De la o vreme am fost bombardati cu prezentarea unor variante ale istoriei care nu au fost niciodata adevarate, a caror „discutare” a avut ca scop unic formularea unor acuzatii prin care in loc sa fie vizate acele foruri (azi intangibile) care au fost vinovate de victimizarea basarabenilor in al doilea razboi mondial, se urmareste o „autovictimizare” interesata a basarabenilor de azi, citandu-se ca justificare…”realitati” care nu au existat niciodata, cei acuzati fiind….tot romanii! Pseudoistorie! Nu intamplator aceasta tendinta are ca protagonisti de multe ori aceleasi tipuri de persoane (gen Carolina Panfil care de curand a declarat ca ii ataca pe romanii din Romania „pentru ca ei critica regimul comunist de la Chisinau”).

Niciodata nu se poate minti total, dar minciunile totusi prind… Trebuie ca pana si o minciuna sa porneasca de la ceva real. Cum e cazul prezentarii anterioare, facuta de un „romanas” convins, vorba lui tzatza Carolina. Care critica crunt actul de la 23 August 1944, adica armistitiul semnat de regele Mihai, ca si cum ar mai fi existat atunci vreo alta alternativa reala. Intr-adevar de la 23 August 1944 incoace multe rele au poposit pe capul romanilor. Dar inca inainte de 23 August situatia Basarabiei era pierduta, cand trupele sovietice erau deja stapanii liniei Chisinau-Iasi.

Articolul respectiv, care incearca sa fie convingator, prezinta doar o parte a adevarului: mizeria de dupa acel „act”. Dar un adevar partial va avea intotdeauna caracter de minciuna. Articolul uita sa analizeze care ar fi fost istoria noastra daca acest „act infantil” de la 23 August nu ar fi fost facut.

Care a fost realitatea de atunci, consfintita de istorici? Ideea dupa care s-a condus Antonescu a fost ca degeaba s-ar fi oprit cu razboiul la Nistru, pentru ca un dusman enorm ca numar, care nu este invins definitiv va reveni peste noi si isi va lua revansa. Ceea ce s-a si intamplat, in ciuda sacrificiului imens facut de Romania in termeni militari si umani si in ciuda calculului lui Antonescu, un om care totusi prin chiar educatia lui facuta partial la Saint-Cyr in Frantza ura dictatura germana si spiritul prusac, dar ura si mai mult bolsevicii (sau cum se spunea atunci, „boli si vicii”), cei care au adus atata jale in istoria Romaniei. Si eu am avut ca rude frati ai bunicii mele care au fost luati de rusi si dusi in mine din Siberia, unde au lucrat in obiele, fara incaltzaminte, la munca grea de minerit… ani de zile. Numai doi dintre ei s-au intors si au putut povesti prin ce au trecut.

Macar pentru cei care au suferit merita sa spunem adevarul, iar nu minciuni proaspat inventate.

Armata romana si-a pierdut orice speranta cand a vazut , la Stalingrad, ca prizonierii rusi luati purtau …incaltaminte americana!!! Atunci s-a prabusit moralul armatei romane! Putini stiu asta! Rusii comunisti aveau saculetzul cu „pshenitza”…grau fiert… la gat si incaltaminte americana, si erau obisnuiti sa manance pasta de dinti americana pe paine neagra, cand aveau paine…ca americanii nu stiau cat de mare este lipsa de alimente in Rusia si le trimiteau…pasta de dinti! Cum au trimis si rusii mai tarziu (in 1960, in Cuba), drept ajutor pentru cubanezi, pluguri de deszapezit…la tropice!!! Care mai ruginesc si azi in Havana.)

Regele Mihai a incercat sa salveze ce se mai putea. Nu a reusit decat partial, pentru ca pana si dupa „armistitiu” sovieticii au luat ca prizonieri unitati intregi ale armatei romane, luni de zile dupa ce am devenit „priateli”. Din fericire armata romana a fost foarte disciplinata si a intors in totalitate armele la ordin. Altfel jalea ar fi fost mare de tot; nu ne mai lipsea decat un razboi civil.

Dar regele tot a reusit prin acest act ca o mare parte a tarii sa nu devina front si ca o mare parte a tarii sa nu fie zdrobita si distrusa si „tocata marunt” de rusi, cum s-a intamplat cu Germania.Daca s-ar fi intamplat asa si cu Romania, nici dracul nu ar mai reconstruit nimic! Nu s-ar fi repetat situatia din Germania, pentru ca insusi Stalin s-a opus ajutarii Romaniei de catre SUA dupa razboi prin planul Marshall! Si asa rusii au jefuit tara timp de 12 ani, luand ca datorie de razboi tot ce au vrut sa ia din tara, fara nici cea mai elementara socoteala.

Istoricul ungur-evreu Paul Lendvai si altii au observat cu invidie ca desi a incercat acelasi lucru, armata maghiara nu a reusit sa salveze nimic in fatza rusilor, ca nu era o armata ordonata cum era armata Romaniei!

Asa ca sa nu uitam istoria, si sa nu inventam situatii idilice care nu au existat! Alternativa atunci nu a fost intre „salvarea Basarabiei” si „infrangere” ci intre distrugere totala, sistematica si distrugere partiala, DUPA CE Basarabia a fost cotropita din nou de comunisti!

Cat despre tradarea Basarabiei …atunci? Ce fel de tradare putea fi, cand trupele sovietice ocupasera deja linia Iasi-Chisinau? Cand Basarabia era din nou sub cisma sovietica? Ce putea face conducerea Romaniei de atunci? Cititi oameni buni si ce scriu insisi sovieticii despre asta! Se repeta aici aceleasi acuzatii aberante dupa care…Basarabia a fost jertfita, ca la cedarea din 1940, cand Romania a fost atacata din toate punctele cardinale, nord. sud. est si vest, si cand Carol al doilea nu a raspuns la nici una din hacuirile aplicate tarii! Si daca raspundea, cu ce schimba situatia? Cu inca 2 milioane sau 3 milioane de romani ucisi, si cu teritoriile tot pierdute?

Dar aria calomniei continua. Aria calomniei suna goarnele: traiasca minshiunile Carolinei Panfil! Care face asta, cum a declarat ea insasi, din razbunare si ura, pentru ca „romanasii” rad de moldoveni ca au regim comunist la douazeci de ani dupa caderea comunismului in lume! Deci declaratiile ei pline de ura asta sunt: o expunere a urii oarbe! Cand te gandesti ca unii „intelectuali” nu au inteles nici acum asta, sustinand ca…Carolina e nebuna! Nebuna cu program politic, asta e! Si pana si Anatol a cazut in plasa!

Adevarul este ca situatia din Basarabia de azi nu e de ras, cum crede Carolina si cei ca ea. E de plans.

Post-Scriptum: Nu s-a amintit (si nu se va aminti niciodata NIMIC ) despre gropile comune filmate inca din 1942, intr-un film documentar romano-italian, pe teritoriul Basarabiei, unde zaceau cadavrele a peste cincizeci de mii de basarabeni ucisi de NKVD! Si nici despre cadavrele bucovinenilor ucisi pe cand incercau sa fuga in Romania! Nu pentru ca aceste crime nu ar fi fost reale, ci pentru ca ele au fost comise de comunistii frati cu Varonin, care este azi la putere! Desi Varonin a incercat sa dea vina pe „romanasii lui Carolica”, ca ei ar fi atacat si violat …basarabencele! Nice try!

Daca se pomeneste ceva despre crimele comunistilor din Basarabia, atunci e ca si cum ar fi atacata insasi…”condushierea di partid si di shiezut”! Ca ei au fost vinovatii. Si atunci nu-i mai pot ataca „pi romanasi”.

__________________________________________________