imagini din manualul de Istorie pentru cl. IX, editat si difuzat recent prin scolile republicii. Prin acest fel de „istorie integrata” se urmareste educarea tinerei generatii in stilul moldovenismului primitiv, promovat intens de actuala conducere, care lucreaza pentru sovietizarea si rusificarea in continuare a societatii moldovenesti din stanga Prutului.

    „Istorie integrata” cu eroii sovietici

    Eurocomunism moldovenesc

    „Istorie integrata” cu eroii sovietici

    Zilele trecute, prin scoli au fost difuzate manualele de „Istorie integrata”, care au trezit mare nemultumire in randurile profesorilor si cercetatorilor de istorie. Pana acum, au fost distribuite manualele pentru clasele gimnaziale. Dintre acestea, atrage atentia manualul pentru clasa a IX-a, cel care se refera la epoca contemporana, semnat de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman s.a. Manualul a fost editat la „Cartea Moldovei”, intr-un tiraj de 48 mii de exemplare.

    in Cuvant inainte, elevului i se spune ca in manual „sunt reliefate momentele de colaborare si ajutor reciproc in lupta de eliberare nationala si sociala din istoria comuna a popoarelor europene”. Este accentuat „aportul altor etnii conlocuitoare pe pamantul moldovenesc la prosperarea republicii”. De fapt, „aportul altor etnii” este reluat de foarte multe ori, manualul creand astfel impresia ca este un volum mai mult despre minoritarii care locuiesc in republica, nu despre majoritari. De exemplu, la tema Evolutia vietii politice in Romania interbelica – acesteia i se ofera doar patru pagini – se pomenesc de mai multe ori minoritatile. Mai bine de doua pagini sunt rezervate problemei Holocaustului din Romania interbelica, fiind evidentiate antisemitismul unor personalitati istorice. Bunaoara, iata ce li se cere elevilor la aceasta tema: „Romania a romanilor si numai a lor”. Precizati cum trebuie sa se simta reprezentantii minoritatilor nationale?”.

    Din primele pagini, se vede clar ca manualul este unul antiromanesc, in acest scop fiind folosit un citat din Pan Halippa, care mentiona ca Romania a facut foarte putin pentru Basarabia. in cateva randuri, Unirea din 1918 e luata intre ghilimele, fiind preluate generos multe dintre ideile lui V. Stepaniuc si V. Beniuc. Manualul este plin de „fii ai poporului nostru” de genul Frunze, Lazo, Kotovschi, Iachir si Boris Glavan. Restul imaginilor fiind completate cu monumentele „eroilor cazuti pentru eliberarea patriei” sau a „celor care au luptat pentru libertatea noastra”.

    Cand se discuta de Basarabia si Romania nu se pomeneste nici un cuvant despre pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele lui. Undeva ascuns, la pagina 132, la capitolul politica externa, acest subiect este povestit in treacat, cu o tonalitate ce indreptateste politica URSS-ului care „ne-a eliberat”. Chiar este citat un fragment din V. Beniuc despre atitudinea binevoitoare a populatiei bastinase fata de stationarea trupelor sovietice.

    Despre miscarea nationala aflam ca aceasta s-a facut cu aportul celorlalte etnii conlocuitoare, iar „asa-zisii democrati s-au dedat la actiuni agresive la adresa reprezentantilor acestor etnii”. Vedeti alaturate fragmente din produsul comunistilor europeni de la Chisinau.

    Valentina Basiul,

    TIMPUL

    ü Despre Actul Unirii – in cuvantarea sa C. Stere a spus ca daca deputatii nu vor vota „benevol unirea”, Romania va fi nevoita sa anexeze Basarabia fara consimtamantul nostru”. Prin aceasta el a recunoscut public ca Sfatul tarii s-a transformat intr-o marioneta in mani straine, o masinarie de votare a intereselor elitei guvernatoare a statului vecin. (p. 20)

    ü Atata timp cat actiunile militare ale Romaniei regale in Basarabia erau neclare, iar majoritatea populatiei tinutului isi exprima nemultumirea in legatura cu actiunea trupelor romanesti, conducatorii Sfatului tarii continuau sa-si ascunda complicitatea vizavi de invitarea interventionistilor. (p. 19)

    ü Formal Basarabia a fost egalata in drepturi cu celelalte provincii, in realitate insa lucrurile stateau altfel. Cunoscutul publicist Scarlat Callimachi scria in 1935 ca: „din clipa si pana astazi, Basarabia este calificata drept colonie cu populatie locala de rasa inferioara, iar de aici si se isca necesitatea aplicarii unor metode specifice de conducere coloniala.” Practic pe parcursul intregii perioade de guvernare romaneasca in tinut, cu exceptia unui rastimp de cinci luni, a fost mentinuta starea de asediu. Numai in primii sapte ani au fost ucisi peste 18 mii de adversari ai regimului existent in Basarabia. (p. 31)

    ü Moldova in acesti ani (perioada interbelica – n.r.) a fost lipsita de independenta politica, iar sub aspect social-economic a degradat. insa, fiind in componenta statului roman, n-a cunoscut ororile staliniste. De asemenea a renascut scoala in limba materna. (p. 47)

    ü (…) in R. Moldova s-a declansat o ampla miscare democratica si de afirmare a identitatii nationale, sustinuta de majoritatea populatiei, indiferent de apartenenta nationala, culminand cu adoptarea la 31 august 1989 a legii care a proclamat limba moldoveneasca – limba de stat. in fruntea acestei miscari de masa s-au situat la acel moment uniunile de creatie din republica. in 1988 ele au creat Miscarea democratica pentru sustinerea restructurarii, din care faceau parte reprezentantii tuturor etniilor conlocuitoare din Moldova. in 1989 aceasta miscare a evoluat in Frontul Popular din Moldova, sprijinit initial de majoritatea populatiei si chiar de autoritati. (p. 63)

    ü in aprilie 2001 Parlamentul il alege pe Vladimir Voronin presedinte al R. Moldova. Dupa 11 ani de independenta au fost marite pensiile, bursele studentesti si salariile angajatilor bugetari, au fost desfiintate gruparile criminale organizate, se lupta cu contrabanda, este stopata degradarea sociopolitica si economica, au crescut veniturile in bugetul de stat. (…) in continuare societatea moldoveneasca merge spre democratie, fapt recunoscut si de structurile internationale si de Consiliul Europei, care monitorizeaza acest proces in tara noastra. (p. 67)

    Vizite: 688093

    http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=386&idRubric=4179

    „Istorie integrata” cu eroii sovietici

    Eurocomunism moldovenesc

    „Istorie integrata” cu eroii sovietici

    Zilele trecute, prin scoli au fost difuzate manualele de „Istorie integrata”, care au trezit mare nemultumire in randurile profesorilor si cercetatorilor de istorie. Pana acum, au fost distribuite manualele pentru clasele gimnaziale. Dintre acestea, atrage atentia manualul pentru clasa a IX-a, cel care se refera la epoca contemporana, semnat de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman s.a. Manualul a fost editat la „Cartea Moldovei”, intr-un tiraj de 48 mii de exemplare.

    in Cuvant inainte, elevului i se spune ca in manual „sunt reliefate momentele de colaborare si ajutor reciproc in lupta de eliberare nationala si sociala din istoria comuna a popoarelor europene”. Este accentuat „aportul altor etnii conlocuitoare pe pamantul moldovenesc la prosperarea republicii”. De fapt, „aportul altor etnii” este reluat de foarte multe ori, manualul creand astfel impresia ca este un volum mai mult despre minoritarii care locuiesc in republica, nu despre majoritari. De exemplu, la tema Evolutia vietii politice in Romania interbelica – acesteia i se ofera doar patru pagini – se pomenesc de mai multe ori minoritatile. Mai bine de doua pagini sunt rezervate problemei Holocaustului din Romania interbelica, fiind evidentiate antisemitismul unor personalitati istorice. Bunaoara, iata ce li se cere elevilor la aceasta tema: „Romania a romanilor si numai a lor”. Precizati cum trebuie sa se simta reprezentantii minoritatilor nationale?”.

    Din primele pagini, se vede clar ca manualul este unul antiromanesc, in acest scop fiind folosit un citat din Pan Halippa, care mentiona ca Romania a facut foarte putin pentru Basarabia. in cateva randuri, Unirea din 1918 e luata intre ghilimele, fiind preluate generos multe dintre ideile lui V. Stepaniuc si V. Beniuc. Manualul este plin de „fii ai poporului nostru” de genul Frunze, Lazo, Kotovschi, Iachir si Boris Glavan. Restul imaginilor fiind completate cu monumentele „eroilor cazuti pentru eliberarea patriei” sau a „celor care au luptat pentru libertatea noastra”.

    Cand se discuta de Basarabia si Romania nu se pomeneste nici un cuvant despre pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele lui. Undeva ascuns, la pagina 132, la capitolul politica externa, acest subiect este povestit in treacat, cu o tonalitate ce indreptateste politica URSS-ului care „ne-a eliberat”. Chiar este citat un fragment din V. Beniuc despre atitudinea binevoitoare a populatiei bastinase fata de stationarea trupelor sovietice.

    Despre miscarea nationala aflam ca aceasta s-a facut cu aportul celorlalte etnii conlocuitoare, iar „asa-zisii democrati s-au dedat la actiuni agresive la adresa reprezentantilor acestor etnii”. Vedeti alaturate fragmente din produsul comunistilor europeni de la Chisinau.

    Valentina Basiul,

    TIMPUL

    ü Despre Actul Unirii – in cuvantarea sa C. Stere a spus ca daca deputatii nu vor vota „benevol unirea”, Romania va fi nevoita sa anexeze Basarabia fara consimtamantul nostru”. Prin aceasta el a recunoscut public ca Sfatul tarii s-a transformat intr-o marioneta in mani straine, o masinarie de votare a intereselor elitei guvernatoare a statului vecin. (p. 20)

    ü Atata timp cat actiunile militare ale Romaniei regale in Basarabia erau neclare, iar majoritatea populatiei tinutului isi exprima nemultumirea in legatura cu actiunea trupelor romanesti, conducatorii Sfatului tarii continuau sa-si ascunda complicitatea vizavi de invitarea interventionistilor. (p. 19)

    ü Formal Basarabia a fost egalata in drepturi cu celelalte provincii, in realitate insa lucrurile stateau altfel. Cunoscutul publicist Scarlat Callimachi scria in 1935 ca: „din clipa si pana astazi, Basarabia este calificata drept colonie cu populatie locala de rasa inferioara, iar de aici si se isca necesitatea aplicarii unor metode specifice de conducere coloniala.” Practic pe parcursul intregii perioade de guvernare romaneasca in tinut, cu exceptia unui rastimp de cinci luni, a fost mentinuta starea de asediu. Numai in primii sapte ani au fost ucisi peste 18 mii de adversari ai regimului existent in Basarabia. (p. 31)

    ü Moldova in acesti ani (perioada interbelica – n.r.) a fost lipsita de independenta politica, iar sub aspect social-economic a degradat. insa, fiind in componenta statului roman, n-a cunoscut ororile staliniste. De asemenea a renascut scoala in limba materna. (p. 47)

    ü (…) in R. Moldova s-a declansat o ampla miscare democratica si de afirmare a identitatii nationale, sustinuta de majoritatea populatiei, indiferent de apartenenta nationala, culminand cu adoptarea la 31 august 1989 a legii care a proclamat limba moldoveneasca – limba de stat. in fruntea acestei miscari de masa s-au situat la acel moment uniunile de creatie din republica. in 1988 ele au creat Miscarea democratica pentru sustinerea restructurarii, din care faceau parte reprezentantii tuturor etniilor conlocuitoare din Moldova. in 1989 aceasta miscare a evoluat in Frontul Popular din Moldova, sprijinit initial de majoritatea populatiei si chiar de autoritati. (p. 63)

    ü in aprilie 2001 Parlamentul il alege pe Vladimir Voronin presedinte al R. Moldova. Dupa 11 ani de independenta au fost marite pensiile, bursele studentesti si salariile angajatilor bugetari, au fost desfiintate gruparile criminale organizate, se lupta cu contrabanda, este stopata degradarea sociopolitica si economica, au crescut veniturile in bugetul de stat. (…) in continuare societatea moldoveneasca merge spre democratie, fapt recunoscut si de structurile internationale si de Consiliul Europei, care monitorizeaza acest proces in tara noastra. (p. 67)

  26. Declaratia Organizatiei Tineret a AMN impotriva istoriei integrate

    Organizaþia de Tineret
    Partidul „Alianþa ”Moldova Noastrã”

    str. Eminescu 68, Chiºinãu, MD – 2012, Moldova, tel: 22-64-58, fax: 22-62-34, e-mail: tineret.amn@gmail.com

    Declaraþie
    in legãturã cu introducerea cursului ºi a manualelor de Istorie integratã in instituþiile de invãþãmant ale Republicii Moldova

    Organizaþia de Tineret a Partidului „Alianþa Moldova Noastrã” iºi exprimã dezacordul categoric faþã de introducerea de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Tineretului al Republicii Moldova, in ºcolile din republicã, a cursului de Istorie integratã, dar mai ales a manualelor care-l insoþesc. Atragem atenþia opiniei publice cã, prin acest gest, ministerul de resort a ignorat ºi a desconsiderat opinia specialiºtilor din domeniu, a pedagogilor, a elevilor, a pãrinþilor, dar ºi a societãþii civile in general.

    Calificãm aceastã acþiune a autoritãþilor centrale din invãþãmant drept una totalmente distructivã, noile manuale conþinand numeroase falsuri istorice de tip stalinist, acuzaþii neintemeiate la adresa Romaniei, precum ºi texte propagandistice comuniste ºi sovietice. Acest fapt nu doar creeazã o stare de tensiune in sanul societãþii noastre, dar ºi produce efecte negative pe termen lung – xenofobia, indoctrinarea, degradarea identitãþii etnice a populaþiei ºi, in sfarºit, ratarea ºansei de dezvoltare fireascã ºi demnã a tinerei generaþii.

    Aºadar, ii indemnãm pe concetãþenii noºtri, vizaþi direct sau indirect de aceste acþiuni ale puterii comuniste, sã nu se lase manipulaþi ºi constranºi, ci sã lupte cu toate mijloacele democratice ºi legale impotriva politicii abuzive a puterii centrale din R. Moldova.

    Organizaþia de Tineret a Partidului „Alianþa Moldova Noastrã” se declarã solidarã cu cei care sunt impotriva studierii acestui curs in ºcolile din R. Moldova ºi a manualelor de intoxicaþie ºi, totodatã, cere anularea definitivã a acestora.

    Biroul Executiv OT AMN,
    Chiºinãu,
    21 septembrie 2006

  27. deci….mey copii…eu am nevoie de numarul si de structura agentilor economici in Romania dupa foma de proprietate ( de stat sau privata ), srl, familie, actiuni si dupa domeniu- agricultura, etc

  28. http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=18117&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Social

    Editia de Vineri · Social · Nr.2 · 2007-01-12· 62
    O profesoara din ªoldanesti respinge manualele de Istorie Integrata

    Aliona Tinica, profesoara la Liceul „ªtefan cel Mare” din raionul ªoldanesti, refuza sa predea elevilor cursul de istorie dupa manualele de Istorie Integrata. Ea considera ca aceste manuale nu corespund nici celor mai elementare exigente stiintifice si didactice: „La 15 septembrie 2006 ne-au adus manualele de Istorie Integrata in biblioteca, dar am refuzat sa le folosim. Mai multi parinti ne-au prezentat cereri prin care solicitau sa predam istoria dupa curricula noua, dar cu manualele vechi. Deci, acum predam cursul de Istorie Integrata dupa manualele de Istorie a Romanilor si de Istorie Universala”.
    Am intrebat-o pe Aliona Tinica de ce manualele de Istorie Integrata nu sunt bune pentru a preda cursul de Istorie Integrata. „Pentru ca sunt niste manuale care nu corespund adevarului stiintific. in manualul de clasa a VI-a, la tema “Formarea poporului roman”, am descoperit cu copiii ca noi nu suntem romani, dar suntem un popor neolatin, care nu are nici nume de popor. Am folosit manualul de Istorie Integrata doar ca sa le demonstrez copiilor ca este un manual antinational. in manualele de clasa a V-a, spatiul geto-dacilor e restrans numai pentru spatiul dintre Prut si Nistru. Temele sunt scrise in asa fel incat copilul, pana la urma, invata temele pe dinafara, fara a patrunde in miezul problemei”, ne-a raspuns Aliona Tinica.

    Manualele de Istorie Integrata cultiva ura nationala

    Profesoara de istorie din ªoldanesti sustine ca manualul de clasa IX-a este insa si mai prost. „Consiliul Europei ne indeamna sa cultivam elevilor o atitudine toleranta fata de alte natiuni prin intermediul istoriei. Manualul de clasa a IX-a insa cultiva ura impotriva poporului roman si impotriva altor popoare europene – francezi, germani, care au participat la cel de-al II-lea razboi mondial. Toate ilustratiile care se refera la Uniunea Sovietica sunt luate de pe pancartele de propaganda din perioada respectiva. Nu exista nici o fotografie cu unul din multele lagare din Gulag. La tema “Democratie si regimul totalitar”, il vedem pe Hitler, pe Mussolini, dar pe Stalin nu-l regasim printre portretele de la acest capitol. Daca vorbim despre regimul totalitar, atunci ar trebui sa vorbim despre toti dictatorii din acea perioada”, sustine Aliona Tinica.

    Nimeni nu este in drept sa ne impuna manualele de Istorie Integrata

    Aliona Tinica ne-a spus ca are mari probleme pentru ca refuza sa predea cursul de istorie dupa manualele de Istorie Integrata. „Cei de la Ministerul Educatiei, de la Directia raionala de invatamant au aflat ca elevii din clasele a IX-a nu au ridicat de la biblioteca manualele de Istorie Integrata. Mi-au solicitat sa scriu o explicatie. Am refuzat insa sa fac o asemenea explicatie, asa ca au trimis de la Directia raionala de invatamant un metodist la lectii. Acesta nu a avut nici o obiectie decat ca nu folosesc manualul de Istorie Integrata, ca merg impotriva Ministerului Educatiei. Cand am solicitat sa-mi prezinte ordinul Ministerului Educatiei care sa ma oblige sa predau cursul de istorie dupa manualele de Istorie Integrata, mi-au spus ca nu exista un asemenea ordin si ca ministerul doar recomanda folosirea acestor manuale”.
    Aliona Tinica ne-a spus ca mai multi profesori si mai multi elevi ar renunta la manualul de Istorie Integrata daca ar avea bani sa procure manualele de Istorie a Romanilor si cele de Istorie Universala.
    Irina BOZIANU, FLUX

  29. http://www.asm.md/news/Prezentare1.doc

    EXTRAS
    din procesul verbal nr. 2 al sedintei Comisiei pentru expertiza stiintifica a noilor manuale de istorie din 22.12.2006

    Au fost prezenti:

    Membrii Comisiei:

    1. Stratievschi Chiril – m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M. – Presedinte;
    2. Zabolotnaia Lilia – dr. in istorie, vicedirector al Institutului de Istorie, Stat si
    Drept, A.ª.M. – secretar;
    3. ªlapac Mariana – dr. hab. in studiul artelor, vicepresedinte al A.ª.M.;
    4. taranov Vladimir – m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    5. Popovici Constantin – acad., dr. hab. in filologie, profesor universitar, Institutul Patrimoniului Cultural, A.ª.M.;
    6. Niculita Ion – dr. hab. in istorie, profesor universitar, U.S.M.;
    7. Ursu Mihai – Director al Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala;
    8. Rosca Alexandru – acad., dr. hab. in filosofie, profesor universitar, academician coordonator al Sectiei ªtiinte Umanistice si Arte;
    9. Jarcutchi Ion – dr. in istorie, secretar stiintific al Sectiei ªtiinte Umanistice si Arte, A.ª.M.;
    10. Cozma Valeriu – dr. hab. in istorie, profesor universitar, sef al Sectiei Istoria Moldovei, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    11. Bulmaga Leonid – dr. in istorie, Directorul Centrului Studii Istorice, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    12. Gherman Ala – profesoara de istorie, gr. didact. I, Liceul Teoretic „L.Deleanu”;
    13. Gonta Gheorghe – dr. hab. in istorie, profesor universitar, Universitatea Pedagogica de Stat „Ion Creanga”;
    14. Esanu Andrei – m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, sef al Sectiei Istoria Universala, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    15. Dergaciov Valentin – dr. hab. in istorie, Director al Institutului Patrimoniului Cultural, A.ª.M.;
    16. Burian Alexandru – dr. hab. in drept, profesor universitar, Director al Institutului de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    17. Certan Eugeniu – dr. hab. in istorie, profesor universitar, Universitatea Pedagogica „Ion Creanga”;
    18. Cocarla Pavel – dr. hab. in istorie, profesor universitar, sef al Catedrei Istoria Universala, U.S.M.;
    19. Dragnev Demir – m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, sef al Sectorului Istoria Medievala, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.

    Invitati:

    1. Nagnibeda-Tverdohleb Tatiana – sef Directia Generala invatamint, Tineret si Sport, gradul didactic superior;
    2. Gavrilita Galina – consultant Directia invatamint Preuniversitar General, Ministerul Educatiei si Tineretului.

    Au lipsit:

    1. Rusnac Gheorghe – m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, Rector al Universitatii de Stat din Moldova;
    2. Solomon Constantin – dr. hab. in istorie, profesor universitar, decan al Facultatii de Istorie, U.S.M.;
    3. Petrencu Anatol – dr. hab. in istorie, profesor universitar, U.S.M.;
    4. Parasca Pavel – dr. hab. in istorie, profesor universitar, U.L.I.M.;
    5. Smochina Andrei – dr. hab. in drept, profesor universitar, Director al Centrului Stat si Drept, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    6. Sava Eugen – dr. hab. in istorie, Director al Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei;
    7. Atanasov Nicolae – dr. in istorie, Rector al Universitatii Umanistice din Cahul;
    8. Postica Gheorghe – dr. hab. in istorie, profesor universitar, U.L.I.M.;
    9. Furtuna Alexandru – dr. in istorie, Institutul de Istorie, Stat si Drept, A.ª.M.;
    10. Mistreanu Tatiana – inspector, Directia Generala invatamint, Tineret si Sport, Chisinau;
    11. Nazaria Sergiu – dr. hab. in politologie, Institutul de Stat de Relatii Internationale;
    12. Popovici Corneliu – dr. in filosofie, Academia de Administrare Publica.

    Ordinea de zi: Discutii referitor la calitatea noilor manuale de istorie si recomandarile propuse de catre Comisie Ministerului Educatiei si Tineretului.

    La discutie au participat membrii Comisiei: Stratievschi Ch., Zabolotnaia L., Burian A., Popovici C., Gherman A., Rosca A., Ursu M., Dragnev D., Niculita I., Dergaciov V., Esanu A., Gonta Gh., Cocirla P., ªlapac M., Jarcutchi I., Bulmaga L., Cozma V., taranov V., Certan E. si invitatii: Nagnibeda-Tverdohleb T., Gavrilita G.
    La finele sedintei au fost propuse Ministerului Educatiei si Tineretului „Recomandari privind noile manuale de istorie”. Toate recenziile parvenite pe adresa Comisiei au fost transmise Ministerului de resort.

    RECOMANDaRI
    PRIVIND NOILE MANUALE DE ISTORIE

    Luind in considerare importanta instructiv-educativa deosebita a obiectului de istorie pentru formarea tinerei generatii si rezonanta publica pe care a produs-o in societate elaborarea noilor manuale de istorie, tinind cont de orientarea strategica a Republicii Moldova in tendinta ei de integrare in Uniunea Europeana si constientizind necesitatile reformarii sistemului de invatamint din tara, conform standardelor europene si internationale, bazindu-se pe prevederile stipulate in Recomandarea Rec(2001)15 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la predarea istoriei in Europa in secolul XXI si luind in calcul avizele parvenite in adresa ei, Comisia de expertiza stiintifica a manualelor de istorie mentioneaza urmatoarele:
    1. Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova a elaborat si a introdus in scoli noi manuale de istorie realizate conform cerintelor stipulate in Hotarirea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la predarea istoriei in scolile de cultura generala din statele europene. Procesul de elaborare a manualelor a fost efectuat in cooperare cu structurile specializate ale Consiliului Europei si cu institutiile similare din strainatate. Selectarea colectivelor de autori a fost efectuata in baza de concurs, manualele au fost scrise in contextul curriculumului aprobat de Colegiul Ministerului. A fost depus un efort stiintifico-didactic considerabil, fapt ce a permis elaborarea primelor manuale de istorie in Moldova in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei.
    2. Totodata, la elaborarea manualelor, au fost depistate mai multe carente, care pot fi caracterizate prin formularea unor principii prea generale privind conceptia de predare a istoriei in scoala, formarea, in unele cazuri, a unor colective de autori fara includerea in componenta lor a profesorilor din scoli, efectuarea unei redactari si expertize superficiale a manualelor propuse pentru editare s.a.
    3. Avind in vedere multitudinea propunerilor si obiectiilor privind calitatea si continutul manualelor expertizate, Ministerul de resort urmeaza sa adopte actiunile necesare pentru ca, in editiile viitoare, observatiile, atit de ordin conceptual, cit si factologic, tehnic, etic s.a. sa fie luate in considerare pe cit se poate de complet si, in unele cazuri, chiar cu eventuale modificari in structura sau in colectivele de autori.
    4. in acelasi timp, intr-o perioada rezonabila de timp, Ministerul Educatiei si Tineretului urmeaza sa concretizeze si sa formuleze cit mai adecvat principiile de baza ale conceptiei de predare a istoriei in scolile de cultura generala din tara si, prin prisma acestor principii, sa fie reformulat curriculumul. in baza conceptiei si curriculumului revazut, Ministerul urmeaza sa armonizeze viitoarele manualele de istorie la standardele europene stipulate in Recomandarea Rec(2001)15 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.
    5. tinind cont de faptul ca manualele propuse pentru expertiza sunt deja editate si repartizate pentru instruire in scolile din tara, Comisia recomanda Ministerului Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova sa le utilizeze in continuare in mod critic, in contextul observatiilor formulate in avizele evaluatorilor. Concomitent, Ministerul in cauza, de comun acord cu autorii manualelor, va elabora si va expedia in scoli anexe (sub forma de erate) la fiecare manual deja editat, cu indicatia greselilor de ordin factologic si ortografic depistate de recenzenti. De asemenea, in scoli pot fi utilizate complementar si alte editii didactice.
    6. Comisia considera ca, pe viitor, Ministerul de resort, in calitatea sa de organ central de specialitate din tara, trebuie sa manifeste mai multa responsabilitate. Conditiile de organizare a concursului de elaborare a manualelor sa fie mediatizate si cit se poate de transparente. Ajutorul specialistilor in domeniu, atit din cadrul Academiei de ªtiinte, cit si din cadrul institutiilor universitare si scolilor de cultura generala, poate fi cu adevarat benefic si eficient doar in cazurile cind expertiza este solicitata inainte de editarea manualelor.
    7. Comisia inainteaza propunerea de a fi editate crestomatii si alte materiale didactice.
    8. Pe viitor se recomanda traducerea noilor manuale de istorie in limba rusa, ucraineana s.a.
    9. Comisia solicita Ministerului Educatiei si Tineretului sa fie informata intr-un termen rezonabil referitor la planul de actiuni privind realizarea recomandarilor sus-mentionate.

    LISTA CELOR PREZENtI LA ªEDINtA COMISIEI DIN 22.12.06

    LISTA RECENZIILOR PRIVIND CONtINUTUL NOILOR MANUALE DE ISTORIE

    Manualul de istorie pentru clasa a IV-a

    Autorii:
    G. Gavrilita, M. Dobzeu, V. Haheu, T. Nagnibeda – Tverdohleb, M. Veverita
    Recenziile:
    1. Gheorghe Rusnac, m.c., Rectorul Universitatii de Stat din Moldova;
    2. Constantin Popovici, acad., Institutul Patrimoniului Cultural al A.ª.M.;
    3. V. Cojocaru, profesor de istorie, grad didactic II, scoala medie de cultura generala Hijdieni, raionul Glodeni;
    4. Valentina Oprea, invatator, GDD, Liceul Gordinesti, raionul Edinet, formator local;
    Elena Ghetu, invatator, Gimnaziul Cupcini, raionul Edinet;
    Silvia Jepalau, invatator, GDD, Gimnaziul Cupcini, raionul Edinet, formator local;
    5. Vera Carlan, invatatoare de clasele primare, grad didactic II, Liceul Teoretic „Matei Basarab” (vechimea activitatii educationale 30 de ani);
    6. A. Baciu, Directorul Liceului Teoretic „M. Eminescu”, Sadaclia, raionul Basarabeasca;
    7. invatatori din ªcoala Primara Floresti: Maria Patras, grad didactic I; Suzana Carbune, grad didactic I; Svetlana Ceban, grad didactic II; Rodica Munteanu, grad didactic II;
    8. Catedra claselor primare a Liceului „Liviu Deleanu”: A. Buraga, O. Lopatenco, N. Gorghencea, N. Girlea, L. Curcudel, L. Robaru, S. Dobcrovicean;
    9. Ala Gherman, profesoara de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, Chisinau;
    10. Mihai Ursu, Director al Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala.

    Manualul de istorie pentru clasa a V-a

    Autorii:
    C. Popovici, A. Popovici
    Recenziile:
    1. Eugen Sava, dr. hab., Directorul Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei;
    2. Sergiu Tabuncic, dr. in istorie, cercetator stiintific superior, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    3. Elena Guriev, Gimnaziul Viisoara, raionul Edinet;
    4. Nina Foca, profesoara de istorie, grad didactic II, Liceul Teoretic Glodeni;
    5. ªtefan Pitel, profesor scolar, Liceul Teoretic „Marcu Tarlev”, satul Bascalia, raionul Basarabeasca;
    6. Ala Steliman, inspector, raionul Drochia;
    7. Ion Niculita, dr. hab. in istorie, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova.

    Manualul de istorie pentru clasa a VI-a

    Autorii:
    C. Popovici , A. Popovici
    Recenziile:
    1. Mariana ªlapac, dr. hab. in studiul artelor, vicepresedinte al A.ª.M.;
    2. Esanu Andrei, m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, sef Sectie Istorie universala, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    3. Valentin Constantinov, dr. in istorie, cercetator stiintific superior, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    4. Andrei Smochina, dr. hab. in drept, profesor universitar, Director al Centrului Stat si Drept al Institutului de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    5. Petru Jalenco, profesor de istorie, GDD, Gimnaziul Cupcini, raionul Edinet;
    Victor Suveica, profesor de istorie, GDD, Gimnaziul Cepeleuti, raionul Edinet;
    6. Ala Macari, profesor de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic Vasieni;
    Varvara Stavri, profesor de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic Zimbreni;
    Maria Petco, profesor de istorie, grad didactic II, scoala medie „A. Munteanu”, Ialoveni;
    7. V.I. Iavorschi, profesoara de istorie, Liceul Teoretic, „M. Eminescu”, Sadaclia, raionul Basarabeasca;
    8. Gonta Gheorghe, dr. hab. in istorie, profesor universitar, Universitatea Pedagogica de Stat „Ion Creanga”.

    Manualul de istorie pentru clasa a VII-a

    Autorii:
    E. Certan, I. Moiseev, M. Veverita
    Recenziile:
    1. Demir Dragnev, m. c., dr. hab., profesor universitar, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    2. Alina Felea, dr. in istorie, cercetator stiintific superior, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    3. Ana Chiurpea, profesoara de istorie, grad didactic II, Liceul Teoretic „N.Mihai”;
    4. Svetlana Zaharia, profesoara de istorie, Gimnaziul Pleseni, raionul Cantemir;
    5. Ion Toderici, profesor de istorie, grad superior, Liceul Teoretic Cociulia;
    Ion Buzdugan, profesor de istorie, Liceul Teoretic Cociulia;
    6. Ion Bitca, profesoara de istorie, grad didactic I, Gimnaziul Visniovca, raionul Cantemir;
    7. Maria Dinte, profesoara de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, mun. Balti;
    8. Tatiana Guramulta, profesoara de istorie, grad didactic II, Liceul Teoretic Balatina, raionul Glodeni;
    9. Daria Maican, profesoara de istorie, grad didactic II, Liceul Teoretic Petrunea, raionul Glodeni;
    10. Vasile Munteanu, profesor de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic „Ion Creanga”, raionul Floresti;
    11. Vitalie Agarici, profesor de istorie, GDD, Liceul „V. Topala”, Zabriceni, raionul Edinet;
    12. Melania Sarbu, profesoara de istorie, grad didactic II, Liceul Teoretic „M.Eminescu”, comuna Baimaclia, raionul Cantemir;
    13. Sectia Istoria Medievala, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    14. Dragnev Demir, m. c., dr. hab. in istorie, profesor universitar, cercetator stiintific principal la Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.

    Manualul de istorie pentru clasa a VIII-a

    Autorii:
    P. Boico, V. Cincilei, M. Veverita
    Recenziile:
    1. Ion Bitca, profesor de istorie, grad didactic I, Gimnaziul Visniovca, raionul Cantemir;
    2. Valeria Cozma, dr. in istorie, U.P.S. „Ion Creanga”;
    3. Nadejda Plesu, profesoara de istorie, grad didactic I, Gimnaziul Haragis, raionul Cantemir;
    4. Alexei Corcimari, profesor de istorie, grad didactic I;
    5. Svetlana Zaharia, profesoara de istorie, Gimnaziul Pleseni, raionul Cantemir;
    6. Alexandru Sarbu, profesor de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, comuna Baimaclia, raionul Cantemir;
    7. A. Nicolau, profesor de istorie, Gimnaziul Porumbesti;
    8. Cecilia Mart, profesoara de istorie, grad didactic II, Gimnaziul „N. Botgros”, comuna Chioselia, raionul Cantemir;
    9. Valentina Farima, profesoara de istorie, Gimnaziul Macaresti;
    10. Ion Buzdugan, profesor de istorie, Liceul Teoretic Cociulia;
    11. Grupa de experti din Hincesti:
    Ecaterina Sulai, Larisa Botosan, Maria Istratii, Pelaghia Zubenschi;
    12. Lilia Gurau, profesoara de istorie, grad didactic II, Gimnaziul Viisoara;
    13. Margareta Munteanu, profesoara de istorie, grad didactic I, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Floresti;
    14. Grupa de experti din Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Edinet: Eliza Cosovan, Rita Poiata, Rodica Berliba;
    15. Marius Tarata, doctorand, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    16. Jarcutchi Ion, dr. in istorie, secretar stiintific al Sectiei ªtiinte Umanistice si Arte a A.ª.M.

    Manualul de istorie pentru clasa a IX-a

    Autorii:
    S. Nazaria, A. Roman, M. Sprinceana, S. Albu-Machedon, A. Dumbrava, L. Barbus
    Recenziile:
    1. Leonid Bulmaga, dr. in istorie, Director la Centrul Studii Istorice al Institutului de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    2. Valeriu Cozma, dr. hab. in istorie, U.S.M.;
    3. Ruslan ªevcenco, dr. in istorie, U.S.M.;
    4. Ludmila Putregai, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Comrat;
    5. Valentina Cincilei, profesoara de istorie, grad didactic superior, Liceul Teoretic „M.Eminescu”, Balti;
    6. E. Bobu, profesor de istorie, grad didactic II,
    N. Companiet, profesor de istorie, grad didactic II;
    7. Vitalie Ciobanu, profesor de istorie, GDD, Liceul Teoretic Fetesti, raionul Edinet;
    8. Valentin Beniuc, dr. in istorie, dr. hab. in stiinte politice, Institutul de Stat de Relatii Internationale;
    9. Elena Butnaru, profesoara de istorie, grad didactic II, ªcoala Medie Macaresti, raionul Ungheni;
    10. Alex Deleanu, dr. in istorie, cercetator stiintific superior, Institutul de Istorie, Stat si Drept al A.ª.M.;
    11. Grupa de experti din Hincesti: Nicolae Botosanu, profesor de istorie, Gimnaziul ªipoteni; Luca Rusu, profesor de istorie, Gimnaziul Bozieni; Viorica Sagin, profesoara de istorie, Liceul Teoretic „M. Viteazul”; Larisa Negru, profesoara de istorie, scoala medie Stolniceni; Rostislav Ilun,profesor de istorie, Liceul Teoretic Logonesti;
    12. Marin Rusu, GDI, Liceul Teoretic „P. Halippa”, Edinet.

    Manualul de istorie pentru clasa a XII-a
    Autorii:
    S. Nazaria, A. Roman, M. Sprinceana, S. Albu-Machedon, A. Dumbrava, L. Barbus
    Recenziile:
    1. Constantin Solomon, dr. hab. in stiinte politice, decanul Facultatii de Istorie si Psihologie, U.S.M.;
    2. Ion Rusandu, dr. in filozofie, Director al Institutului de Filozofie, Sociologie si ªtiinte Politice, A.ª.M.

  30. http://www.gei.de/english/aktuelles/PressMoldova.pdf

    GEORG-ECKERT-INSTITUT
    FÜR
    INTERNATIONALE
    SCHULBUCHFORSCHUNG
    Celler Str. 3, D-38114 Braunschweig Phone: +49-531 5 90 99 0 Fax: +49-531 5 90 99 99 Email: info@gei.de
    15 December, 2006
    Press Release
    The Moldova Project and the Controversies
    about the New History Textbooks in the Republic of Moldova
    In light of the recent debates around the so-called „integrated history textbooks“ in the
    Republic of Moldova, the Georg Eckert issues the following statement regarding its role in
    this process.
    I. On the textbook development process
    Moldovan society and politicians are deeply divided over the issue of how to conceive new
    history school textbooks. After a fierce debate and various consultations with international
    organizations, the government decided to implement an “integrated approach” meant to set
    Moldovan history in a broader European context of which Moldova has always formed part
    and will do so all the more in the future. Such an approach seems to be in accordance with the
    political horizon of young people who grow up in the Moldova of today. In addition, it follows
    trends most common in other European countries as well as the methodology and principles
    applied by leading textbook authors in Europe.
    The history textbooks recently printed and distributed in the Republic of Moldova were
    developed by Moldovan authors who were commissioned by the Moldovan government. In
    order to guarantee a high methodological standard and to contribute to an unbiased
    presentation, the Council of Europe and the Georg Eckert Institute were asked to offer these
    authors their expertise in textbook research. The Georg Eckert Institute stresses that its role
    in the process of textbook development was to help improving the didactic quality of the work
    and supporting the textbook authors in their efforts towards an integrated approach to the
    teaching and learning of history.
    The Georg Eckert Institute was, from the beginning, in favour of an open, transparent and
    democratic process. To ensure the success and widespread acceptance of the textbook reform
    such a process should be built on the diverse and rich input from the relevant historical and
    pedagogical institutions in the Republic of Moldova. Therefore, it was advised from the
    beginning to initiate a historiographically and didactically sound review process within the
    Republic of Moldova itself, in addition to the expertise provided for by international
    organisations.
    II. The evaluation process
    The textbooks in question have been reviewed by experts commissioned by the Georg Eckert
    Institute. In the second review none of the manuscripts reached fully the goals set by the
    Moldovan curriculum. Some were still far from meeting the new methodological standards at
    all.
    The expert opinions commissioned by the Georg Eckert Institute recommended serious reworking
    of all of these books and did not suggest that they should be published in the form
    they were submitted for review.
    Furthermore is and was the Georg Eckert Institute not of the opinion that the “new
    textbooks” should replace the previous ones exclusively. On the contrary, given the
    shortcomings of the new textbooks, use of the previous textbooks in addition to the new ones
    seems to be a beneficial approach.
    The Georg Eckert Institute has no mandate to approve textbooks neither in the German nor
    in the international context. The Georg Eckert Institute’s role is that of a consultant body.
    Thus its expertises do not substitute for an adequate internal process of review and
    procedures of textbook approval. The Georg Eckert Institute has supported the Moldovan
    government in its undertaking to improve history teaching and textbook writing, yet the
    Georg Eckert Institute has not approved of the textbooks in question.
    III. Conclusions
    With three seminars in 2006 alone, the Georg Eckert Institute has done its utmost to support
    the textbook development process. The concluding seminar in December 2006 dealt with the
    difficult topic of how to treat the inter-war period and to transfer results of academic
    historical research to the school. This seminar proves that critical issues should not be
    avoided in history teaching. However, they should be presented in a way that helps students
    forming their ability to compare, to draw conclusions and formulate their own judgement.
    The textbook is not the adequate place or medium for carrying out political and ideological
    conflict. The Georg Eckert Institute acknowledges that the authors have done their best to
    improve history teaching under difficult circumstances. The Georg Eckert Institute regrets
    that the new textbooks have become the subject of so much politicized controversy and
    expresses its hope that the critique will become part of a more rational debate of and
    professional search for new concepts of teaching Moldovan history within a European and
    global context.
    For further information contact:
    Stefan Ihrig (ihrig@gei.de)

  31. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=460&idRubric=4893&idArticle=11735

    Eveniment
    Consiliul Coordonator al Audiovizualului

    incepe sa-si dea arama pe fata

    Marti, a avut loc sedinta Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). in cadrul ei, postul „TV Moldova-International” a fost avertizat public pentru faptul ca si-a inceput transmisiunea, de la 1 ianuarie curent, in lipsa licentei necesare din partea consiliului. in urma mai multor dezbateri, Ludmila Vasilache, vicepresedinte al CCA, a propus ca „TV Moldova-International” sa-i fie retras dreptul de a transmite pana va obtine licenta. Aceasta propunere, insa, n-a fost acceptata de membrii consiliului, fiind preferata „avertizarea publica”.

    Corneliu Mihalache, presedintele CCA, si-a motivat votul prin faptul ca nu poate fi sistat un asemenea post, deoarece el deja isi are propriul telespectator. in plus, acesta are misiunea de a promova imaginea R. Moldova in strainatate si de a informa moldovenii plecati peste hotare despre evenimentele curente din tara.

    in cadrul sedintei, au fost invitati Victor Badulescu, directorul intreprinderii de Stat „Radiocomunicatii”, si Veaceslav Satnic, director ad-interim al postului de radio „Antena C”, „pentru a clarifica situatia actuala” dintre cei doi agenti economici. Badulescu a informat asistenta ca defectiunea tehnica a fost inlaturata si a ramas doar problema incheierii unui contract dintre cei doi agenti economici. intrucat postul cu pricina a fost scos la licitatie, el a lasat sa se inteleaga ca nu va semna contractul decat cu noul proprietar.

    intrebat de TIMPUL, daca CCA va retrage sau nu licenta postului de radio „Antena C”, Corneliu Mihalache a spus ca va face tot posibilul sa nu i-o retraga, dar, a subliniat el, „cei de la „Antena C” nu trebuie sa abuzeze de acest lucru”.

    Nicolae Roibu,

    TIMPUL

    Vizite: 896310

    Arhiva: 2003 2004 2005 2006 2007 Alegeti luna ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Alegeti anul si luna pentru a accesa arhiva.

  32. http://www.idebate.org/roma/countryarticle.php?id=500

    Moldovan Communist History Textbook Author Largely Ignores Porrajmos, Probably Due to Prejudice Against Roma
    Ionas Aurelian Rus, 10.10.2006

    The Moldovan Communist historian Sergiu Nazaria, the main author of the ninth grade and twelfth grade history textbooks in Moldova introduced on September 1, seems to have avoided discussing the Porrajmos as much as possible. The curriculum, which originally could be found at http://www.moldova-suverana.md/articol.php?id=2248 in early 2004, has the following items in Romanian‿Holocaustul in Europa ocupatã de Hitler.‿ and “Catastrofa evreilor de pe teritoriul Republicii Moldova ºi din regiunile invecinate ale Ucrainei.‿ Translated into English, they mean “The Holocaust in Europe occupied by Hitler‿ and “The catastrophe of the Jews on the territory of the Republic of Moldova and in the neighboring regions of Ukraine.‿ His curriculum for the twelfth grade history textbooks mentions the Holocaust against the Roma in Moldova, not in Europe as a whole. In Romanian, the relevant portion of his twelfth grade curriculum says “Catastrofa evreilor europeni in anii celui de-al doilea rãzboi mondial‿. In English, this means “The catastrophe of the European Jews in the years of the Second World War‿. It is noteworthy that the Romanian history textbooks covering the same issues and territory as well as Europe as a whole cover the Porrajmos, as did (briefly) the previous Moldovan history textbooks that are replaced by the Communized ones of Nazaria et al.

    What explains this oversight of Nazaria? My confidential discussions with various people who know him personally have led me to believe that he is prejudiced against the Roma. This is also suggested by his earlier anti-Semitism, which is documented in a section of the article translated into English right below my signature. People who have been hateful in the past are sometimes hateful in the present. Anti-Semitic feelings used to be quite widespread among Moldovan and Russian Communists as late as 1998-1999 (see the second excerpt posted below my signature). Since anti-Semitism has become “politically incorrect‿ among many of the ruling Moldovan Communists since then, people like him now display “only‿ anti-Roma attitudes.

    All the best,

    Ionas Aurelian Rus

    http://www.flux.md/news/modb2.php?action=show&idu=12721&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Investigatii

    Flux, The Friday Edition . Investigations No. 07 2006-02-24 49

    Ion Varta, “The Anti-Semite and Xenophobe Nazaria, Disgusting Defender of the Plagiarism of Stepaniuc‿

    … And now let us see how justified from the point of view of morality, is the right of Nazaria to label with grave accusations the persons that his master wants. About the crippled morality of Nazaria we could write entire treatises, not merely a newspaper article. But would it be worth it? Let us follow a small episode from the life of the bearer of a crippled morality – S. Nazaria. The teaching cadres engaged in the receiving of the exams for admission to the institutions of higher learning from the former USSR, at the beginning of the ‘80’s of the 20th century, were subjected to instructions with strictly confidential recommendations concerning the artificial diminishing of the grades of the admission exam of the applicants of Judaic origin. There was a policy of crass discrimination which had only one motivation – useless expenses paid by the Soviet state as a consequence of the Jewish specialists, who were subsequently immigrating en masse to the West and Israel, but not a justification, because hundreds of applicants were traumatized through their deprivation of a chance for university studies in a discriminatory manner. Nazaria, profiting from the respective invitation, demonstrated an excess of zeal. He allowed himself to make fun publicly, at his practical classes, of the Jewish people. His statements were so obscene that we consider ourselves obliged to renounce to reproduce them. Among his students were also individuals of the Jewish ethnicity, who submitted a complaint to the rector. There was a big scandal. The molesting of a female student and the crass manifestations of anti-Semitism were the cause for the exclusion of the “lecturer‿ S. Nazaria from the higher education system of the Moldovan SSR. It would appear that this was the only case in our history when a teacher was penalized so drastically for such disgusting behavior. This is the true face of the teacher of morality.

    A true sample of the recidivism of cave anti-Semitism of S. Nazaria is the cover of the volume of his course of lessons for the history of international relations, a copy of which we are including in this newspaper page. In this case, Nazaria gave proof of a cynicism without margins when he placed the Star of David with six corners, which symbolized in the respective period the awful tragedy of the Jewish people, together with the Nazi swastika. This constitutes the profaning of the memory of millions of Jews, innocent victims of the policy of mass extermination promoted by the Nazis, who, with the threat of death (hanging over their heads – translator’s note), were obliged to put on their chest the Star of David, in order to be more easily identified, arrested and deported to the concentration camps, from which the overwhelming majority had no way to return.

    During a large part of his life, S. Nazaria tried to construct and to affirm some false things which had at their basis hate, contempt and lies, but the wrong things that have been done will sooner or later turn against those who had the wrong thoughts.

    http://groups.yahoo.com/group/Jewish_World/message/3618

    http://groups. yahoo.com/ group/Jewish_ World/message/3618

    [ return to the article listing ]

  33. Noile manuale de „Istorie integrata”: desi recenziile au fot negative, comisia a votat… pozitiv

    Desi recenziile au fot negative, comisia a votat… pozitiv

    http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=460&idRubric=4894&idArticle=11731

    Societate
    Noile manuale de „Istorie integrata”:
    desi recenziile au fot negative, comisia a votat… pozitiv

    Pe 22 decembrie 2006, Comisia pentru expertizarea stiintifica a manualelor de „Istorie integrata” de pe langa Academia de ªtiinte a RM s-a intrunit in sedinta finala. Desi, initial, aceasta comisie urma sa adune recenziile de la academicieni, profesori universitari, sefi de catedre si profesori de istorie din republica si sa le transmita Ministerului Educatiei si Tineretului (institutie care urma sa decida, in cele din urma, soarta manualelor buclucase), in final, s-a ajuns la adoptarea unui set de „propuneri” pentru minister (vedeti site-ul Academiei http://www.asm.md).
    „Recomandari”
    la standarde europene
    „Recomandarile” academicienilor sunt scrise in bine cunoscutul limbaj de lemn al actualilor guvernanti, cu multe „orientari strategice ale RM”, „standarde europene” s.a. „Procesul de elaborare a manualelor a fost efectuat in cooperare cu structurile specializate ale Consiliului Europei (CE) si cu institutiile similare din strainatate. Selectarea colectivelor de autori a fost efectuata in baza de concurs, manualele au fost scrise in contextul curriculumului aprobat de Colegiul ministerului. A fost depus un efort stiintifico-didactic considerabil, fapt ce a permis elaborarea primelor manuale de istorie in Moldova in conformitate cu recomandarile CE”. Este doar un fragment din asa-zisul verdict stiintific.
    in cele din urma, Comisia a constatat ca „au fost depistate mai multe carente, care pot fi caracterizate prin formularea unor principii prea generale privind conceptia de predare a istoriei in scoala, efectuarea unei redactari si expertize superficiale a manualelor propuse pentru editare s.a.”. Ea „recomanda” ca,” in editiile viitoare, sa fie luate in considerare observatiile de ordin atat conceptual, cat si factologic, tehnic, etic s.a.”. Astfel, urmeaza „sa fie reformulat curriculumul, iar ministerul – sa armonizeze viitoarele manuale de istorie cu standardele europene”. ªi pentru ca manualele sunt deja editate si repartizate prin scoli, comisia mai recomanda ca profesorii sa le utilizeze in continuare in mod critic, iar ministerul va elabora si va expedia in scoli anexe (sub forma de erate).
    „Propunerile finale” au fost adoptate doar de opt membri
    La sedinta au participat doar 19 din cei 31 de membri ai comisiei, iar „propunerile finale” au fost adoptate doar de opt membri, ceilalti istorici parasind, in semn de protest, sala. Cu toate acestea, Chiril Stratievschi, presedintele comisiei, sustine ca, la inceput, cvorumul a fost, iar cei care au parasit sala n-au decat sa fie nemultumiti, pentru ca decizia a fost luata. Sursa citata ne-a comunicat ca, a doua zi, toate avizele, impreuna cu procesul-verbal, au fost transmise ministerului, cel care va da verdictul final.
    Gheorghe Gonta, seful Catedrei istoria romanilor de la Universitatea Pedagogica „Ion Creanga”, ne-a spus ca a plecat „deoarece se discuta ceea ce nu corespundea adevarului”. „Erau avize negative, dar s-a luat o alta decizie. Cereti toate avizele, pentru ca ele sunt publice, si o sa vedeti ce era scris acolo”, a adaugat Gonta. ªi Ion Niculita, seful Catedrei istoria romanilor si antropologie de la Universitatea de Stat, a parasit sedinta – „pentru ca avea ore”. „Cand nu exista profesionalism, nu avem ce discuta”, ne-a spus profesorul Niculita. „Nu putem manipula copiii de la tara, care n-au alte manuale decat cele trimise de la Chisinau. Nu stiu ce au de gand sa faca. Sa vedem ce va spune ministerul”, a conchis Niculita.
    „Trebuia de insistat…”
    Istoricul Andrei Esanu, sef de sectie la Institutul de Istorie, Stat si Drept (IISD) al AªM, care a ramas pana la finalul sedintei, ne-a spus ca verdictul „a ramas nedefinit”. Potrivit istoricului, cei prezenti si-au expus pe rand parerile, dupa care s-a discutat ce va fi prezentat la minister – recenziile, procesul-verbal sau o hotarare a comisiei. „S-a propus adoptarea unui proiect de hotarare, in care se mentionau „unele greseli si unele imprecizii”. intrucat comisia, initial, nu avea drept de decizie, unii au facut-o pe suparatii si au plecat. Trebuia de stat pana la urma si de insistat, pentru ca, in mare parte, recenziile erau negative”, sustine Esanu.
    Ciudata ingemanare…
    Potrivit surselor noastre de la AªM, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, majoritatea dintre cele peste 40 de recenzii adunate au fost negative, iar cea care a insistat pentru adoptarea unei hotarari a fost Galina Gavrilita, responsabila de predarea istoriei la Ministerul Educatiei si Tineretului, invitata la sedinta. Aceleasi surse ne-au relatat ca „propunerile” finale au fost aduse de Alexandru Burian, directorul IISD, care de acum inainte va reforma si Compania „publica” „Teleradio-Moldova”. Vorba e ca, la doar o saptamana de la sedinta cu pricina, Burian a fost votat de parlament in calitate de membru al Consiliului de Observatori (CO) al „Teleradio-Moldova”. Prin urmare, cei care puteau sa voteze asa-zisele recomandari sunt Alexandru Burian, Lilia Zabolotnaia (vicedirector IISD), Mariana ªlapac, vicepresedinte al AªM, Chiril Stratievschi, presedintele comisiei.
    Apropo, M. ªlapac a fost si ea votata de parlament in calitate de membra a… CO!
    Ciudata ingemanare a „stiintei” cu…
    Valentina Basiul,
    TIMPUL

    Vizite: 896260

  34. The Minimalization of the Nazi Holocaust by Sergiu Nazaria et al., Moldovan
    Pro-Communist History Textbook Authors

    The minimalization of the Nazi Holocaust by Sergiu Nazaria et al.,
    Moldovan Pro-Communist History textbook authors, is a genuine problem which
    will be discussed below. The actual title of this new book is Sergiu Nazaria,
    Alexandru Roman, Mihai Sprinceana, Ludmila Barbus, Sergiu Albu-Machedon,
    Anton Dumbrava, Istorie: Epoca Contemporana, Manual pentru clasa a IX-a
    (which in English would be translated as „History: The Contemporary Period,
    Textbook for the Ninth Grade”) (Chisinau: Ministerul Educatiei si Tineretului
    al Republicii Moldova, 2006) (translated to „Chisinau: The Ministry of Education
    and Youth of the Republic of Moldova, 2006). The scanned title page, p. 1,
    appears at http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6321&t=6037 .
    The Holocaust as a whole is not dealt with outside four pages (p. 142-145,
    all of whom were scanned, and whose scanned text is cited below, with links), yet.
    one can not say that the topic is not covered at length, but merely very inappropriately.
    Let us first of all start with the major flaw in the treatment of the Holocaust in the
    textbook, namely the treatment of the crimes committed by the German Nazis.
    Under the picture from the upper right-hand corner of p. 145 (see the scanned page at http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6327&t=6037 ), it is written that „Hundreds
    of thousands of Jews were exterminated only in the Oswiecim [i.e., Auschwitz]
    death camp.” In fact, there were not merely hundreds of thousands of Jews killed
    there, but about a million. Wikipedia indicates that over a million Jews died in
    Auschwitz (see http://en.wikipedia.org/wiki/Auschwitz ).
    The „dean” of Holocaust studies, Raul Hilberg, gave the figure of about
    a million Jewish deaths at Auschwitz. Nowhere in the textbook of Nazaria et al.
    is it indicated that the total number of Jewish victims of the Holocaust was 5-6
    million, and nowhere are the gas chambers mentioned. The only quantitative
    discussion of the death toll of World War II deals with the „27 million people”
    (p. 56), the 27 million Soviet citizens who died during the war. Is this not a
    continuation of similar Soviet-era practices, except for the fact that the number
    of 27 million figure was not public then)?
    In an additional distortion of the historical record, the historian I. Levit is
    cited as stating that „However, as we know, Germany was engaged in pressuring
    its other allies, … with all these [pressures], in these countries, the Jews were not subjected to the genocide (p. 144 – see http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6326&t=6037 ). This is actually true only in the case of a World War ally
    of Germany, Finland, so the plural („countries”) distorts the historical record. Levit continues, „Even Mussolini rejected the demand of the German Fuhrer to send
    the Italian Jews to their deaths (p. 144 – see http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6326&t=6037 ). This is false. In 1943-1945, Mussolini, as the leader of the
    Salo Republic, permitted the deportations of the Italian Jews to Auschwitz. What one
    gets from the textbook is that Romania and France were the only allies/satellites of
    Germany that had any role in the Holocaust. (In the case of Vichy France, see
    the picture of p. 142. See http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6324&t=6037 .) The role of
    Hungary and Slovakia, Croatia and Bulgaria is not mentioned.
    In addition, it is stated that 500,000 Jews from the Moldovan Soviet
    Socialist Republic / the future Republic of Moldova were exterminated by the
    Romanian and German authorities. They write that ‘Overall, in the years of the
    fascist occupation of our republic, „the Romanian and German liberators”
    exterminated around 500,000 citizens of Jewish origin”.(see p. 143 – see http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6325&t=6037 ). In fact, the territory of
    present-day Moldova did not even have half as many Jewish inhabitants
    originally, but only 206,958 Jews in 1930. The authors implicitly accept the
    view that this number was accurate by citing the official statistics of the 1930
    census (see p. 30).
    Of course, between 280,000 and 380,000 Jews died in the
    Holocaust in the territory controlled by Romania, a significant majority of whom
    were killed by the Romanian authorities or by the Ukrainian auxiliary
    militias under Romanian control, in Bessarabia, Transnistria, Bukovina and
    elsewhere. See http://www1.yadvashem.org/about_yad/what_new/data_whats_new/report1.html#romania .
    The reason why the 500,000 figure is used is to suggest, as gas chamber deniers and
    revisionists do, that many of the Jews who were supposed to have been sent to
    Auschwitz and the other death camps with gas chambers instead arrived in ex-Soviet
    Eastern Europe, where thy died, allegedly mostly not due to the German authorities,
    but due to non-German Axis allies and auxilliaries. Views such as these are endorsed
    not merely by neo-Nazis, anti-Semites, non-ermpirical pro-Germans, etc., but also by
    a few anti-Semitic ex-Soviet Communists, mainly in Russia. The widespread
    anti-Semitism found among Russian and Moldovan Communists (see
    http://groups.yahoo.com/group/Jewish_World/message/3618 ), which also appears
    below, as the second text below my signature) helps explain why they are tolerated
    among the Communists.
    There are also other misleading elements in the textbook on this topic.
    The Jewish women with their children in the last moments of their lives are shown
    in the picture in the left-hand center part of p. 144 (see http://forum.yam.ro/read.php?f=10&i=6326&t=6037 ). It is implied, even though it is not stated, that this
    thing was happening in Transnistria. It was actually happening in the the German
    death camps with gas chambers in Poland.
    Why have things turned out this way? A possible reason is the
    anti-Semitism of Nazaria. See the text “The Anti-Semite and Xenophobe Nazaria,
    Disgusting Defender of the Plagiarism of Stepaniuc”, which is translated by me from Romanian at http://www.idebate.org/roma/countryarticle.php?id=500 , and which I
    have placed below my signature. Another reason, perhaps an even more important
    one, is the anti-Romanianism of the ruling Party of Communists of the Republic
    of Moldova and of the main author personally. Nazaria. Ethnic Romanians with a
    „Moldovan” identity (the majority) and/or with a „Romanian” one form a majority
    of the population of the Republic of Moldova. The Communists are promoting
    the „Moldovan” identity and trying to discourage the „Romanian” one by all kinds of
    means, including by distorting the historical record. Nazaria and his co-authors
    have not only minimized Stalinist crimes because of their pro-Communist
    attitudes, but also German Nazi crimes. In this way, there is a convergence
    between what appears in the „integrated history” textbooks introduced by the
    Moldovan Communists and the websites of the Holocaust deniers, who are
    denying the existence of the gas chambers and who do not believe that 5-6
    million Jews died during the Holocaust.
    Nazaria also does not even mention the Nazi German Holocaust against the
    Roma (Gypsies), the Porrajmos. I will discuss this issue at greater length in a
    subsequent text. What matters is that these kinds of distortions should
    no longer be taught in schools.
    I would be glad to send any interested parties JPEG or doc documents
    containing the four pages dealing with the Holocaust, the title page, as well
    as eight other pages that I have scanned. In the future, I could send out more
    pages, but only after I will scan them. University scanning machines do not always
    work, and are sometimes used by others. I will scan additional pages only if there is
    a sufficient level of interest and demand for them.
    What matters is that these kinds of distortions should no longer be taught in
    Moldovan schools.

    All the best,

    Ionas Aurelian Rus

  35. http://www.jurnal.md/article/2582/

    Editia curenta: Nr.549 din 6 Februarie 2007
    Social
    Erata. Manual de istorie integrata pentru clasa a IX-a

    Am citit recent pe pagina electronica oficiala a Academiei de ªtiinte a Republicii Moldova un document intitulat „Expertiza noilor manuale de istorie”. Nu stiu daca Ministerul Educatiei si Tineretului din Republica Moldova a dat deja curs uneia dintre solicitarile formulate de catre „Comisia pentru expertiza stiintifica a noilor manuale de istorie” la sfarsitul anului trecut, anume de a elabora anexe (sub forma de „erate”) la manualele de istorie integrata. Daca da, atunci functionarii care au primit aceasta ingrata misiune se vor considera indreptatiti in a solicita sa fie derobati de alte responsabilitati. Aceasta desigur daca ministerul amintit doreste sa respecte spiritul si litera recomandarilor formulate de comisie, adica sa aiba in vedere „importanta instructiv-educativa deosebita a obiectului de istorie pentru formarea tinerei generatii” si sa „manifeste mai multa responsabilitate”. Responsabilitate in editarea unor noi manuale, cu titlul, de pilda, de „Erata. Manual de istorie integrata pentru clasa a IX-a”. Iar pentru ca eratele respective mai trebuie tiparite si expediate in scoli, Educatia va putea cere, la randu-i, o suplimentare a bugetului alocat pentru acest an, suplimentare cel putin comparabila cu sumele cheltuite pentru elaborarea si tiparirea manualelor in discutie.
    in ultimii ani, am participat la cateva reuniuni stiintifice circumscrise problematicii predarii istoriei in Republica Moldova. Ultima dintre acestea, organizata de catre Institutul Georg-Eckert din Braunschweig (Germania) si desfasurata in zilele de 14-16 decembrie 2006, a fost consacrata tematicii interbelice, inclusiv reflectarii acesteia in manualele scolare din Republica Moldova. Pregatindu-ma pentru respectiva intalnire, am parcurs cu atentie si noul manual de istorie pentru clasa a noua, o buna parte a caruia este rezervata tocmai perioadei dintre cele doua conflagratii mondiale. Am facut acest lucru nu doar pentru a respecta o elementara deontologie profesionala, dar si pentru ca interesul meu era animat si de o anumita curiozitate, dupa ce noile manuale de istorie provocasera valuri in mediile stiintifice si politice de la Chisinau.
    Chiar dupa parcurgerea primelor doua teme mi-am dat seama ca volumul observatiilor pe care trebuia sa le formulez era cel putin la fel de mare ca si cel al textului din manual, fie ca este vorba de legendele care insotesc hartile, de partea narativa sau de citatele insotitoare. De la erori conceptuale grave, formulari echivoce si partipriuri evidente, pana la greseli factologice, aceasta este dominanta manualului in cauza. Din lipsa de spatiu, nu voi insista acum asupra intregii palete de observatii, care isi vor gasi de altfel locul intr-un proxim volum pe care intentioneaza sa-l publice Institutul Georg-Eckert.
    Cateva exemple, chiar din debutul cartii, mi se par totusi indispensabile pentru acest demers. De pilda, dupa ce va analiza harta de la pagina patru, elevul se va intreba, indreptatit, ce inseamna „Europa de Noua”, „Europa de Zece”, „Europa de Doisprezece”, „Europa de Cincisprezece”, „Europa de Douazeci si cinci”. Tot el va avea dificultati in a descifra expresii de genul „tipologia sistemelor politice se complica din cauza influentei ideologiilor” (p. 6), in a deslusi mesajul formularilor gen „instaurarea totalitarismului este considerata drept un mijloc eficient de solutionare a problemelor mentionate [a crizelor politice si economice, n. n.] si de atingere a anumitor scopuri” (p. 7) sau „exemplul lor [al tarilor democratice pe calea promovarii libertatilor politice si democratice, n. n.] s-a dovedit destul de molipsitor pentru multe alte state, inclusiv pentru tarile est-europene” (p. 8). Daca acelasi elev ar dori sa verifice autenticitatea statisticii privind structura etnica a Basarabiei la 1930, invocata ceva mai incolo, va trebui sa se consoleze cu gandul ca si aceasta nu este altceva decat produsul imaginatiei autorilor.
    A avut oare in vedere comisia de sub inaltul patronaj al Academiei de ªtiinte aceste si alte nenumarate cazuri similare atunci cand a propus remedierea situatiei prin publicarea unor simple anexe sau s-a gandit doar la corectarea nenumaratelor greseli gramaticale si de ortografie? Mai mult, a fost observata oare in conclavul academic tendinta autorilor de a vedea istoria prin optica unei puteri politice efemere? Oare de cata competenta profesionala este nevoie pentru a intelege ca, in abordarea lor, autorii noilor manuale de istorie au fost dirijati nu de rigoarea stiintifica si pedagogica, pe care o presupune inevitabil un astfel de demers, nici macar de incercarea de a implementa in Republica Moldova forme moderne de predare, ci de dorinta de a face cat mai evidenta apartenenta lor la un anume sistem de gandire. De altfel, acest lucru a fost recunoscut intr-un interviu acordat postului de radio BBC chiar de catre unul dintre autorii manualelor de clasa a IX-a si a XII-a, atunci cand a declarat cu nonsalanta ca in elaborarea acestora a urmat intocmai „conceptia moldo-statalista”. Daca membrii comisiei ar fi vazut, intr-adevar, recenziile expertilor occidentali, recenzii pe care de altfel le invoca cu o insistenta demna de o cauza mai buna, ar fi fost surprinsi sa descopere acolo ca expertii europeni nu se pot identifica si, mai ales, nu isi pot asuma afirmatiile pseudostiintifice, cultivarea atitudinilor favorabile unui anume sistem politic sau stimularea in Republica Moldova prin noile manuale a exclusivismului si intolerantei etnice. Mai mult chiar, ar fi putut gasi printre randuri si concluzia ca reforma invatamantului istoric din fosta republica sovietica, pe baza istoriei integrate si a noii curricule nationale, poate fi considerata, pana la prezentarea unor noi probe, esuata.
    Deloc intamplator, chiar daca pledeaza in continuare pentru implementarea si in Republica Moldova a modelului integrat in predarea istoriei, Institutul Georg-Eckert a tinut sa se delimiteze public, printr-o nota speciala publicata pe data de 15 decembrie 2006 pe pagina sa oficiala de internet, de incercarile unor cercuri politice de la Chisinau de a-i folosi abuziv numele in promovarea politicilor educationale. ªi pentru a fi cat se poate de clara, conducerea Institutului Georg-Eckert a reamintit inca o data faptul ca in procesul evaluarii a recomandat revizuirea radicala a noilor manuale de istorie din Republica Moldova si nicidecum publicarea acestora in forma actuala, asa cum sugereaza si isi motiveaza demersul distinsii membri ai comisiei academice.
    Flavius Solomon,
    Institutul de Istorie din Iasi al Academiei Romane,
    fost absolvent al Universitatii de Stat din Moldova

    Adauga / Vezi toate comentariile
    Vizualizāri: 493
    Comentarii: 1

  36. http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=19024&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=FiatLUX&num=7

    Editia de Vineri → 7 → FiatLUX →
    Recenzia unui manual

    in cele ce urmeaza ne-am propus sa examinam o alta tema din cadrul manualului de istorie integrata pentru clasa a VII-a, care se refera la istoria Basarabiei din prima jumatate a secolului al XIX-lea si care se intituleaza „Administrarea Moldovei dintre Prut si Nistru si a teritoriilor moldovenesti de pe malul stang al Nistrului in prima jumatate a sec. al XIX-lea”. ªi acest text ca si celelalte, inclus in acest manual, abunda de multiple erori si asertiuni agramate care fac respectiva „scriitura” inutilizabila la lectiile de istorie. Toate aceste contraperformante inregistrate de cei trei autori sunt atat de socante, incat, involuntar, iti pui fireasca intrebare – cum de a fost posibila multiplicarea unei incompetente crase in materie de istorie prin intermediul unor manuale promovate de Ministerul Educatiei si Tineretului. Unde le-a fost spiritul critic, profesionalismul responsabililor pentru disciplina „istorie” din cadrul respectivei institutii. Unele erori comise de cei trei autori sunt intr-atat de banale, incat se creeaza impresia ca in cazul dat avem de a face cu o incompetenta iesita din comun care, in mod premeditat, a fost pusa pe rol pentru a compromite respectivele manuale de istorie integrata. Vom cauta sa demonstram acest lucru, recurgand la o trecere in revista a unor atare erori, care inunda aceasta tema.
    Cei trei autori afirma ca notiunea „Basarabia”, cu referire la teritoriul dintre Prut si Nistru, anexat la Imperiul rus, a intrat in uz in anul 1813 (p. 64). in realitate, respectiva notiune este utilizata in documentele oficiale de provenienta rusa deja in anul 1812.
    Confuz si incorect este interpretat scopul urmarit de guvernul rus prin acordarea unui statut autonom tinutului dintre Prut si Nistru. Cei trei autori sustin ca prin intermediul unei atare cedari se urmarea „de a se obtine un anumit sprijin al populatiei locale (?) si pentru a nu se discredita in fata Principatului Moldova (?!)” (p. 64). Nu-i clar despre ce fel de sprijin este vorba si de ce doar numai a unui „anumit sprijin” si nu a unui sprijin total. ªi mai nebuloasa este asertiunea cu referire la „discreditarea” in fata Principatului Moldova” (corect: Principatului Moldovei).
    in realitate, acordarea pentru o anumita perioada a unei quasiautonomii Basarabiei si refuzul de a pune in aplicare modelul rusesc de guvernare urma sa excluda eventuale nemultumiri si proteste din partea populatiei autohtone a acestei regiuni si, mai ales, din partea boierilor locali. O atare stratagema urma sa constituie o momeala pentru populatia crestina din sud-estul Europei, careia trebuia sa i se cultive o imagine atractiva a unei bune guvernari rusesti, pentru a determina popoarele din sud-estul Europei sa aspire la o ulterioara incorporare a lor in componenta Imperiului rus.
    Documentul emis de amiralul P. Ciceagov la Bucuresti, in ziua de 23 iulie 1812, se numea „Regulamentul privind instituirea administratiei provizorii de administrare” (p. 64).
    Cele 12 tinuturi ale Basarabiei se divizau in ocoale, iar acestea – in sate si nu in „comune”, precum afirma cei trei autori (p. 65).
    Stema Basarabiei avea imprimata in partea de sus o acvila bicefala si nu un vultur obisnuit.
    Total deplasata este si afirmatia cu referire la faptul ca, pana in 1818, Tighina (Benderul) ar fi fost capitala Basarabiei si abia din acest an acest statut il obtine Chisinaul (p. 65). Identificarea Chisinaului in calitate de capitala a regiunii, proaspat anexata Imperiului rus, s-a produs in anul 1812, la sugestia mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni.
    La 29 aprilie 1818, nu „tarismul rus a adoptat „Regulamentul organizarii administrative a Basarabiei”, ci imparatul rus Alexandru I a sanctionat, cu ocazia vizitei intreprinse in aceasta regiune, un nou regulament de administrare a acesteia numit „Regulamentul privind instituirea regiunii Basarabia” (p. 65).
    „Regulamentul „Institutul pentru administrarea tinutului” a fost promulgat la 29 (si nu 28) februarie 1828 de imparatul Nicolai I, si nu „elaborat” de „tarismul rus” .
    La 28 februarie 1828, contele M. Vorontov nu exercita functia de guvernator al Basarabiei si Novorusiei (corect: Novorosiei). in perioada 1826 – 5 martie 1828, in legatura cu aflarea sa in Sankt-Petersburg, functia de rezident imperial al Basarabiei a exercitat-o contele F. Palen.
    Acordarea boierilor basarabeni a unor drepturi similare cu cele ale nobililor rusi nu urmarea obtinerea de catre guvernul rus a „sustinerii populatiei din Moldova dintre Prut si Nistru”, precum afirma cei trei autori (p. 65). Populatiei Basarabiei ii era absolut indiferent acest lucru, mai mult – ea nici n-a fost informata despre asa ceva. Adevaratul scop urmarit de autoritatile care i-au egalat in drepturi pe boierii basarabeni cu nobilii rusi era obtinerea increderii si simpatiei lor, pentru a-i determina, in cele din urma, sa renunte la intentia de a parasi Basarabia. Refugierea acestora in dreapta Prutului i-ar fi determinat si pe o parte a taranilor aflati pe mosiile lor sa-i urmeze, fapt care ar fi condus la depopularea tinutului dintre Prut si Nistru. De altfel, un atare fenomen s-a declansat chiar in primele luni dupa anexarea Basarabiei si, cu trecerea timpului, luase o amploare alarmanta pentru Petersburg.
    O alta afirmatie ce nu cadreaza cu adevarul este si cea cu referire la acordarea unor „imense loturi de pamant” „boierilor locali” care au sprijinit actiunile armatelor rusesti in timpul razboiului ruso-turc din anii 1806-1812 (p.65).
    in realitate, cele mai intinse suprafete de terenuri agricole le-au obtinut un sir de demnitari si ofiteri rusi. Astfel, contele Benkendorf a obtinut 28 mii de desetine de pamant, contele Kankrin – 28 mii, generalul Sabaneev – 10 mii de desetine.
    Colonizarea Basarabiei cu populatie alogena, efectuata de autoritatile tariste, a inceput nu in perioada razboiului ruso-turc din anii 1806-1812 (p.66), ci mult mai devreme – inca in perioada razboiului ruso-turc din anii 1768-1774, cand in sudul Moldovei dintre Prut si Nistru s-au stabilit primele cateva sute de familii de bulgari si gagauzi.
    Colonizarea Basarabiei cu populatie alogena – bulgari, gagauzi, germani, polonezi, ucraineni, sarbi, elvetieni n-a continuat „pe tot parcursul dominatiei tariste”, precum afirma cei trei autori. O atare afirmatie este valabila doar in cazul populatiei de origine rusa si ucraineana, nu insa si in cazul celorlalte etnii.
    Scutirea de impozite a colonistilor straini era aplicata in mod diferentiat, nu in mod uniform – pentru o perioada de zece ani – asa precum afirma cei trei autori (p.66).
    Cifra de 327.199 de locuitori ai Moldovei dintre Prut si Nistru, la 1810, este una fantezista, inventata de autorii manualului.
    O afirmatie de diletanti este si cea cu referire la acordarea dvorenilor rusi a „celui mai bun pamant arabil” din tinutul Hotin (p.66). in realitate, inca in perioada razboiului ruso-turc din anii 1806-1812, s-a instituit o comisie speciala care, in baza documentelor autentice prezentate de boierii moldoveni, restituia acestora fostele mosii de care fusesera deposedate familiile lor in perioada existentei raialei Hotinului.
    Textul care insoteste imaginea de la pagina 66 contine o eroare cu referire la Episcopia Chisinaului si Hotinului, care este numita „arhiepiscopie”.
    ªi in cadrul acestei teme, ca si in cea supusa analizei in numarul precedent al hebdomadarului FLUX, se recurge la un procedeu inadmisibil – fotografii realizate in perioada anilor 70-80 ai sec.XX sunt prezentate ca imagini de la mijlocul sec.XIX.

  37. http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=19207&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica&num=8

    Editia de Vineri → 8 → Politica →
    Ion Varta

    Din start, vom remarca formularea incorecta a temei acestei lectii. Pentru perioada 1812-1850, notiunea „dezvoltare” cu referire la economia Moldovei de la Est de Prut, incorporata cu forta in componenta Imperiului rus, constituie o apreciere exagerata. Instituirea frontierei pe Prut, in urma raptului de la 1812, si izolarea Basarabiei de pietele externe au avut consecinte din cele mai grave pentru economia tinutului, intrucat au fost intrerupte relatiile economice traditionale cu restul Principatului Moldovei, cu celelalte teritorii romanesti, cu Austria si Imperiul otoman. Pentru o perioada indelungata, comertul Basarabiei a fost paralizat, acest fapt avand repercusiuni grave pentru economia regiunii. Numerosi calatori straini care au vizitat provincia romaneasca de la est de Prut in anii 20-30 ai secolului al XIX-lea, inclusiv, cei de origine rusa, au fost nevoiti sa recunoasca regresul vizibil economic pe care-l inregistrase acest teritoriu, in comparatie cu perioada de pana la anexare.
    Pana in anul 1830, autoritatile tariste au pastrat linia vamala pe Nistru (trecerea graului spre portul Odesa s-a permis din anul 1818 numai printr-un singur punct vamal – cel de la Ovidiopol). Abia peste o anumita perioada, la insistenta negustorilor basarabeni, au fost restabilite relatiile comerciale cu Principatul Moldovei si Austria. Izolarea indelungata a Basarabiei de restul lumii si curmarea comertului traditional a provocat un regres economic, o involutie a acestei regiuni, care vor fi depasite catre anii 40 ai secolului al XIX-lea. Cei trei autori ai manualului de istorie integrata au preluat notiunea de „dezvoltare economica” a Basarabiei pentru perioada 1812-1850 din arsenalul istoriografiei sovietice, care, din dorinta de a prezenta perioada ce a urmat „alipirii” tinutului la Rusia ca pe una extrem de benefica pentru populatia romaneasca a Basarabiei, au recurs la minciuna si denaturare a adevarului istoric. Din pacate, minciuna s-a perpetuat si in pagina manualului „integrat”, in care se afirma cu emfaza ca Basarabia si teritoriile din stanga Nistrului „s-au integrat din punct de vedere economic in sistemul economic al Rusiei, ramanand sa se dezvolte aceleasi ramuri: agricultura, industria si comertul”. Prin urmare, formularea corecta a temei nr. 10 ar trebui sa fie: „Evolutia vietii economice…” si nu „Dezvoltarea economica…”, deoarece, in perioada anilor 1812-1850, populatia Moldovei dintre Prut si Nistru a avut de suportat consecintele grave ale rasluirii teritoriale de la 1812. De altfel, nici populatia romaneasca din stanga Nistrului n-a cunoscut o perioada de „inflorire” dupa anexarea acestor teritorii la acelasi Imperiul rus, la 1792 (si nu la 1791, precum afirma gresit cei trei autori). Tratatul de pace de la Iasi, prin care Imperiul rus isi adjudeca teritoriile din stanga Nistrului a fost semnat la 9 ianuarie 1792.
    O prezentare distorsionata a lucrurilor s-a produs si in cadrul compartimentului acestei teme, consacrat agriculturii. Cultivarea terenurilor arabile de catre marii latifundiari si tarani este considerata principala activitate economica din tinut in perioada anilor 1812-1850. in realitate, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, principala ramura a economiei Basarabiei ramane a fi cresterea vitelor. insa despre aceasta indeletnicire a populatiei provinciei nu exista nici o mentiune, desi ea asigura un venit mai mare decat agricultura.
    Acelasi compartiment dedicat agriculturii Basarabiei contine si alte multiple erori. Astfel, cei trei autori utilizeaza, absolut incorect, sintagma „relatii ale taranilor cu stapanii lor”, cu referire la aceasta perioada (p.44), ignorand niste realitati arhicunoscute, si anume, acordarea libertatilor juridice taranilor din Principatele Romane in urma lichidarii serbiei de catre domnitorul C. Mavrocordat, in anul 1746, in tara Romaneasca, si in 1749, in Moldova.
    Ceva mai jos, este adevarat, este utilizata notiunea de „tarani liberi”, care contrazice sintagma precedenta, dar imediat urmeaza o alta eroare, atunci cand se cauta a preciza cine sunt acestia si se specifica, intre paranteze, ca acestia s-ar diviza in doua categorii – „clacasii si dijmasii” (p.44). in realitate, este vorba despre o singura categorie sociala – taranii liberi, care prestau boierescul si plateau dijma. O exagerare constituie si afirmatia in conformitate cu care „Moldova dintre Prut si Nistru si teritoriile din stanga Nistrului devenisera zone economice agricole importante pentru vastul Imperiu Rus” (p. 45). in realitate, sub aspect economic, aceste teritorii, in perioada anilor 1812-1850, nu prezentau o importanta deosebita pentru „vastul Imperiu Rus”. Ponderea productiei agricole din aceste tinuturi era una extrem de modesta pe fundalul productiei globale a Rusiei.
    Cei trei autori o tin in continuare cu exagerarile total deplasate, atunci cand afirma ca „pe largi suprafete arabile se cultivau floarea-soarelui, sfecla de zahar, tutunul…” (p.45). Asemenea afirmatii fanteziste nu au fost prezente nici chiar in manualele sovietice de istorie!
    Tot in cadrul compartimentului dedicat agriculturii, cei trei bravi autori confunda notiunea de „chintale” cu cea de „cverte” (un cvert era egal cu 8-10 puduri – masura utilizata pentru diferite tipuri de cereale).
    Afirmatiile „nazdravane” ale autorilor manualului de istorie integrata inventata curg si in continuare ca din cornul abundentei. Astfel, in compartimentul „Industria” aceleiasi teme, acestia afirma cu seninatate ca „industria mare (fabrici si uzine) se dezvolta insuficient” (p.45). in realitate, „industria mare” in Basarabia anilor 1812-1850 lipsea cu desavarsire si, prin urmare, „dezvoltarea insuficienta” a acesteia tine de rodul imaginatiei fanteziste a celor trei autori. Dorinta „patimasa” a celor trei de a prezenta in culori cat mai roze efectele „benefice” ale incorporarii Basarabiei in Imperiul rus se manifesta si atunci cand se afirma ca in Basarabia si stanga Nistrului „au fost construite si functionau” fabrici de textile, fabrici de sticla, fabrici de caramida, fabrici de lumanari, abatoare”. (p.45), sau cand se constata ca „cele mai multe intreprinderi industriale in Basarabia erau concentrate la Chisinau, Tighina, Cetatea Alba, Orhei, Balti, Hotin, iar in partea stanga a Nistrului – la Tiraspol, Rabnita, Dubasari, Birzula, Balta, Ananiev, Movilau” (p. 45-46). in realitate, in perioada anilor 1812-1850 putem vorbi, cu referire la teritoriile mentionate, doar despre o industrie rudimentara caracterizata, in temei, de mestesugurile casnice. Majoritatea covarsitoare a mestesugarilor dispuneau de mici ateliere, care, de cele mai multe ori, se aflau in incaperile de locuit. Veniturile lor abia satisfaceau necesitatile familiei mestesugarului si acopereau darile pe care acesta trebuia sa le plateasca statului.
    in Basarabia acestei perioade functionau si ateliere de tip manufacturier de vopsire a panzei si postavurilor, de producere a caramizii si lumanarilor, dar si cateva tabacarii. Toate aceste ateliere de tip manufacturier nicicum nu pot fi numite fabrici. Doar celor cateva intreprinderi de producere a spirtului si sapunului, ce au fost infiintate in Basarabia catre mijlocul secolului al XIX-lea, li se poate atribui calificativul de „fabrici”.
    ªi ultimul compartiment al lectiei nr.10, consacrat comertului, contine numeroase inexactitati si afirmatii eronate. Este incorecta asertiunea, in conformitate cu care, Basarabia „exporta in multe tari europene animale si produse animaliere”. Principalul si aproape unicul importator de cabaline, bovine si pielarie din Basarabia era Austria, mai putin Imperiul otoman. in Imperiul otoman erau exportate, in temei, ovine.
    Total incorecta este si afirmatia cu referire la caile comerciale, care intretaiau „teritoriile moldovenesti din stanga Nistrului”. Cele doua mari cai comerciale la care fac referire autorii acestui manual traversau, de fapt, spatiul dintre Prut si Nistru, si nu teritoriul din stanga acestui rau. Primul drum comercial incepea in Lituania si trecea prin Lvov si Colomeia, intra pe teritoriul Basarabiei pe la Hotin si continua de-a lungul malului drept al Nistrului, pana la Tighina si Cetatea Alba. Itinerarul celui de-al doilea drum comercial trecea prin Suceava, Iasi, Lapusna, Tighina si abia dupa aceasta traversa Nistrul, indreptandu-se spre Kiev.
    Eronata si exagerata este si afirmatia cu referire la faptul ca „teritoriul moldovenesc din stanga Nistrului a devenit un centru important al relatiilor comerciale cu orasul Caffa din Crimeea si cu orasul Kiev din Ucraina” (p.46). in prima jumatate a secolului al XIX-lea, respectiva regiune era antrenata inca insuficient in circuitul comercial al Novorosiei.
    Desfiintarea vamii si carantinei (si nu a vamii Carantin) de la Nistru, in anul 1830, nu a urmarit „protejarea pietei locale” (p.46), ci includerea Basarabiei in spatiul unic economic si comercial al Imperiului rus.
    ªi aceasta tema, ca si precedenta, analizata in numarul trecut al hebdomadarului „Flux”, contine o sumedenie de informatii false in textele ce insotesc imaginile inserate in cadrul acestui text. Majoritatea covarsitoare a acestor imagini sunt fotografii realizate la inceputul secolului al XX-lea, insa autorii manualului, recurg la minciuna, mentionand ca toate-s din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
    ªi sub aspect metodic, 8 imagini pentru o tema este mult, daca tinem cont ca majoritatea lor sunt prezentate intr-o varianta minuscula, fapt ce complica elevului perceperea informatiei pe care acestea o contin.

  38. http://www.jurnal.md/article/2815/

    Editia curenta: Nr.559 din 16 Martie 2007
    Opinii
    Note pe marginea Declaratiei Institutului Gerg-Eckert din Braunschweig, 15 decembrie 2006
    autor: Dr. Aurelia Felea,
    La 15 decembrie 2006, in cadrul unei reuniuni stiintifice consacrate predarii istoriei in R. Moldova, Institutul Georg-Eckert din Braunschweig (Germania) a emis o declaratie care invita la reflectii. Documentul incepe cu ideea potrivit careia, in procesul elaborarii manualelor scolare de istorie, societatea si politicienii din R. Moldova sunt profund divizati si ca, dupa o dezbatere acerba si consultari cu organismele internationale, guvernul a decis sa implementeze o perspectiva integrata, in care istoria Moldovei sa fie plasata intr-un context mai larg, european. Manualele de istorie tiparite recent si distribuite in R. Moldova, se mai spune in Declaratie, au fost elaborate de autori moldoveni insarcinati de guvern. Institutul Georg-Eckert subliniaza ca rolul sau in procesul de elaborare a manualelor a fost sa ajute la imbunatatirea calitatii didactice a lucrarilor si sa-i sustina pe autori in efortul de a intreprinde o abordare integrata in predarea si invatarea istoriei.

    Institutia s-a pronuntat de la bun inceput in favoarea unui proces deschis, transparent si democratic, intemeiat pe contributia institutiilor pedagogice si istorice relevante din R. Moldova. Expertizele oferite de Institutul Georg-Eckert, in calitate de for consultativ, nu se substituie, ci se alatura revizuirilor istoriografice si didactice din interiorul Moldovei. Relativ la evaluarea manualelor de Istorie integrata, sursa citata indica asupra faptului ca in urma recenzarilor repetate, efectuate de catre expertii din institut, niciun manual nu a atins scopurile statuate in Curriculumul din Moldova si ca unele au fost departe de a corespunde noilor standarde metodologice. Expertii au recomandat o serioasa reelaborare a tuturor manualelor si nu au sugerat publicarea in forma in care au fost prezentate pentru recenzare. Ei n-au opinat ca noile manuale trebuie sa le elimine pe cele utilizate anterior; dimpotriva, tinand cont de deficientele tipariturilor recente, au fost inclinati sa considere oportuna folosirea manualelor vechi, pe langa cele noi. Institutul a sustinut guvernul moldovean in initiativa de a imbunatati predarea istoriei si scrierea manualelor, insa nu a aprobat cartile in discutie, pentru ca, de fapt, nu dispune de asemenea mandat.

    Organizand, in anul 2006, trei seminarii dedicate acestei problematici, institutul a facut tot ce i-a stat in puteri pentru a sustine procesul de elaborare a manualelor din Moldova, se releva in Declaratie. in acelasi timp, institutul considera ca autorii si-au dat toata silinta pentru a imbunatati predarea istoriei in conditii dificile. Institutia conclude ca manualele nu sunt un mediu pentru continuarea conflictului politic si ideologic si regreta faptul ca noile manuale din Moldova au devenit subiectul unei controverse atat de politizate, exprimandu-si, totodata, speranta ca aceste critici vor deveni parte a unei dezbateri mai rationale si a unei cercetari profesioniste.

    in comentariul pe marginea acestui document, facut de catre istoricul iesean Flavius Solomon, participant la intrunirea de la Braunschweig, se spune: „Deloc intamplator, chiar daca pledeaza in continuare pentru implementarea si in Republica Moldova a modelului integrat in predarea istoriei, Institutul Georg-Eckert a tinut sa se delimiteze public […] de incercarile unor cercuri politice de la Chisinau de a-i folosi abuziv numele in promovarea politicilor educationale”.
    Este formidabil ca Institutul Georg-Eckert si-a precizat pozitia. Societatea moldava se afla de mult timp in asteptarea explicatiilor organismelor europene, de bunele intentii ale carora nu se indoia. Am descurajat in alte imprejurari maniera in care guvernarea si autorii manualelor de istorie integrata prezentau opiniile expertilor straini si atribuiau acestora afirmatii pe care era greu de crezut ca le-ar fi emis exponentii Consiliului Europei, Institutului Georg-Eckert, Asociatiei Profesorilor de Istorie din Europa (EUROCLIO). Ne bucuram, prin urmare, ca necesarele clarificari au venit.

    Citind Declaratia, am ramas totusi cu unele nedumeriri. Afirmatia conform careia societatea si politicienii din R. Moldova sunt profund divizati in problema predarii istoriei este departe de a exprima realitatea. Societatea si comunitatea academica a fost aproape unanima in a sustine necesitatea finalizarii reformei educationale incepute in anii 1990 si efectuarii unor bilanturi care sa permita orchestrarea eforturilor de viitor. Aceasta reforma a fost intrerupta in mod voluntar de catre partidul instalat la putere in anul 2001 care, in plus, a inscenat fara succes tensiuni in mediul didactic, academic si in societate.

    Ideea despre oarecare dezbateri interne, derulate inainte de adoptarea de catre guvern a perspectivei integrate, este falsa, institutul fiind influentat, probabil, de discursul propagandistic al factorilor de decizie din R. Moldova. in realitate, dupa esecul intruziunii sale in procesul didactic din anul 2002, in loc sa asigure un cadru de discutie democratic, transparent si nediscriminatoriu, Partidul Comunistilor a decis sa exercite presiuni asupra comunitatii, drapandu-se cu lozinca istoriei integrate.

    (Va urma)

    Adauga / Vezi toate comentariile
    Vizualizāri: 118
    Comentarii: 0

  39. http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=19696&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Politica&num=11

    Ion Varta

    in cele ce urmeaza vom continua analiza hartilor inserate in manualul de istorie integrata pentru clasa a VII-a, pe care am initiat-o in numarul 9 al hebdomadarului „Flux”.

    Harta inserata la pagina 30, in ciuda faptului ca a fost preluata din alte manuale de istorie, in urma celor cateva interventii neinspirate ale autorilor manualului de istorie integrata pentru clasa a VII-a, s-a „pricopsit” cu cateva elemente aiurite, care-i denatureaza mesajul si creeaza confuzii elevilor. Astfel, prin trunchierea neinspirata a versiunii originale a hartii, au fost mutilate un sir de denumiri geografice, fapt ce denota o ignoranta crasa, o lipsa elementara de responsabilitate, si o lipsa de respect fata de utilizatorii acestui manual „integrat” din partea celor trei autori. Astfel, in urma acestei trunchieri, Transilvania devine „Vania”, Dunarea – „narea”, Targu Jiu – „Jiu”. O alta interventie „nazdravana” a celor trei scribi chisinauieni in versiunea originala a respectivei harti a condus la denaturari regretabile cu referire la denumirile celor trei tari romane. Astfel, in urma unei atare interventii, denumirea Principatului Moldovei e reprodusa cu litere de-o schioapa, in timp ce denumirile tarii Romanesti si Marelui Principat al Transilvaniei – cu litere incomparabil mai mici. Acelasi lucru s-a intamplat si cu transcrierea denumirii localitatii Chisinau, care, in versiunea celor trei autori, in a doua jumatate a secolului al XVII-lea – mijlocul secolului al XVIII-lea ar fi fost mai importanta decat Tighina.
    Aceeasi harta contine si alte mostre de agramatie, gen indicarea orasului Harlau pe teritoriul Transilvaniei. Cei trei autori n-au indicat in mod clar care sunt teritoriile celor trei tari romane, aflate in acea perioada sub administratie turceasca. Astfel, cu referire la Principatul Moldovei este indicata doar raiaua Hotinului, iar in cadrul tarii Romanesti – doar Dobrogea, cei trei uitand sa indice cu aceleasi semne conventionale teritoriile din jurul Tighinei, Cetatii Albe, Chiliei, precum si a doua orase din Muntenia – Turnu si Giurgiu.
    Gafe regretabile similare au fost comise si in cazul hartii inserate la pagina 68. Astfel, Oradea, in versiunea celor trei autori este „dea”, Hunedoara – „nedoara”, Orsova – „va”, Regatul Poloniei – „Poloniei”, Imperiul Habsburgic – „Periul Ha”. O atare atitudine iresponsabila si negligenta denota, in ultima instanta, si un evident dispret fata de utilizatorii unui atare manual.
    Harta inserata la pagina 80 poarta un titlu incorect care suna in felul urmator: ”Anglia in timpul razboiului civil”. in realitate, aceasta harta nu include doar Anglia, ci toate provinciile istorice ale Regatului Marii Britanii si Irlandei. Unele notiuni geografice asa si n-au fost traduse in limba romana din limba engleza, gen „Wales”, care este tara Galilor, sau „London” – Londra etc.
    O adevarata „bijuterie” doldora de erori si agramatii este si harta inserata la pagina 87, care se refera la tema „Republica Franceza – faza radicala a revolutiei”. ªi in acest caz cei trei autori chisinauieni utilizeaza o harta de imprumut, realizata de autori straini, in limba franceza, dar pe care n-au binevoit barem s-o traduca in mod consecvent intr-o corecta limba romana. Unele denumiri geografice au fost, totusi, traduse, insa majoritatea covarsitoare asa si a ramas in versiunea franceza. Atare iresponsabilitate va conduce doar la derutarea elevilor care vor fi nevoiti sa utilizeze denumirile geografice cu referire la Franta si tarile invecinate intr-o forma nefireasca limbii romane. Astfel, insula Corsica figureaza in aceasta harta in formula limbii franceze – „Corce”, Comitatul Nisa – „Comité de Nice”, Savoia – „Savoe”, orasul Marsilia – „Marceille”, Koblenz – „Coblence”, Mainz – „Mayence”. intr-o formula nefireasca limbii romane sunt transcrise un sir de rauri de pe teritoriul Frantei si Germaniei: Loara – „Loire”, Ron – „Rhône”, Sena – „Seine”, Rin – „Rhin”.
    Un sir de denumiri geografice au fost pur, si simplu, prezentate intr-o formula stalcita, gen – orasul Jemappes de pe teritoriul Belgiei – „Jemmapes”, Canalul Manecii (sau Marea Manecii) – „Manche” (nici macar „La Manche” – in formula corecta a limbii franceze). Respectiva harta contine si alte inadvertente pe care le-am semnalat si cu referire la alte harti – Regatul Marii Britanii si Irlandei (sau Regatul Unit al Marii Britanii) este denumit „Anglia”. Denumirea orasului Torino din Italia este transcrisa in formula incorecta „Turin” etc.
    De carente similare sufera si harta inserata la pagina 93. Denumirile mai multor orase si in acest caz asa si n-au fost traduse – „Marceille” – Marsilia, „Brussels” – Bruxelles. in plus, unele orase care dintotdeauna au facut parte din anumite tari, conform acestei harti, au „migrat” pe alte meleaguri. Exemplul cel mai edificator este orasul italian Bologna, care „s-a pomenit” pe litoralul francez al Canalului Manecii. in plus, aceasta harta nu contine informatia absolut indispensabila inserata in legenda unei harti. Alta gafa serioasa a autorilor manualului de istorie integrata este si reproducerea cu aceeasi culoare a teritoriilor Imperiilor rus, otoman, Suediei, Portugaliei, Regatului Unit al Marii Britanii si chiar a regiunii de nord a continentului african.
    Un sir de harti, cum ar fi cea inserata la pagina 61 sau cea de la pagina 52, sunt imposibil de utilizat si din cauza ca sunt reproduse intr-o varianta minuscula, fapt ce complica citirea informatiei pe care acestea o contin.
    in analiza hartilor inserate in manualul de istorie integrata preferam sa ne oprim aici, cu toate ca ea nu este nici pe departe exhaustiva. Concluzia finala care se impune este una trista de tot. Asemenea harti pe care le-au „nascocit” cei trei bravi istorici chisinauieni constituie o rusine pentru pedagogia moldoveneasca si discrediteaza o data in plus si in mod iremediabil asa-numitele manuale de istorie integrata realizate la comanda si sub dictatul politic al partidului de guvernamant.
    (Va urma)

  40. http://www.economist.com/world/international/displaystory.cfm?story_id=8857329

    Learning about the past
    Where history isn’t bunk
    Mar 15th 2007 | DUBLIN, ISTANBUL AND SYDNEY
    From The Economist print edition
    Across the world, approaches to teaching children about their nation’s past are hotly contested—especially at times of wider debate on national identity
    TASS
    IF THE past is a foreign country, the version that used to be taught in Irish schools had a simple landscape. For 750 years after the first invasion by an English king, Ireland suffered oppression. Then at Easter 1916, her brave sons rose against the tyrant; their leaders were shot but their cause prevailed, and Ireland (or 26 of her 32 counties) lived happily ever after.
    Awkward episodes, like the conflict between rival Irish nationalist groups in 1922-23, were airbrushed away. “The civil war was just an embarrassment, it was hardly mentioned,” says Jimmy Joyce, who went to school in Dublin in the 1950s.
    These days, Irish history lessons are more sophisticated. They deal happily with facts that have no place in a plain tale of heroes and tyrants: like the fact that hundreds of thousands of Irish people, Catholic and Protestant, fought for Britain during the two world wars.
    Why the change? First because in the 1980s, some people in Ireland became uneasy about the fact that a crude view of their national history was fuelling a conflict in the north of the island. Then came a fall in the influence of the Catholic church, whose authority had rested on a deft fusion between religion and patriotism. Also at work was an even broader shift: a state that was rich, confident and cosmopolitan saw less need to drum simple ideas into its youth, especially if those ideas risked encouraging violence.
    As countries all over the world argue over “what to tell the children” about their collective past, many will look to Ireland rather enviously. Its seamless transition from a nationalist view of history to an open-minded one is an exception.
    A history curriculum is often a telling sign of how a nation and its elites see themselves: as victims of colonialism or practitioners (either repentant or defiant) of imperial power. In the modern history of Mexico, for example, a big landmark was the introduction, 15 years ago, of text-books that were a bit less anti-American.
    Many states still see history teaching, and the inculcation of foundation myths, as a strategic imperative; others see it as an exercise in teaching children to think for themselves. And the experience of several countries suggests that, whatever educators and politicians might want, there is a limit to how far history lessons can diverge in their tone from society as a whole.
    Take Australia. John Howard, the conservative prime minister, has made history one of his favourite causes. At a “history summit” he held last August, educators were urged to “re-establish a structured narrative” about the nation’s past. This was seen by liberal critics as a doomed bid to revive a romantic vision of white settlement in the 18th century. The romantic story has been fading since the 1980s, when a liberal, revisionist view came to dominate curricula: one that replaced “settlement” with “invasion” and that looked for the first time at the stories of aborigines and women.
    How much difference have Australia’s policy battles made to what children in that cosmopolitan land are taught? Under Mr Howard’s 11-year government, “multicultural” and “aboriginal reconciliation”, two terms that once had currency, have faded from the policy lexicon.
    But not from classrooms. Australia’s curricula are controlled by the states, not from Canberra. Most states have rolled Australian history into social-studies courses, often rather muddled. But in New South Wales, the most populous state, where the subject is taught in its own right, Mr Howard’s bid to promote a patriotic view of history meets strong resistance.
    Judy King, head of Riverside Girls High School in Sydney, has students from more than 40 ethnic groups at her school. “It’s simply not possible to present one story to them, and nor do we,” she says. “We canvass all the terms for white settlement: colonialism, invasion and genocide. Are all views valid? Yes. What’s the problem with that? If the prime minister wants a single narrative instead, then speaking as someone who’s taught history for 42 years he’ll have an absolute fight on his hands.”
    Tom Ying, head of history at Burwood Girls High School in Sydney, grew up as a Chinese child in the white Australia of the 1950s. In a school where most students are from non-English-speaking homes, he welcomes an approach that includes the dark side of European settlement. “When you have only one side of the story, immigrants, women and aborigines aren’t going to have an investment in it.”
    Australia is a country where a relatively gentle (by world standards) effort to reimpose a sort of national ideology looks destined to fail. Russia, by contrast, is a country where the general principle of a toughly enforced ideology, and a national foundation story, still seems natural to many people, including the country’s elite.
    In a telling sign of how he wants Russians to imagine their past, President Vladimir Putin has introduced a new national day—November 4th—to replace the old communist Revolution Day holiday on November 7th. What the new date recalls is the moment in 1612 when Russia, after a period of chaos, drove the Catholic Poles and Lithuanians out of Moscow. Despite the bonhomie of this week’s 25-minute chat between Mr Putin and Pope Benedict XVI, the president is promoting a national day which signals “isolation and defensiveness” towards western Christendom, says Andrei Zorin, a Russian historian.
    Because trends and ideas take time to trickle down from the elite to the classroom, Russian schools are still quite liberal places. In a hangover from the free-ranging tone of Boris Yeltsin’s presidency, teachers can portray the past pretty much in whatever way they choose. But they are bracing for a change. As one liberal history teacher frets: “I can imagine that in a year’s time we will be obliged to explain the meaning of the new holiday to first-year pupils.” And part of the meaning is that chaos—be it in the Yeltsin era or prior to 1612—is a greater evil than toughly enforced order.
    In South Africa, where white rule collapsed at the same time as communism did, the authorities seem to have done a better job at forging a new national story and avoiding the trap of replacing one rigid ideology with another. “The main message of the new school curriculum is inclusion and reconciliation,” says Linda Chisholm, who helped design post-apartheid lessons. “We teach pupils to handle primary sources, like oral history and documents, instead of spoon-feeding them on textbooks,” adds Aled Jones, a history teacher at Bridge House school in Cape Province. It helps that symbols and anniversaries have been redefined with skill. December 16th used to be a day to remember white settlers clashing with the Zulus in 1838; now it is the Day of Reconciliation.
    By those standards, parts of the northern hemisphere are far behind. A hard argument over history is under way in places like south-eastern Europe: this battle pits old elites that see teaching history as a strategic issue against newer ones that hope for an opening of minds.
    In modern Turkey, classrooms have always been seen as a battleground for young hearts. Every day, children start the day by chanting: “I am a Turk, I am honest, I am industrious”—and woe betide the tiny tot who stumbles because Turkish is not his main tongue. Secondary schools get regular visits from army officers who try to instil “national-security awareness”.
    In such a climate, it is inevitable that “history is considered a sensitive matter, to be managed by the state,” says Taner Akcam, a Turkish-born historian, whose frank views on the fate of Ottoman Armenians in 1915 have exposed him to harassment by Turkish nationalists, even in America where he now lives. But text-books have changed recently, under pressure from the European Union: the latest still call the British “sly and treacherous” but are a little kinder to the Greeks. Neyyir Berktay, an educationalist, calls the new books “significantly better” than what went before; but they are still far from accepting the idea of more than one culture within Turkey’s borders.
    In neighbouring Greece, there is a bitter controversy over a new textbook for 12-year-olds. Its approach is a challenge to some historical vignettes that are dear to modern Greek hearts: for example the idea of “secret schools” where priests taught youngsters to read and write in defiance of their Ottoman masters.
    While Ireland’s religious nationalism is in retreat (because the Catholic Church has lost influence), Greece’s Orthodox leaders, like Archbishop Christodoulos of Athens, are putting up a harder fight to preserve the nationalist spirit which their predecessors embraced, reluctantly at first, in the 19th century. Ranged against them is a new school of Balkan history that reflects a cross-border dialogue between scholars. The net result is a fairer story—though when books try to be fair there’s always a risk of being bland, says Thalia Dragona, a Greek educational psychologist.
    Meanwhile some Greeks retort that 11 or 12 is too young to go looking for facts. In a web-discussion of the new Greek textbook, one participant thunders: “At university, the goal of historical research is the discovery of truth. But in primary schools history teaching has an entirely different aim—to form historical consciousness and social identity!”

    Back to top »

  41. http://groups.yahoo.com/group/Jewish_Daily_News/message/4381

    To: antisemitismnews@yahoogroups.com
    From: „Ionas Aurelian Rus” Add to Address Book Add Mobile Alert
    Date: Sat, 17 Mar 2007 12:53:45 -0700 (PDT)
    Subject: [Anti Semitism News] New Moldovan history textbook: 6 million Poles killed during World War II, no mention of the Jews, etc.

    New Moldovan history textbook: 6 million Poles killed during World War II, no mention of the Jews, etc.

    In the ninth grade Moldovan Communized integrated history textbook [Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Sprinceana, Ludmila Barbus, Sergiu Albu-Machedon,
    Anton Dumbrava, Istorie: Epoca Contemporana, Manual pentru clasa a IX-a
    (which in English would be translated as „History: The Contemporary Period,
    Textbook for the Ninth Grade”) (Chisinau: Ministerul Educatiei si Tineretului
    al Republicii Moldova, 2006) (translated to „Chisinau: The Ministry of Education
    and Youth of the Republic of Moldova, 2006)], on p. 135, the following things are written: „In tara este stabilit un regim de teroare crunta: 6 milioane de polonezi au fost omorati, bogatiile tarii au devenit obiect de jaf, insa rezistenta polonezilor n-a incetat pentru o clipa”. In English, this is translated as „A regime of horrible terror was established in the country: 6 million Poles were killed, the wealth of the country was looted, but the resistance of the Poles did not stop for one moment.” The distortions are the following: 1. 3 million of the 6 million dead citizens of interwar Poland were Jews killed during the Holocaust, half of the Jewish victims of the Shoah, which means that the tradition of Soviet textbooks of presenting the Jews who died in the Nazi Holocaust killed by the German authorities merely as citizens of their respective countries is still sporadically alive and well in the Moldovan textbooks, and 2. there is no mention of the Polish citizens killed by the Soviets included in this number, including those who were killed at Katyn. What else would you expect from Communists who present the Soviet Union in a positive light, and who minimize Stalin’s crimes?. One sees „goodies” such as the fact that the Soviet Union allegedly „nu s-a implicat in actiunile de distrugere a Poloniei” („was not implicated in the actions for the destruction of Poland”) (also on p. 135).
    The world history part of the textbook is not better than the textbooks in Belarus, a country whose regime the main author of the textbook has defended vociferously. See the text below, accessed at http://www.belarusembassy.org/elections/opinion_observers.htm .

    „Moldavian Observer: Pressure from Abroad Fails to Influence Belarusians’ Choice

    Pressure from abroad will fail to influence the choice of the Belarusians, international observer from Moldova, director of the strategic analysis and forecasting center Sergei Nazarija said.

    “I do not think pressure on any country, be it Moldova or Belarus, can radically shift the opinion of the electorate. Whatever it will be, I think the entire world should accept the choice of the Belarusians. We should respect it”, he said.

    According to the observer, the election in Belarus is taking place in “the legal framework and in line with the Belarusian legislation”. The observer from Moldova pointed to no serious flaws in the election process. “The vote is undergoing in an appropriate atmosphere without any pressure on the electorate”, Sergei Nazarija said.

    According to him, since March 14 when Sergei Nazarija arrived in Belarus, “there has been no straightforward campaigning for anyone of the Belarusian candidates on the TV”. The opponents had an opportunity to state their point of view and criticize the active head of state in the press.”

    All the best,

    Ionas Aurelian Rus

  42. http://www.jurnal.md/article/2913/

    Editia curenta: Nr.563 din 30 Martie 2007
    Opinii
    Note pe marginea Declaratiei Institutului Georg-Eckert din Braunschweig, 15 decembrie 2006

    autor: Dr. Aurelia Felea
    (Urmare din nr. 559)
    Atragem atentia asupra opiniei lui Alexandru Mosanu, cunoscut istoric si membru de onoare al Academiei Romane, care sustine ca politica identitara a acestui partid, inclusiv modificarile initiate in sfera educatiei istorice, se cuvine sa fie examinate din perspectiva Conceptiei politicii nationale a Republicii Moldova, document cu statut de lege organica, adoptat la 19 decembrie 2003, care vizeaza instaurarea unei ideologii de stat. Tendinta spre instalarea unei atare ideologii a fost semnalata si de catre observatorii straini. Reputatul profesor german Klaus Heitmann, detinator al Marelui Premiu al Academiei Franceze, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Academiei Romane, releva intr-unul din studiile sale ca antiromanismul si-a reluat functia de ideologie de stat si ca, intrucat situatia materiala a intelectualului devine tot mai precara, autoritatile tind sa-l transforme in mercenarul lor. Ionas Aurelian Rus, doctorand si cercetator in politologie, cu o concentrare pe relatiile internationale, politica comparativa si istoria moderna a Europei, lector la Universitatea Rutgers din SUA, califica tentativa de impunere a unei ideologii de stat drept anticonstitutionala, deoarece Constitutia Republicii Moldova spune clar ca statul nu are dreptul la o ideologie oficiala. Nu ne uimeste, prin urmare, ca Keith Hitchins, profesor de istorie la Universitatea Illinois din SUA, specialist de notorietate in studiul istoriei Europei de Est, a vazut in manualul de clasa a IX-a o intoarcere inapoi, spre timpurile sovietice, adaugand: „E un fapt regretabil, societatea ar trebui sa ia atitudine fata de o astfel de tratare a istoriei”. Faptul ca institutiile de cercetare si universitare, multe dintre organizatiile non-guvernamenale, televiziunea publica, acum si manualele de istorie (tiparite, de altfel, exclusiv la editurile de stat Lumina, Univers Pedagogic si Cartea Moldovei) se afla sub controlul Partidului Comunistilor este un semnal alarmant in ceea ce priveste perspectivele democratiei in R. Moldova. Spatiul color al manualelor, dominat de fotografiile liderilor sovietici si de simbolurile comuniste, sunt in acest sens dovezi cat se poate de concludente.
    Ionas Aurelian Rus a demonstrat ca, minimalizand Holocaustul, autorii manualului de clasa a IX-a compromit idealul democratic. Autorul citat a scos in evidenta atitudinea autorilor manualului fata de crimele nazistilor germani, subliniind ca acesti autori prezinta gresit numarul evreilor exterminati la Auschwitz – cateva sute de mii -, specialistii in domeniu oferind cifra de peste un milion de evrei omorati in acest lagar nazist. Cercetatorul semnaleaza faptul ca nicaieri in manual nu este indicat numarul total al victimelor evreiesti ale Holocaustului – 5-6 milioane de oameni – si nu sunt mentionate camerele de gazare. Ionas Aurelian Rus considera ca, inserand cifra de 500.000 de evrei exterminati in Transnistria de catre autoritatile romanesti (in realitate cifrele variind intre 280.000-380.000 de evrei ucisi de autoritatile romanesti sau de fortele auxiliare ucrainene, aflate sub control romanesc in Basarabia, Transnistria si Bucovina), autorii manualului sugereaza, aidoma revizionistilor si acelora care neaga camerele de gazare, ca multi evrei, care trebuia sa fie trimisi la Auschwitz, au ajuns in Europa de Est, unde se presupune ca au murit nu din cauza nazistilor germani, ci a aliatilor negermani ai acestora. Astfel de idei sunt promovate nu doar de catre neonazisti, dar si de unii comunisti ex-sovietici antisemiti, in principal din Rusia. Acest autor considera ca antisemitismul larg raspandit printre comunistii din R. Moldova explica de ce pozitia autorilor manualului de istorie pentru clasa a IX-a este agreata de catre comunistii moldoveni. De asemenea, comunistii si autorii de manuale aflati in serviciul lor promoveaza o identitate etnica moldoveneasca, descurajand-o pe cea romaneasca prin tot felul de mijloace, inclusiv distorsionand sursele istorice. Nu putem decat sa subscriem la concluzia politologului american: asemenea abordare a trecutului constituie un afront la adresa democratiei si nu are dreptul sa fie prezenta in manualele scolare.
    Din Declaratie rezulta ca la institut s-a stiut despre numirea din oficiu a autorilor manualelor de istorie integrata. Ramanem uimiti ca nu s-a manifestat curiozitate in privinta biografiei profesionale a persoanelor insarcinate de guvern cu alcatuirea manualelor. O informare, fie si superficiala, ar fi vadit absenta lucrarilor istoriografice relevabile semnate de autorii vizati. Nici unul dintre acestia, dupa stiinta noastra, n-a facut studii si n-a beneficiat de stagii profesionale indelungate in universitati occidentale. in acelasi timp, exista in R. Moldova o duzina de istorici, fosti bursieri DAAD, Humboldt, Fulbright, a caror neparticipare la proiect ar fi trebuit sa dea de gandit organismelor europene, mai ales ca aceste persoane nu resping ideea de istorie integrata.
    Asertiunea potrivit careia noile manuale nu au atins scopurile fixate in Curriculumul din Moldova arata ca institutul fie ca nu stie despre lipsa unui adevarat curriculum, alcatuit conform dezideratului integrator, fie ca nu acorda suficienta importanta acestei imprejurari.
    Este mai presus de orice indoiala ca organismele europene, inclusiv Institutul Georg-Eckert, au pledat in favoarea unui proces deschis, transparent si democratic si ca n-au avut intentia sa inlocuiasca recenziile institutiilor specializate din R. Moldova. Factorii de resort si autorii noilor manuale fac insa apel reiterat la autoritatea institutiilor europene, considerand orice critica interna ca fiind inutila si desueta. Reactia lui Corneliu Popovici, unul din autorii manualului de clasa a V-a, la recenzia pe care am dedicat-o acestei carti si pe care am facut-o publica la 28 iunie 2005 s-a lasat asteptata timp de mai mult de un an si s-a produs dupa ce autoritatile au dispus introducerea manualelor vizate in scoli. Raspunsul s-a rezumat la aceea ca exista deja opinia favorabila a expertilor europeni referitoare la acest manual, ca recenzentul n-a scris manuale si, prin urmare, nu este initiat deloc in domeniu, aceasta in pofida faptului ca semnatarul acestor randuri profeseaza istoria, a efectuat investigatii stiintifice timp de cativa ani in mari universitati occidentale si, nu in ultimul rand, este parintele unui copil care studiaza in scoala aceasta disciplina.
    in Declaratie se fac referiri la contributiile subiectilor implicati in proces – guvernul Moldovei a fost preocupat de perspectiva europeana a tarii, „autorii si-au dat toata silinta pentru a imbunatati predarea istoriei in conditii dificile”, „institutul a facut tot ce i-a stat in puteri pentru a sustine procesul de elaborare a manualelor” -, ramanem totusi nedumeriti cum a putut sa se intample ca rezultatul sa fie un total esec. Presupunem ca autorii documentului isi dau seama ce tensiuni si dificultati implica utilizarea in paralel a manualelor vechi si noi, pe care ne-o recomanda, si remanierea situatiei prin „dezbateri rationale” si „cercetare profesionista”, in conditiile cand libertatea academica este tot mai mult ingradita, importanti lideri comunisti considera manualele de Istoria Romanilor „pseudomanuale”, iar energiile creatoare se disipeaza continuu prin exodul peste hotare al intelectualitatii. Este o constatare la indemana oricui ca lucrarile Comisiei de expertiza stiintifica a manualelor de istorie, desfasurate sub patronajul Academiei de ªtiinte a Moldovei in decembrie 2006, n-au fost decat o farsa.
    Nutresc profund respect fata de Institutul Georg-Eckert, intre altele si pentru meritul exceptional pe care l-a avut in anii 1970-1980 in cultivarea raporturilor cu istoricii de dupa „cortina de fier”. Ma gandesc cu simpatie la W. Schlesinger, G. von Grawert-May, G. Rhode, H. Ludat, istorici celebri, unii dintre ei implicati in activitatea Institutului Georg-Eckert, care au intretinut, in vremuri deloc usoare, un dialog continuu cu intelectualii est-europeni, contribuind astfel, cu mijloacele meseriei lor, la depasirea granitelor reale sau imaginare dintre oameni. imi explic reusita acelei generatii prin perspicacitatea si principialitatea de care a dat dovada, sugerand politicului, atunci cand acesta incerca sa-si revendice legitimitatea prin istorie, sa respecte cu sinceritate argumentul stiintific.

    Adauga / Vezi toate comentariile
    Vizualizāri: 153
    Comentarii: 1

  43. Cioroianu (ministrul de externe roman) puternic anti-istoria integrata comunista din RM

    http://www.senat.ro/pagini/declaratii%20politice/cioroianu/Cioroianu%2029032005.htm

    DECLARAÞIE POLITICÃ

    Este in datul nostru sã incepem mai relaxaþi, chiar ºi atunci cand sunt subiecte delicate, in prezent, ºi sunt convins cã ºi alþi colegi senatori vor aduce in discuþie situaþia celor trei ziariºti care deocamdatã ne este necunoscutã.
    Din pãcate, ºi ceea ce vreau sã vã prezint astãzi este o problemã, in opinia mea, destul de gravã ºi, incerc, eu insumi sã trec, la fel ca ºi dumneavoastrã, peste relaxarea aceasta de inceput.
    in esenþã cred cã numai este cazul, suntem oameni cat de cat iniþiaþi asupra prezentului ºi asupra secolului in care cu toþii ne-am nãscut. Ne aducem aminte ce a insemnat Andrei Jdanov intr-o anumitã perioadã a istoriei acestui continent, pãrintele realismului socialist, cel care a tutelat in toamna anului 1947 apariþia Cominform-ului. Problema este cã realismul socialist a murit, a murit ºi Cominform-ul, Andrei Jdanov a plecat ºi el spre ceruri, dar surprinderea mea ºi subiectul scurtei declaraþii pe care am sã o fac trimite la o serie de clone jdanoviste care, spre neplãcerea noastrã, au apãrut in lunile din urmã in sora noastrã, uneori vitregitã de soarta ºi de istorie, Republica Moldova.
    Despre ce este vorba?
    Un Institut pentru relaþii internaþionale din Chiºinãu, a girat editarea unui manual de Istorie Contemporanã pentru clasa a XII-a aprobat cu o largheþe terifiantã de Ministerul Educaþiei din Republica Moldova, manual in care, cred eu, cã orice cititor, de-acum ºi in veacul vecilor, aruncandu-ºi ochii, va rãmane cu o impresie destul de neplãcutã referitoare la romanismul de la inceputul acestui secol.
    Sigur cã este destul de delicat sã invitãm Chiºinãul la un parteneriat in aceastã problemã, aºa cum Franþa ºi Germania deja au anunþat, cei care sunteþi, cat de cat iniþiaþi, probabil aþi auzit cã ministerele celor douã þãri au pus la cale apariþia unui manual comun de istorie, Franþa ºi Germania . O mai bunã manierã de a reconcilia trecutul eu nu cred cã existã!
    Vã daþi seama cat ne-am bucura sã fim ºi noi mãcar contemporani cu un manual de Istorie Balcanicã sau cu un manual de istorie comunã… nu ºtiu, Romania cu Ungaria mãcar, ca duºmani istorici.
    Vã aduc aminte, in parantezã fie spus, cã am fost martori cu toþi, in toamna lui 1999, la un scandal care ne-a privit, intr-o oarecare mãsurã, cel al manualelor ºi aici este un punct de autocriticã pe care trebuie sã ni-l facem cu toþii, nici mãcar nu am reuºit, cu toatã dezbaterea care a fost, nici mãcar nu am reuºit sã impunem denumirea corectã a acestei probleme.
    S-a discutat despre manuale opþionale, alternative, corect era opþionale. S-a instituit deja termenul de manual alternativ, deºi este incorect ºi el nu apare niciunde ºi, vã daþi seama cã nu disputam principii de educaþie, ci disputam care pozã este mai mare, cea a Andreei Esca sau de ce este mai micã poza lui Mihai Viteazu.
    Trec la subiect, doamnelor ºi domnilor. Imaginaþi-vã cã liceanul care va citi acest manual apãrut la Chiºinãu ºi ai cãrui autori sunt Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Ludmila Barbuº, Alexandru Gurian, Mihai Spranceanã ºi Anton Dumbravã, acest licean va afla, de exemplu, cã Romania a ocupat „abuziv” Basarabia in 1918, „contrar voinþei majoritãþii absolute a populaþiei” ºi a menþinut-o apoi „sub dominaþie militarã strãinã, panã ce a survenit eliberarea sovieticã din 1940”, dupã care, citez iarãºi „ fasciºtilor ºi naziºtilor de romani in 1941”, cand au ajuns „La Chiºinãu, in primele zile ale ocupaþiei, oamenii erau uciºi pe strãzi, femeile violate, copii injunghiaþi cu baionetele, sute de cadavre erau aruncate spre sfaºiere cainilor ºi aºa mai departe.”
    Doamnelor ºi domnilor,
    in prezentul nostru tumultos, sigur cã astfel de afirmaþii aberante pot sã treacã pe langã noi cu mare uºurinþã. Cred, totuºi cã acest lucru, chiar in acest moment, nu este deloc intamplãtor, aceste teze nu s-au nãscut la Chiºinãu acum, ele sunt teze care au prins cheag la Moscova pe vremea in care Jdanov, de care vorbeam sau alþii erau in culmea gloriei lor sau pe vremea in care la sfarºitul anilor 1940, istoricul Mihai Roller, un alt tartor al spãlãrii de creiere, activa din plin, cum bine ºtiþi.
    Eu cred, ºi asta este ultima idee, cã reþeta, ºi, e de datoria mea, ca senator, sã o spun de aici, cred cã reþeta unui astfel de manual precum cel moldav, ºi o spun ca un om care sunt foarte relaxat, pentru cã de regulã nu trãiesc astfel de pulsiuni naþionaliste, dar cred cã este de datoria mea sã ne punem problema, dacã nu cumva acest manual care nu descrie trecutul, pentru cã e limpede cã armata romanã cu toate crimele ei, ºi au fost crime reale, dar nu a fãcut aberaþiile despre care vine vorba in manual.
    Nici nu-l descrie, nici nu-l rescrie pentru cã, mã rog, a rescrie trecutul presupune un efort ceva mai mare, eu cred pur ºi simplu cã acest manual de Istorie apãrut anul acesta la Chiºinãu pregãteºte, de fapt, minciunile campaniilor electorale viitoare din aceastã republicã ºi in acest motiv ne intereseazã pe toþi.
    Vã mulþumesc mult .

    Senator Adrian CIOROIANU

    29.03.2005

  44. Ion Varta : Recenzia unui manual

    http://www.flux.md/p/index.php?action=show&idu=20021&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=FiatLUX

    Editia de Vineri → FiatLUX →
    Recenzia unui manual
    Ion Varta

    ªi in cadrul tematicii consacrate istoriei universale, cei trei autori ai manualului de istorie integrata pentru clasa a VII-a demonstreaza o abordare diletantista, care vadeste superficialitate si ignoranta. O atare „performanta” demonstreaza, o data in plus, imposibilitatea utilizarii unor atare manuale in procesul de instruire la lectiile de istorie. Pentru a confirma acest lucru, vom supune analizei prima tema, cu genericul „Dezvoltarea agrara”, din cadrul primului capitol al manualului ce se intituleaza „Dezvoltarea social-economica a Europei in secolul al XVII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea” (p.10-11).
    Este incorecta afirmatia celor trei autori in conformitate cu care in Anglia „dezvoltarea capitalismului avea loc, in primul rand, in agricultura” (p.10).
    inca in secolul al XVI-lea, in industria engleza se inregistreaza o crestere semnificativa a ponderii manufacturii de tip capitalist. Acest lucru s-a intamplat, in mod special, in principala ramura a industriei engleze – productia postavurilor care, la mijlocul secolului al XVI-lea, constituia 81,6 la suta din intregul export al Angliei. Formele cele mai raspandite ale marii productii in industria lanii o constituiau manufactura dispersata si manufactura centralizata de tip capitalist.
    in aceeasi perioada o dezvoltare rapida a manufacturii de tip capitalist a inregistrat industria textila, care functiona in baza materiei prime (bumbacul brut si firele de bumbac) importate din tarile Levantului.
    Relatiile capitaliste patrund in aceeasi perioada si in alte ramuri ale industriei engleze, precum fabricarea zaharului, producerea sticlei si sapunului, cea a matasii si obiectelor de pielarie. ªi industria extractiva din Anglia inregistreaza in aceasta perioada schimbari calitative, cu elemente noi de tip capitalist.
    Confuz si neconcludent explica cei trei autori fenomenul acumularii primitive in agricultura Angliei, cel al revolutiei agrare si al dezvoltarii capitalismului in aceasta ramura importanta a economiei engleze. Vom reproduce acest fragment din manual, pentru ca analiza ulterioara sa fie mai bine perceputa de cititorii ziarului: „Dezvoltarea capitalismului avea loc, in primul rand in agricultura. Marii proprietari funciari (landlorzii) si mica nobilime (gentry) izgonea taranii de pe pamant, il imprejmuiau si cresteau oi, fiindca lana lor era ceruta pe piata.
    Pierzand mijloacele de trai, taranii erau nevoiti sa plece in cautare de lucru la orase. Multi dintre ei, negasind de lucru, cutreierau drumurile, transformandu-se in cersetori ori briganzi. Astfel landlorzii acumulau capital si aveau la dispozitie maini de munca ieftine. Capitalismul se dezvolta rapid” (p.10).
    Consideram ca era necesar ca, din start, sa se indice ca cererea mare a postavurilor engleze pe piata Europei si Asiei a condus la sporirea semnificativa a preturilor la lana. in felul acesta, cresterea oilor in Anglia devenise o ocupatie mult mai rentabila si avantajoasa, decat agricultura. Tendinta de imbogatire a marilor latifundiari (lorzilor) i-a determinat sa transforme terenurile arabile de pe domeniile lor in pasuni. Acestia acaparau terenurile agricole ale obstii satesti, izgonindu-i pe taranii–detinatori de pe loturile lor. Acest proces era insotit pana si de demolarea caselor taranilor si distrugerea unor sate intregi. Terenurile acaparate erau imprejmuite cu santuri, palisade, garduri-vii si acordate in arenda unor fermieri–crescatori de oi contra unei rente inalte, cu mult mai mari decat renta feudala, perceputa anterior de la tarani. Uneori, insisi lorzii practicau pe aceste terenuri cresterea unor turme mari de oi. in felul acesta, proprietatea funciara feudala din Anglia este substituita de proprietatea funciara de tip burghez. Deposedarea violenta si masiva a taranilor englezi de terenurile agricole a constituit elementul cel mai distinctiv al revolutiei agrare din Anglia.
    Specificul modelului francez de dezvoltare a capitalismului in agricultura asa si n-a avut parte in cadrul acestei teme de o elucidare pe intelesul elevilor de clasa a VII-a. Mai mult decat atat, informatia reprodusa in acest text, cu referire la dezvoltarea agriculturii in Franta secolului al XVII-lea – prima jumatate a secolului al XIX-lea este pe cat de irelevanta, pe atat de confuza, care nu-i permite elevului sa-si creeze o impresie cat de cat clara despre dezvoltarea agriculturii franceze pentru o perioada de doua secole si jumatate. Pentru a fi cat mai explicit, vom reproduce integral fragmentul cu pricina: „Spre deosebire de taranimea engleza, cea franceza primea de la seniori mici loturi de pamant (parcele). Pentru aceasta taranii trebuiau sa plateasca multe impozite statului, seniorilor, bisericii si sa indeplineasca grele prestatii. Seceta, foametea si epidemiile faceau ravagii in randurile maselor populare, de aceea media de viata a taranului era doar de 20-25 de ani.” (p.10)
    Fiscalitatea excesiva il obliga pe taranul francez sa ia imprumuturi de la camatar sau sa-si vanda proprietatile funciare. Camatarii ofereau imprumuturi in schimbul ipotecarii pamantului, stabilind dobanzi excesive anuale la imprumuturi. Impozitele excesive si ipotecarea terenurilor agricole il ruinau pe taran, transformandu-l, in cele din urma, in arendas al pamantului propriu, in vagabond sau in muncitor agricol salariat.
    Spre deosebire de Anglia, unde avea loc izgonirea prin violenta, directa si masiva a taranilor de pe pamanturile lor, in Franta procesul de acumulare primitiva avea un caracter mai vag. Aici, formele noi de exploatare se imbinau pe larg cu cele vechi. Dezvoltarea relatiilor capitaliste in agricultura franceza n-a dus la exproprierea in masa a taranimii, ca in Anglia, de aceea, in aceasta ramura importanta a economiei Frantei capitalismul s-a dezvoltat mai lent, in mod evolutionist si nu „revolutionar” ca in Anglia.
    Acest lucru urmau sa-l explice autorii manualului de istorie integrata cu referire la specificul genezei si dezvoltarii capitalismului in agricultura Frantei si poate mai putin indicat era elucidarea, in cadrul acestui compartiment, a cauzelor unei medii de viata a taranului francez atat de reduse in acea perioada, de numai 20-25 de ani. Mai indicat era ca acest lucru sa se faca in context general european, deoarece media de viata extrem de redusa in epoca nu era doar un fenomen specific francez, ci unul prezent, practic, in toate tarile europene. in plus, cei trei autori n-au evidentiat si alti factori nocivi, care au avut un impact major asupra mediei reduse de viata pe continentul european, cum ar fi saracia, subnutritia, lipsa unei igiene sanitare si a unei asistente elementare medicale.
    O eroare grava a celor trei autori ai manualului de istorie integrata pentru clasa a VII-a este si afirmatia, potrivit careia, in Germania de Est, la rasarit de raul Elba, in centrul si estul Europei, „marii proprietari de pamant … au marit boierescul si incercau a doua aservire a taranilor pentru dezvoltarea marii proprietati funciare” (p.11). in primul rand, notiunea de „a doua aservire a taranilor” sau”cea de-a doua editie a iobagiei” este una inventata de istoriografia marxista. in al doilea rand, istoricii marxisti atribuiau acest calificativ doar cu referire la Germania de Est si nu la toata Europa Centrala si de Est. in cazul dat este vorba despre cresterea dependentei economice si personale a taranului fata de mosier, care, marcat de dorinta de a spori volumul productiei destinate exportului, amplifica utilizarea muncii de claca. Micile gospodarii taranesti sunt tot mai mult ancorate la marea proprietate funciara a mosierului, care exploateaza tot mai mult pe terenurile sale munca gratuita a taranului si inventarul acestuia.
    in continuare, cei trei autori afirma ca „in Rusia, Polonia si Prusia dependenta personala a taranilor fata de mosier a crescut. Dezvoltarea capitalismului parcurgea o cale anevoioasa” (p.11). Din pacate, cei trei autori asa si n-au binevoit sa elucideze specificul dezvoltarii capitalismului in agricultura Rusiei, Poloniei, Prusiei, intregii Germanii si a celorlalte tari din centrul si estul Europei. Acest aspect extrem de important al temei in cauza asa si a ramas pentru elevi o enigma si, totodata, o lacuna serioasa in cunostintele lor, „gratie” deficientelor grave profesionale ale istoricilor „integrati” in metodologii marxiste de abordare a istoriei, ai caror tributari fideli raman in continuare.
    Erorile regretabile se tin lant pana la sfarsitul acestei teme care cuprinde un text de doar jumatate de pagina! Astfel, atunci cand se afirma ca „in sud-estul Europei domina Imperiul Otoman” (p.11), nu este clar despre ce fel de dominatie este vorba – politica, economica. Sub aspect politic, dominatia otomana asupra acestei parti a Europei avea un caracter divers. O parte a popoarelor din peninsula balcanica au fost incorporate, prin forta armelor, in componenta Imperiului Otoman, teritoriul lor facand parte integranta a acestuia. Alte popoare, precum poporul roman din cele trei principate ale sale era doar sub suzeranitate otomana. Muntenegru a continuat si in aceasta perioada sa fie un stat independent in sud-estul Europei.

    Va urma

  45. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/05/070517_moldova_ucraina_profesori.shtml

    Ultima actualizare: 17 Mai, 2007 – Published 17:04 GMT

    Trimite unui prieten Versiune pentru tiparire

    Deputatul comunist Victor Stepaniuc tine lectii de istorie

    Corneliu Rusnac
    Corespondent BBC la Chisinau

    Profesoarele de limba moldoveneasca (romana) din sudul Ucrainei au avut parte de o prelegere istorica din partea lui Victor Stepaniuc
    intalnirea de la Chisinau a unui grup de invatatori de clasele primare din localitatile romanesti din sudul Basarabiei, de pe teritoriul Ucrainei cu deputatul comunist Victor Stepaniuc s-a transformat intr-o adevarta prelegere de istorie, cu temele de predilectie ale „moldovenismului”.
    Victor Stepaniuc le-a amintit invatatorilor sau, mai exact, invatatoarelor, venite din satele romanesti din sudul Basarabiei, aflate astazi in Ucraina, ca in acele sate locuiesc moldoveni si nu romani, cum afirma o parte din oamenii de stiinta.

    Facand o incursiune in istoria antica si medievala, deputatul comunist a inceract sa demonstreze ca moldovenii si romanii sunt doua poapoare diferite, iar aceste diferente ar fi aparut inca de la cucerirea Daciei de catre romani. Victor Stepaniuc a lansat o noua teorie privind etnogeneza locuitorilor Moldovei.

    „Aici as vrea sa le aduc aminte celor care se mandresc ca noi am provenit de la Roma ca nu se stie daca noi am provenit de la Roma. Moldova a aparut in secolul XIV exact pe teritoriul care nu a fost ocupat de romani si lucrul acesta li se ascunde la scoala copiilor. Ascundea si istoriografia veche si, in mare parte, si istoriografia noua”, a afirmat Victor Stepaniuc.

    Referindu-se la situatia actuala a moldovenilor din regiunea Odesa, Victor Stepaniuc, s-a aratat multumit ca autoritatile ucrainene acorda destula atentie acestora.

    „Avem un respect deosebit fata de statul ucrainean care atrage atentie. Poate nu in masura in care am vrea noi, dar comparative cu alte state arata nun exemplu foarte bun, un respect fata de minoritatea moldoveneasca. ªi noi, in Moldova avem un respect deosebit fata de toate minoritatile. Diaspora ucraineana e cea mai mare la noi”, a declarat fruntasul comunist.

    Situatia nu e roza in Ucraina

    Lucrurile par a fi insa cu mult mai nuantate. invatatorii spun ca se confrunta cu multe probleme, principalele fiind lipsa de literatura in limba romana, dar si faptul ca pentru a-si asigura o cariera, tinerii din localitatile romanesti trebuie sa faca studiile sau in rusa, sau in ucraineana, intrucat actele de studii din Republica Moldova nu mai sunt recunoscute de catre Ucraina.

    Profesoarele s-au plans de incalcarea drepturilor

    in scolile din mai multe localitati pur romanesti au inceput deja sa apara clase cu predare in rusa sau ucraineana.

    „Documentele nu mai sunt valabile in Ucraina si de acuma parintii nu mai sunt motivati sa invete in limba materna deoarece copii nu au viitor”, a declarat o invatatoare.

    „Vreau sa va spun ca pana acum majoritatea invatau in limba materna, dar in ultimii ani se simte aceasta inclinatie spre limba rusa pentru ca dupa terminare ei nu se pot intoarce sa lucreze acasa”, spune o alta.

    „Ar fi de dorit sa avem mai multa literatura pentru copii, intrucat avem doar cu grafie chirilica si in limba rusa, in ucraineana, putin tare in moldoveneste”, adauga a treia.

    Problema identitatii romanilor din Ucraina este la fel de acuta ca si in Republica Moldova.

    Cei din sudul si nordul Basarabiei sunt recunoscuti de catre autoritatile de la Kiev drept moldoveni, iar cei din nordul Bucovinei, Herta si Transcarpatia drept romani.

    in prezent, fie ca se considera romani, fie moldoveni, numarul lor in aceste teritorii este de aproape 500 de mii.

    LEGaTURI
    Vizita „moldovenilor” din Romania criticata la Chisinau
    26 Februarie, 2007 | ªtiri
    Voronin: ‘in Romania sunt 10 milioane de moldoveni’
    24 Februarie, 2007 | ªtiri
    Disputa cu privire la Unire de Ziua Nationala a Romaniei
    01 Decembrie, 2006 | ªtiri
    Manualul de ‘Istorie integrata’ inlocuieste ‘Istoria romanilor’
    31 Iulie, 2006 | ªtiri
    LEGaTURI LA SITE-URI EXTERNE
    Parlamentul Republicii Moldova
    BBC nu este raspunzator de continutul paginilor de Internet ce nu ii apartin
    ULTIMELE ªTIRI
    Presedintele Traian Basescu a revenit la Cotroceni
    Asasinii prezumptivi ai lui Djindjici – vinovati
    Traian Basescu avertizat oficial pentru discriminare
    Atac cu bomba la un centru comercial din capitala Turciei

    Trimite unui prieten Versiune pentru tiparire

  46. Party of Regions wants to Resovietize Ukrainian History Textbooks, Encouraged by the Moldovan Example

    http://en.for-ua.com/news/2007/01/15/160653.html

    News / 15 January 2007 | 16:06

    VR deputy offers to revise Ukraine’s history

    People deputy of Ukraine, member of Party of Regions faction Vadym Kolesnichenko initiates holding a number of actions on revision of Ukraine’s history textbooks. The actions will be held in Kyiv in February and March, he told a Crimean TV channel.
    Kolesnichenko said that on his initiative this issue will be considered on an open session of the parliamentary committee on education in February. The deputy plans to invite teachers of history from Sevastopol and to organize a meeting between teachers from Crimea and Kyiv.

    Kolesnikov also noted that All-Ukrainian debate of history teachers under the direction of vice PM Dmytro Tabachnyk will be held in February-March. “Teacher must assemble and decide whether they are going to continue deceiving people or finally to teach real history, which will unite our country,” he said.

    According to Kolesnichenko, “history issue is a funny thing, because the Great Patriotic War has been turned into a war between UPA warriors and Hitlerite occupant, and such cities-heroes as Sevastopol, Odesa, Kerch are not even mentioned in history textbooks.”

    The deputy told that when they started to investigate this case it turned out that professors and academicians, who had different opinion, were dismissed from commissions, which are responsible for writing down and approving history textbooks. Kolesnichenko added that “these commissions are being reconsidered now to find out how such books appeared in our schools.”

    ForUm

    Discuss news in the Forum

  47. O PERSOANA IN TREI IPOSTAZE:
    AVENTURIER,GUNOIER,PLAGIAT.
    Cunoscind cit de putin originea acestei persoane, evolutia lui in timp mi s-a creat impresia ca este un aventurier in politica. Iar functia ocupata in cadrul Parlamentului RM a fost folosita pentru a intemeia propria afacere dubioasa si a obtine studii contra unei taxse mari in cadrul ULIM. Circula zvon prin tara, cica tovarasul Stepaniuc este pasionat peste cap de un hobby – PLAGIAT.
    Gure rele spun ca teza de aparare in domeniul istoriei apartine unui autor cu nume Octavian, care cu adevarat este pasionat de istorie si de mai mult timp efectuiaza cercetari stiintifice in acest domeniu.
    Tovarasu comunist Stepaniuc, procedind ca o gaina ce scurma in gonoi, a selectat si a schimonosit acestea cercetari dupa placul sau fara scrupule. Ulterior a folosit acest material in scop diversionist prin intermediul Academiei de Stiinta, corupta la fel, precum si un grup de profesori de la margina, alesi pe sprinceana, corupti si ei cu o bucatica de cascaval, cu un adaos la salariu ne fiind prevazut in bugetul Ministerului de invatamint, discriminind colegii de breasla, pentru a impune un curs de Istorie Integrat fals, lipsit de suport stiintific. Tot untors pe dos, racordat la idiologia lor bolnavicioasa – ideologia comunistilor bolsevici, divesionisti in realitate. O politica antinationala cu consecinte grave pentru acest popor mioritic din aceasta zona geografica cu denumire – Moldova. Seamana mai mult cu o schema dubioasa de spalare banilor publici, banii contribuabililor.
    E trista achizitie : aventurier in politica, diversionist, gunoier, plagiat.

    Eu personal, daca as cadea in acest pacat, m-as spovedi, m-as calugari, si restul vietii as consacra celor mai tristi ca noi, sau as scri manuscrisuri pline de adevar. As scoate la lumina toata minciuna si crimele regimului comunist.
    Iarta-l, Doamne, pe frate ratacit si lumineaza-l, ca nu stie ce face.

  48. To: UTF@yahoogroups.com
    From: „Ionas Aurelian Rus” View Contact Details Add Mobile Alert
    Yahoo! DomainKeys has confirmed that this message was sent by yahoogroups.com. Learn more
    Date: Mon, 26 May 2008 22:35:55 -0700 (PDT)
    Subject: [UTF] Aurelia Felea’s and my article, „Mark Tkaciuk and Negotiations on the issue of Transnistria”

    A while ago, Miron was interested in a summary of Aurelia Felea’s and my article, „Mark Tkaciuk and Negotiations on the Issue of Transnistria” . In the meantime, I have found a translation program which translated the text of the article automatically. I have not checked the quality of the translation, but even a poor translation is better than nothing. If there is enough interest in the material in the article (but is there?), I could always improve the translation whenever I would have the time. Public or private commentaries are welcome.

    All the best,

    Ionas

    Mark Tkaciuk and Negotiations on the issue of Transnistria

    http://www.jurnal. md/jurnal/ article/6571/

    Jurnal de Chisinau

    Political

    No. 698 of 18 April 2008
    Mark Tkaciuk and Negotiations on the Issue of Transnistria
    author: edition. 698 of 18 April 2008
    Dr. Aurelia FELEA (Chisinau)

    PhD. Candidate Ionas Aurelian RUS, lecturer, Rutgers University (USA)

    Those watching the progress of the negotiations aimed at Transnistria had occasion to observe that most of these meetings, along with Foreign Minister, President of Moldova or other dignitaries, attending almost every time the former adviser’s Vladimir Voronin in the internal political problems, adviser in the current political issues Mark Tkaciuk. As the official involvement in foreign policy appeared to exceed its formal powers, it is natural to ask what role to play Tkaciuk in tratativele with Moscow and in what sense they can influence. Efforts to justify the more speeches as chairman and adviser vadesc remarkable confluente ideatice.

    Fenix, counterweight to the movement initiated by Romanian historians

    Mark Tkaciuk was born on 26 September 1966 in the city of Soroca. Originated from a mixed family, being armeanca mother and father – Ukrainian. At the end of the years 1980, during when studying at the Faculty of History, State University of Moldova Soviet Tkaciuk was part of a group of young concerned about issues of history tinutului hometown. The group called Fenix-and operate under the auspices of the Organization komsomoliste city of Kishinev. During 1988-1989, the educational institution that has existed cenaclul Bogdan-Petriceicu Hasdeu, created by students and faculty of history, refusing to accept the official Soviet historiography and pledau for a nefalsificata history, national. Examinata retrospectively business organization Fenix, almost unknown public can be seen as a counterweight to viguroasa and Crafts movement liberalization of historical thinking, launched by ethnic Romanian historians.
    In 1991, he studied at Tkaciuk London, where, according to sources connected with a special service West, came into contact with the British espionage service MI-6. Tkaciuk and took his doctorate in 1995 at St. Petersburg, with a theme about Getae, connections with political and academic world of the former empire is, after all signs, extremely important for his intellectual training.

    Organizer of the election campaign of PCRM

    Mark Tkaciuk appears among supporters of the Communists Party of the Republic of Moldova (PCRM) on the eve of elections since 2001. He was one of the organizers of the election campaign this party, which does not surprise us, since his father, Evgheni Tkaciuk, active as editor of the newspaper Comunistul, the PCRM press release.
    Entering parliament on the party lists, Tkaciuk renounced, in May 2002, at the office of deputy stating that rests on its scientific concerns. Shortly thereafter, he became advisor to the President of Moldova. He showed promptly, explicitly and publicly that it considers to Vladimir Voronin, call him „our beloved president.” Last appointed amicul’s Tkaciuk, Alexei Tulbure, Moldova’s representative at the Council of Europe.
    According to a Russian-language publications, and in September the same year, Tkaciuk met in Moscow with Vladislav Surkov, deputy head of Kremlin administration and one of the most influential politicians in Vladimir Putin’s entourage. Back then the Russian presidency is working towards creating a subdivision, which was to develop and promote new strategies against countries and unrecognized enclavele space postsovietic. In the center of that discussion was the issue of privatizations in Transnistria. Before that, in august 2002, the Russian discutase with the leaders of Abkhazia about the need for privatization of state property in this republic, so that at least a part of buyers are Russian entrepreneurs.

    Idolul Che Guevara

    About ideological preferences of the adviser can tell that they are heterogeneous, in the foreground situandu the autoritarismul however. Idealul young Tkaciuk was Ernesto Che Guevara, the revolutionary venereaza you so far. During 1990, Tkaciuk tilt towards a „anarchism as antipolitica and ethics of daily affirmation of freedom” and exalta mission of empowering outstanding personalities. Although the colors sumbre describes the situation in the USSR ( „state capitalism slow”, „partocratie venala” etc.). Nutreasca seems to believe that after 1990, the Soviet regime had to follow a different path of development than that which one know, but avoids defining the alternative. In the treatment of Tkaciuk, not the communist system collapsed, but it merged with the capitalist, and the ideal of social equity survived socialist States and its „continuing marsul triumphal on the planet.” Tkaciuk argues that it is not fair that vocabulele communism and democracy to be associated with „pocitaniile and lepadaturile”, which regularly tries to monopolizeze. History ignoreaza reality accessible to the asset-sense, but also works notorious political philosophy, what I emphasized imoralitatea intrinsic communist doctrine.
    Tkaciuk disapproval in terms that leave no room for nuanced appreciation state building held for ten years after the proclamation of independence of the Republic of Moldova. In his view, by the year 2001, Moldova was a „ghost-state” , whose nationality was not only a „residence visa,” a punctuation mark easily faced in the south-European geopolitics, „a country where the gap of citizens and civil servants is higher than anywhere in the world and that people leave a incontinuu. Tkaciuk suggests that the root of evil is the national movement in the years 1990 and that „the Romanian past” in any case could not generate a „Moldovan currently promising.”

    Dusmanul past Romanian

    In intelegea’s Tkaciuk and persons of the circle, the Republic of Moldova is a point of contacts between cultures and peoples who should profit from its favorable positioning, to play the role of civilizatiilor binding. Similar ideas are promoted by the magazine archaeology Stratum addition, as Russian language, under the aegis of the Superior School of Anthropological Kishinev, the institution founded and led Tkaciuk. In the pages of the magazine appear from time to time articles devoted to issues of medieval and modern history, which is justified occupation of Bessarabia Russia by the year 1812, is persiflata the modernization of Romania, judged as superficial, ridiculously mimetica in relation to the civilization of Western Europe (Bessarabia modernization that did not need to follow, as had another model, superior, Russia) and is treated with dispret reality moldava postsovietica.
    Elita of Moldova is cultural, according to his Tkaciuk, challenging the primitive. Relative to the opposition, the council chairman suggested repeatedly that it is an evil comparable to fascism. In an interview on the publication Nezavisimaja Moldova on 14 May 2004, he qualified majority as opposition forces of totalitarian sects, rasarite from the former Soviet nomenclature, exhausted from the intellectual and concerned solely its own interests. Adviser President says that they are subordinate technologies of foreign policy, particularly in the U.S., and that will soon reach the terminus of a dramatic process autodistrugere. It is noted, inter alia, that in his essays and articles Tkaciuk and has expressed mistrust towards Western values of civilization and take on ridiculizat scientists and political actors in the Republic of Moldova, which enjoy support from the West. Voronin also said that what happened after the proclamation of independence was a disaster and that the enemy of the Communists installed in power is „nomenclature” postsovietica, which in May called a „feudal bureaucracy. ” Following this line of thought can not only reach the conclusion that the only healthy political force in the Republic of Moldova is the Party of Communists and that the country must persist in its orientation towards the East.

    Extrapoleaza own identity crisis

    While referring to sources and current thinking in the Western group of intellectuals from adhering to inform Mark Tkaciuk mainly of works published in Russian language. The Stratum addition, said researchers omagiaza almost exclusively Soviet of the Russian Federation.
    Ultimately provincial persons in this category is not entered in any culture basarabeana, essentially English, nor in the Russian, furthermore, are ranchiunoase against Eastern metropolis, insinuand that it does not give sufficient consideration. From here comes pesemne major internal tensions and an acute crisis of identity, which extrapoleaza a majority of the population of the Republic of Moldova. This segment of the political elite put in doubt the sincerity Basarabiei identify with romanismul, calificand events such as opportunistic. Moldovans are not treated with hatred or lack of respect, but with a kind of tolerance condescendenta that hostility metamorfozeaza quickly if it seeks to autodefineasca Romanian law.

    Ideologul federalisation

    The position occupied by the presidency in Transdniester dispute aplanarea let decriptata, to some extent, the review opinions expressed on this issue in different situations, by Tkaciuk. Coming to power in 2001 and mizand on the fact that its ideological foundation, in particular views about identity, the Soviet past. Does not differ essentially from those shared by leaders in Tiraspol, the leadership of the Party and the Communists imagine that will resolve the Transnistrian conflict in the nearest future. In 2002, you find on the council chairman, along with Alexei Tulbure, actively promoting the plan for federalization of the Republic of Moldova, prepared by the OSCE.
    After the failure Kozak plan, went Tkaciuk’s a very delicate task – to explain the sudden refusal of the President to sign the document, apparently after „parties” ajunsesera consensus on the essential moments. It is known that Dmitri Kozak commented conduct of Voronin in the autumn of 2003 in an interview given to the publication moscovite Kommersant. Kozak argued that the U.S. would autobiciuit with words of the most urate that would be regretted that the tremendous disappointed by Putin. Russian Diplomatul leave to understand that „imprevizibilul” president of Moldova does not deserve respect: „Nothing in life every day, he concluded, neither in politics not so decazi hal.”

    Representatives of a part of the Russian elite

    Adviser to the President offered their own version – nefiresc of emotiva for the situation – tratativelor held on the sidelines of the Memorandum. His reply was Tkaciuk hosted by the same publication that it intervievase on Kozak. Tkaciuk argued, inter alia, that officials from Kishinev were bother to include, at the request of unexpected Kozak, a point about the Russian military presence, expanded by 2020. Kozak also said that stipulatie was absolutely necessary to win the goodwill Tiraspolului, but promised that the Russian army will not stationa more than three years. Russian Diplomatul, said Tkaciuk, assured the U.S. that the most important actors on the world political stage – the OSCE, U.S., the EU – have been communicated to the plan and that they have approved it, but then when the party began moldava to contact the European stating their position, it was learned that Russian officials not aranjasera anything with anyone and simply minteau. Accordingly, says Tkaciuk leadership from Kishinev became aware of their own naivitate, the big game, but that, in reality, „there is no one as part of Transdniestria independent, but only representatives of the Transdniestrian interests of a certain part of the elite of the Russian Federation „.

    Simulation process of negotiations

    At first glance, the statements may be presented as rechizitoriu Moscow, where culpabilizarii behind „a certain part of the elite of the Russian Federation” would not intrevedea tend to save attractive image of Russia as a whole and its top leadership. Developments in the recent past, including meetings of leaders from Kishinev with President Putin, seem to validate this interpretation. Let’s see, also, that Tkaciuk clameaza small countries feeling the pressure in front of large States, Western puternicii, nedeosebindu is in this respect, those from Eastern Europe. The statement tends, in the opinion of our society to induca a sense of infirmity and meets in a way, with the idea, vehiculata governance, that any attempt to remedy the situation in Bessarabia – taram economic, political or cultural — is compromised from the start, as long as it is not aplanat the Transnistrian conflict.

    In 2006, Mark Tkaciuk and Vasile ªova have made visits to Moscow, where alleged to have discussed the prospect of fair Moldova Russia if the latter will contribute to solving the problem of Transnistria. To May we remember that, although criticized vehement instrainarea enterprises in Transnistria, operated by the separatist regime of Tiraspol, Moldova shown, while pleased that the majority of new owners come from Russia. Executives from Kishinev continues to define relations with the Republic of Moldova Russian Federation as a „strategic partnership” , after starting with 2004, said repeatedly that Russia maintains in Moldova occupation forces.

    Link mental space for Eastern

    Great drama of Moldovan Communists lies in the inability to understand – or to acknowledge openly – even after the Kremlin has clearly undermined the electoral campaign of 2005, that the treatment applied by Russia Moldova depends not at all „noble sentiments „Nutrite of leadership from Kishinev against Moscow. Maintaining long to power in Moldova of formations, regardless of its ideological orientation, involves stabilizing the situation and may be argued that is likely to generate favourable conditions for the reunification of the country. Or, the international situation created after the fall of the USSR not allowed dezlegarea not dispute the meaning and want to restore Russia to its inspection of the whole of Moldova. Therefore, the power of the East was concerned along the years – and is still, yet – to simulate a process of negotiation, tergiverseze aplanarea conflict and political life dezechilibreze periodically from Kishinev.
    As invedereaza once further, a political biography influentului presidential adviser Mark Tkaciuk, communist leaders continue to be bound by the mental and Eastern did not quit for a moment in their internal forum at autoritariste traditions of government. They will be tempted to resolve the Transnistrian conflict in a manner voluntarista, mimand consulting the people, but always with the eye tragand to head reaction from Kremlin.

    pp

    Recommend this article

    Add / View all comments
    Vizualizāri: 1518
    Comments: 3

    __._,_.___
    Messages in this topic (1) Reply (via web post) | Start a new topic
    Messages | Files | Photos | Links | Database | Polls | Members | Calendar

    Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
    Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch format to Traditional
    Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe Recent Activity
    1New Members
    Visit Your Group
    Best of Y! Groups
    Discover groups

    that are the best

    of their class.

    Y! Messenger
    Instant hello

    Chat in real-time

    with your friends.

    Special K Group
    on Yahoo! Groups

    Join the challenge

    and lose weight.
    .

  49. http://www.jurnal.md/jurnal/article/6571/

    Politic
    editia Nr. 698 din 18 Aprilie 2008
    Mark Tkaciuk si negocierile in problema Transnistriei
    autor: editia Nr. 698 din 18 Aprilie 2008
    Dr. Aurelia FELEA (Chisinau)

    Drd. Ionas Aurelian RUS, lector, Universitatea Rutgers (SUA)

    Persoanele care urmaresc evolutia negocierilor ce vizeaza Transnistria au avut prilej sa observe ca la majoritatea acestor intruniri, alaturi de ministrul de Externe, de presedintele Moldovei sau de alti demnitari, participa aproape de fiecare data fostul consilier al lui Vladimir Voronin in probleme de politica interna, actualul consilier in probleme politice Mark Tkaciuk. intrucat implicarea acestui functionar in politica externa parea sa depaseasca atributiile sale formale, este firesc sa ne intrebam ce rol joaca Tkaciuk in tratativele cu Moscova si in ce sens le poate influenta. Efortul se justifica cu atat mai mult cu cat discursurile presedintelui si consilierului vadesc remarcabile confluente ideatice.

    Fenix, contrapondere la miscarea initiata de istoricii romani

    Mark Tkaciuk s-a nascut la 26 septembrie 1966 in orasul Soroca. Provine dintr-o familie mixta, mama fiind armeanca, iar tatal – ucrainean. La sfarsitul anilor 1980, in timpul cand studia la Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din capitala Moldovei Sovietice, Tkaciuk a facut parte dintr-un grup de tineri preocupati de probleme de istorie a tinutului natal. Grupul se numea Fenix si-si desfasura activitatea sub auspiciile organizatiei komsomoliste din orasul Chisinau. in anii 1988-1989, la institutia de invatamant mentionata, a existat cenaclul Bogdan-Petriceicu Hasdeu, creat de studentii facultatii de istorie, care refuzau sa accepte istoriografia sovietica oficiala si pledau pentru o istorie nefalsificata, nationala. Examinata retrospectiv, activitatea organizatiei Fenix, aproape necunoscuta publicului larg, poate fi vazuta ca o contrapondere la viguroasa si populara miscare de liberalizare a gandirii istorice, initiata de istoricii etnici romani.
    in 1991, Tkaciuk a studiat la Londra, unde, potrivit unei surse conectate cu un serviciu special occidental, a intrat in contact cu serviciul de spionaj britanic MI-6. Tkaciuk si-a luat doctoratul in anul 1995, la St.-Petersburg, cu o tema despre geti, conexiunile cu lumea politica si academica din fostul imperiu fiind, dupa toate semnele, extrem de importante pentru formarea sa intelectuala.

    Organizator al campaniei electorale a PCRM

    Mark Tkaciuk apare printre sustinatorii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) in ajunul alegerilor din anul 2001. A fost unul dintre organizatorii campaniei electorale a acestui partid, fapt care nu ne surprinde, de vreme ce tatal sau, Evgheni Tkaciuk, activa in calitate de redactor al ziarului Comunistul, organul de presa al PCRM.
    Intrand in parlament pe listele acestui partid, Tkaciuk a renuntat, in mai 2002, la mandatul de deputat, declarand ca revine la preocuparile sale stiintifice. La scurt timp dupa aceasta, avea sa devina consilier al presedintelui Moldovei. A aratat prompt, public si explicit, ca-l apreciaza pe Vladimir Voronin, numindu-l „presedintele nostru iubit”. Ultimul l-a numit pe amicul lui Tkaciuk, Alexei Tulbure, reprezentant al Moldovei la Consiliul Europei.
    Potrivit unei publicatii de limba rusa, in septembrie acelasi an, Tkaciuk s-a intalnit la Moscova cu Vladislav Surkov, adjunctul sefului administratiei de la Kremlin si unul din cei mai influenti politicieni din anturajul lui Vladimir Putin. Pe atunci la presedintia rusa se lucra in directia crearii unei subdiviziuni, care urma sa elaboreze si sa promoveze noi strategii fata de tarile si enclavele nerecunoscute din spatiul postsovietic. in centrul acelei discutii s-a situat problema privatizarilor din Transnistria. inainte de aceasta, in august 2002, conducerea rusa discutase cu liderii din Abhazia despre necesitatea privatizarii proprietatii de stat din aceasta republica, astfel incat cel putin o parte a cumparatorilor sa fie intreprinzatori rusi.

    Idolul Che Guevara

    Despre preferintele ideologice ale consilierului se poate spune ca sunt eterogene, in prim plan situandu-se totusi autoritarismul. Idealul tanarului Tkaciuk a fost Ernesto Che Guevara, revolutionar pe care il venereaza pana in prezent. in anii 1990, Tkaciuk inclina spre un „anarhism ca antipolitica si ca etica de afirmare zilnica a libertatii” si exalta misiunea emancipatoare a personalitatilor de exceptie. Desi descrie in culori sumbre situatia din URSS („capitalism de stat greoi”, „partocratie venala” etc.), pare sa nutreasca convingerea ca, dupa 1990, regimul sovietic trebuia sa urmeze alta cale de evolutie decat aceea pe care o cunoastem, dar evita sa defineasca alternativa. in tratarea lui Tkaciuk, sistemul comunist nu s-a prabusit, ci a fuzionat cu cel capitalist, iar idealul echitatii sociale a supravietuit statelor socialiste si-si „continua marsul triumfal pe planeta”. Tkaciuk sustine ca nu este corect ca vocabulele comunism si democratie sa fie asociate cu „pocitaniile si lepadaturile”, care incearca periodic sa le monopolizeze. Istoricul ignoreaza realitatea accesibila bunului-simt, dar si lucrari notorii de filosofie politica, ce scot in evidenta imoralitatea intrinseca doctrinei comuniste.
    Tkaciuk dezaproba in termeni care nu lasa loc pentru aprecieri nuantate constructia statala desfasurata timp de zece ani dupa proclamarea independentei Republicii Moldova. in opinia lui, pana in anul 2001, Moldova a fost un „stat-fantoma”, cetatenia caruia nu era decat o „viza de resedinta”, „un semn de punctuatie usor de infruntat in geopolitica sud-europeana”, o tara unde prapastia dintre cetateni si functionari este mai mare decat oriunde in lume si pe care oamenii o parasesc incontinuu. Tkaciuk sugereaza ca la radacina raului se afla miscarea nationala din anii 1990 si ca „trecutul romanesc” in niciun caz nu putea sa genereze un „prezent moldovenesc promitator”.

    Dusmanul trecutului romanesc

    in intelegea lui Tkaciuk si a persoanelor din cercul acestuia, Republica Moldova este un punct al contactelor dintre culturi si popoare, care trebuie sa profite de pe urma pozitionarii sale avantajoase, pentru a juca rolul de liant al civilizatiilor. Aceleasi idei sunt promovate de revista de arheologie Stratum plus, ce apare in limba rusa, sub egida ªcolii Antropologice Superioare din Chisinau, institutie intemeiata si condusa de Tkaciuk. in paginile revistei apar din cand in cand articole dedicate unor probleme de istorie medievala si moderna, in care este justificata ocuparea Basarabiei de catre Rusia in anul 1812, este persiflata modernizarea Romaniei, apreciata ca superficiala, ridicol de mimetica in raport cu civilizatia vest-europeana (modernizare pe care Basarabia nu a avut nevoie s-o urmeze, deoarece dispunea de un alt model, superior, Rusia) si este tratata cu dispret realitatea moldava postsovietica.
    Elita culturala din Moldova este, potrivit lui Tkaciuk, provocator de primitiva. Relativ la opozitie, consilierul presedintelui a sugerat in repetate randuri ca este un rau comparabil cu fascismul. intr-un interviu acordat publicatiei Nezavisimaja Moldova la 14 mai 2004, el califica majoritatea fortelor de opozitie drept secte totalitare, rasarite din fosta nomenclatura sovietica, epuizate din punct de vedere intelectual si preocupate exclusiv de propriile interese. Consilierul presedintelui afirma ca acestea sunt subordonate tehnologiilor politice straine, in particular din SUA, si ca vor ajunge in curand in punctul terminus al unui dramatic proces de autodistrugere. Este de notat, intre altele, faptul ca in eseurile si articolele sale Tkaciuk si-a exprimat neincrederea fata de valorile civilizatiei occidentale si i-a ridiculizat pe oamenii de stiinta si pe actorii politici din Republica Moldova, care beneficiaza de sprijin din Occident. Voronin a declarat si el ca ceea ce s-a intamplat dupa proclamarea independentei a fost un dezastru si ca dusmanul principal al comunistilor instalati la putere este „nomenclatura” postsovietica, pe care o mai numeste „birocratie feudala”. Urmand aceasta linie de gandire, nu se poate ajunge decat la concluzia ca unica forta politica sanatoasa din Republica Moldova este Partidul Comunistilor si ca tara trebuie sa persiste in orientarea sa spre Rasarit.

    Extrapoleaza propria criza de identitate

    Desi face trimitere la surse si la curente de gandire occidentale, grupul de intelectuali la care adera Mark Tkaciuk se informeaza preponderent din lucrari editate in limba rusa. Revista Stratum plus, mentionata anterior, omagiaza aproape exclusiv cercetatori sovietici din Federatia Rusa.
    in ultima instanta provinciale, persoanele din aceasta categorie nu se inscriu nici in cultura basarabeana, de esenta romaneasca, nici in cea rusa, mai mult, sunt ranchiunoase in raport cu metropola rasariteana, insinuand ca aceasta nu le acorda suficienta consideratie. De aici provin pesemne majore tensiuni interioare si o acuta criza de identitate, pe care o extrapoleaza asupra populatiei majoritare din Republica Moldova. Acest segment al elitei politice pune la indoiala sinceritatea basarabenilor care se identifica cu romanismul, calificand manifestarile de acest fel drept oportuniste. Moldoveni sunt tratati nu cu ura sau cu lipsa de respect, ci cu un fel de condescendenta toleranta, ce se metamorfozeaza rapid in ostilitate, daca incearca sa se autodefineasca drept romani.

    Ideologul federalizarii

    Pozitia ocupata de presedintie in aplanarea diferendului transnistrean se lasa decriptata, intr-o oarecare masura, in urma analizei opiniilor exprimate pe aceasta tema, in diferite situatii, de catre Tkaciuk. Venind la putere in 2001 si mizand pe faptul ca fundamentul sau ideologic, in special opiniile privitoare la identitate, la trecutul sovietic etc., nu se deosebesc esential de cele impartasite de liderii de la Tiraspol, conducerea Partidului Comunistilor si-a imaginat ca va putea rezolva conflictul transnistrean in viitorul cel mai apropiat. in anul 2002, il gasim pe consilierul presedintelui, impreuna cu Alexei Tulbure, promovand activ planul de federalizare a Republicii Moldova, elaborat de OSCE.
    Dupa esuarea planului Kozak, lui Tkaciuk i-a revenit o misiune deosebit de delicata – sa explice refuzul subit al presedintelui de a semna documentul, dupa ce aparent „partile” ajunsesera la consens in momentele esentiale. Se stie ca Dmitri Kozak a comentat conduita lui Voronin din toamna anului 2003 intr-un interviu dat publicatiei moscovite Kommersant. Kozak sustinea ca Voronin s-ar fi autobiciuit cu cuvinte dintre cele mai urate, ca ar fi regretat cumplit faptul ca l-a dezamagit pe Putin etc. Diplomatul rus lasa sa se inteleaga ca „imprevizibilul” presedinte al Moldovei nu merita respect: „Nici in viata de toate zilele, conchidea el, nici in politica nu decazi in asa hal”.

    Reprezentanti ai unei parti a elitei rusesti

    Consilierul presedintelui a oferit propria versiune – nefiresc de emotiva pentru situatia sa – a tratativelor purtate pe marginea Memorandumului. Raspunsul lui Tkaciuk era gazduit de aceeasi publicatie care-l intervievase pe Kozak. Tkaciuk sustinea, intre altele, ca oficialii de la Chisinau au fost deranjati de includerea, la cererea neasteptata a lui Kozak, a punctului despre prezenta militara rusa, extinsa pana in anul 2020. Kozak spunea ca asemenea stipulatie era absolut necesara, pentru a castiga bunavointa Tiraspolului, dar promitea ca armatele ruse nu vor stationa mai mult de trei ani. Diplomatul rus, declara Tkaciuk, l-a asigurat pe Voronin de faptul ca celor mai importanti actori de pe scena politica a lumii – OSCE, SUA, UE – li s-a comunicat continutul planului si ca acestia l-au aprobat; atunci insa cand partea moldava a inceput sa contacteze organismele europene, precizand pozitia lor, s-a aflat ca oficialii rusi nu aranjasera cu nimeni nimic si pur si simplu minteau. in consecinta, afirma Tkaciuk, conducerea de la Chisinau a devenit constienta de propria naivitate, de jocul celor mari, dar si de faptul ca, in realitate, „nu exista nici un fel de parte transnistreana independenta, ci doar reprezentanti transnistreni ai intereselor unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse”.

    Simularea procesului de negocieri

    La prima vedere, declaratiile pot trece drept rechizitoriu prezentat Moscovei, daca in spatele culpabilizarii „unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse” nu s-ar intrevedea tendinta de a salva imaginea atragatoare a Rusiei ca intreg si a conducerii ei de varf. Evolutiile din ultimul timp, inclusiv intalnirile liderilor de la Chisinau cu presedintele Putin, par sa valideze aceasta interpretare. Sa observam, de asemenea, ca Tkaciuk clameaza neputinta tarilor mici in fata presiunii statelor mari, puternicii din Vest, nedeosebindu-se, in acest sens, de cei din Est. Afirmatia tinde, dupa parerea noastra, sa induca in societate un sentiment de infirmitate si se intalneste, intr-un fel, cu ideea, vehiculata de guvernare, potrivit careia orice incercare de remediere a situatiei din Basarabia – pe taram economic, politic sau cultural – este din start compromisa, atata timp cat nu este aplanat conflictul transnistrean.

    in anul 2006, Mark Tkaciuk si Vasile ªova au efectuat vizite la Moscova, unde se presupune ca au discutat despre perspectiva unei Moldove loiale Rusiei, daca aceasta din urma va contribui la solutionarea problemei Transnistriei. Sa mai luam aminte ca, desi a criticat vehement instrainarea intreprinderilor din Transnistria, operata de regimul separatist de la Tiraspol, Voronin s-a aratat, in acelasi timp, satisfacut de faptul ca majoritatea noilor proprietari provin din Rusia. Conducerea de la Chisinau continua sa defineasca relatiile Republicii Moldova cu Federatia Rusa drept „parteneriat strategic”, dupa ce, incepand cu 2004, a declarat in repetate randuri ca Rusia mentine in Moldova forte de ocupatie.

    Legati mental de spatiul rasaritean

    Marea drama a comunistilor moldoveni consta in incapacitatea de-a intelege – sau de a recunoaste deschis –, chiar dupa ce Kremlinul le-a subminat in mod evident campania electorala din 2005, ca tratamentul aplicat de catre Rusia Moldovei nu depinde deloc de „sentimentele nobile” nutrite de conducerea de la Chisinau fata de Moscova. Mentinerea indelungata la putere in Moldova a unei formatiuni, indiferent de orientarea ei ideologica, implica stabilizarea situatiei si se poate argumenta ca este de natura sa genereze conditii favorabile pentru reunificarea tarii. Or, conjunctura internationala creata dupa caderea URSS n-a permis nicidecum dezlegarea diferendului in sensul dorit de Rusia si restabilirea controlului sau asupra intregii Moldove. De aceea, puterea din rasarit a fost interesata de-a lungul anilor – si mai este inca, deocamdata – sa simuleze un proces de negocieri, sa tergiverseze aplanarea conflictului si sa dezechilibreze periodic viata politica de la Chisinau.
    Dupa cum invedereaza, o data in plus, biografia politica a influentului consilier prezidential Mark Tkaciuk, liderii comunisti continua sa fie legati mental de spatiul rasaritean si n-au renuntat nici pentru o clipa in forul lor interior la traditiile de guvernare autoritariste. Ei vor fi tentati in continuare sa solutioneze conflictul transnistrean intr-o maniera voluntarista, mimand consultarea poporului, dar tragand mereu cu ochiul la reactia sefului de la Kremlin.

    pp

    Recomanda acest articol

    Adauga / Vezi toate comentariile
    Vizualizāri: 1533
    Comentarii: 3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.