Reprezentanţii forţelor de ordine au prezentat public tardiv, la sfîrşit de săptămînă, o interpretare tendenţioasă, neprofesionistă şi descalificantă despre agresarea la început de săptămînă a protestatarilor paşnici, în timpul mitingului din 03.02.2009, din faţa Procuraturii Generale. Ni se spune că au fost identificaţi cinci din cei şase-şapte agresori şi că unul dintre ei ar fi implicat politic, că unul dintre participanţii la miting ar avea dosare penale şi că nu iubeşte deloc poliţia. Dar nu se spune nimic despre intenţia de penalizare a poliţiştilor care nu au asigurat ordinea publică, precum şi a celor care au încălcat drepturile cetăţenilor la întrunire şi exprimare.

Adjunctul comisarului de Chişinău, Oleg Cojocaru, anunţa sîmbătă publicul că una dintre persoanele reţinute a participat la alegerile locale din 2007 pe lista unui partid. Iar procurorul general al R.M., Valeriu Gurbulea, a declarat vineri că unul dintre protestatari a fost condamnat în trecut, că urăşte poliţia şi alte amănunte care nu au nimic în comun cu fondul problemei. Nici preferinţe culinare, nici culoarea pielii sau orientarea sexuală a persoanelor nu au relevanţă atunci cînd se investighează o infracţiune şi, mai ales, atunci cînd suspecţii sunt prezentaţi publicului. În această situaţie există prezumţia nevinovăţiei şi răspunderea individuală, nu pot răspunde pentru acţiunile unui om matur familia, şcoala, biserica sau partidul din care face parte.

Din păcate, nu ni s-a spus nimic despre cei care au organizat atacul, despre cei care i-au plătit sau şantajat pe tinerii cu măşti să intimideze manifestanţii, nu ni s-a vorbit despre intenţia de penalizare a poliţiştilor care nu au asigurat ordinea publică în timpul desfăşurării acţiunii legale de protest şi care au refuzat să demareze investigaţia la faţa locului (reprezentanţi ai protestatarilor şi observatori neutri au aşteptat mai mult de o oră la faţa locului, însă nici un angajat MAI nu s-a prezentat să înregistreze incidentul şi să preia probele – măşti, spray-uri şi alte obiecte). De asemenea, nici poliţiştii care făceau de gardă la PG n-au intervenit în nici un fel, dimpotrivă, au interzis jurnalistelor accesul în instituţie, expunându-le implicit violenţei agresorilor. În faţa PG şi în curte erau două maşini MAI, şi nimeni n-a intervenit ca să restabilească ordinea publică. Aceste acţiuni imorale sau chiar ilegale ale purtătorilor de epoleţi ar trebui comentate oficial în regim de urgenţă

La fel, nu auzim nimic despre cercetarea penală începută de Procuratură împotriva poliţiştilor care au sistat mitinguri paşnice fără a avea vreun temei legal: protestul paşnic al lui A. Mătăsaru din 29.01.2009 şi multe altele, care au avut loc în ultimii ani.

Nu se comentează nici refuzul procurorilor de a investiga abuzurile evidente comise frecvent de reprezentanţii forţelor de ordine şi relatate pe larg în presă. Şi doar un funcţionar înalt din Procuratura Generală, martor ocular al incidentului, asigura presa şi pe reprezentantul primăriei că poliţia a fost chemată de două ori şi, dacă nu va interveni la timp, PG se va autosesiza!

Considerăm că declaraţiile tendenţioase ale reprezentaţilor MAI şi ai Procuraturii denotă implicarea lor politică şi reaua voinţă. Suntem în drept să suspectăm că aceste organe de forţă au regizat provocarea, pentru a o specula în scop politic şi electoral.

Constatăm că poliţia în ajunul alegerilor îşi depăşeşte adesea atribuţiile şi se implică în mod ilegal în luptele politice, făcînd jocul partidelor aflate la guvernare.

Suntem revoltaţi de acest comportament al poliţiei şi procuraturii, pe care îl calificăm ca ilegal şi periculos pentru un stat democratic cu aspiraţii europene, aflat în plină campanie electorală, care, pretind autorităţile, va fi liberă şi corectă. În aceste zile libertatea de exprimare şi dreptul la întrunire sunt mai necesare ca oricînd, mai ales în condiţiile cînd presa publică se comportă mai degrabă ca una propagandistică, de partid, şi majoritatea mediilor private sunt de asemenea controlate de guvernare.

Cerem hotărît structurilor ablitate să ancheteze aceste abuzuri, de asemenea:

1. să fie permise necondiţionat întrunirile paşnice, indiferent dacă au fost sau nu declarate, dacă sunt organizate de partide sau asociaţii apolitice;
2. identificarea organizatoilor provocării şi penalizarea acestora conform legii;
3. încetarea imixtiunii organelor de forţă în competiţia electorală

Amintim că încă în 2003 o declaraţie Hyde Park împotriva federalizării a fost speculată şi interpretată astfel, încît să lovească în unul dintre concurenţii electorali, care n-avea nici o legătură cu apelul nostru. Iar în iulie 2005, preşedintele de atunci al organizaţiei Hyde Park a fost agresat chiar de paza preşedintelui Voronin, în timpul unui miting paşnic, apoi a fost reţinut şi amendat. Imediat poliţia a anunţat Comisia Electorală Centrală şi aceasta a refuzat acreditarea pe acest motiv a observatorilor noştri independenţi, chiar dacă ulterior liderul nostru avea să fie achitat de instanţele superioare, şi justiţia internă a dispus plata unor despăgubiri din bugetul de stat pentru prejudiciul cauzat.

ONG Hyde Park, fondat în mai 2003 de către ascultătorii emisiunii radiofonice cu acelaşi nume ca reacţie la presiunile autorităţilor împotriva celor care se exprimau liber, s-a auto-dizolvat oficial în 2007, în semn de protest faţă de hărţuirea permanentă. În iunie 2008 dizolvarea a fost recunoscută de către structurile abilitate ale statului şi de-atunci Hyde Park activează ca asociaţie civică neformală.

În mai 2008 organizaţia a cerut azil politic în statele democratice, dar pînă acum nimeni dintre membri şi simpatizanţi n-a reuşit să se refugieze în Occident, astfel că asociaţia Hyde Park a renunţat la iniţierea de acţiunile stradale.

• Parascovia Topada,
  preşedinte

  hp@curaj.net
  www.curaj.net/hp

• Declaraţia cu antet HP în format .doc (MS Word, aprox. 65 Kb)