Comunicatul de presă comun al Amnesty International Moldova, CReDO, Asociaţiei Hyde Park, Institutului pentru Drepturile Omului, Juriştilor pentru Drepturile Omului, Promo-Lex, Asociaţiei Presei Independente, Centrului de Investigaţii Jurnalistice şi Centrului „MEMORIA”

Autorităţile din Moldova trebuie să investigheze obiectiv inacţiunea poliţiei din timpul atacului asupra participanţilor la marşul din faţa Procuraturii Generale, pe 3 februarie 2009. Toţi cei ce au săvîrşit încălcările trebuie să fie traşi la răspundere. Nepedepsirea generează fărădelegea. Înaintînd aceste solicitări, organizaţiile neguvernamentale desfăşoară astăzi, 13 februarie, în faţa sediilor Procuraturii Generale şi MAI, un marş în sprijinul întrunirilor paşnice şi Legii privind întrunirile.

Organizatorii marşului sunt Amnesty International Moldova, CReDO, Hyde Park, Institutul pentru Drepturile Omului şi Promo-Lex. De asemenea, la marş participă Asociaţia Presei Independente, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul „Memoria” şi alte organizaţii neguvernamentale.

Investigarea inacţiunii poliţiei trebuie să se realizeze, în particular, ţinîndu-se cont de următoarele probleme:

1. de ce poliţiştii în uniformă nu au fost prezenţi de la începutul marşului din 3 februarie 2009;
2. de ce poliţiştii, după apelul la 902, nu au venit pentru a apăra participanţii la marş de agresori şi pentru a reţine atacatorii;
3. de ce pe 3 februarie 2009 poliţiştii nu şi-au îndeplinit la momentul oportun obligaţiile de a examina locul atacului şi de a colecta probele materiale rămase în urma atacului;

otodată, trebuie să se investigheze şi alte cazuri din anii 2008 şi 2009, atunci cînd poliţia a reţinut nejustificat demonstranţii paşnici şi nu a venit în apărarea lor, atunci cînd manifestanţii au fost atacaţi.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului salută identificarea cîtorva persoane bănuite de atacul asupra participanţilor la marşul din 3 februarie 2009. Totuşi, organizatorii marşului sunt îngrijoraţi de faptul cum evaluează acţiunile agresorilor poliţia şi procuratura. După cum se ştie, cu referire la atac a fost deschis un caz penal pentru huliganism (art. 287 Codul Penal al RM). Dar organizatorii marşului consideră că atacul a fost orientat spre încetarea marşului, iar acest fapt trebuie investigat suplimentar, în calitate de încălcare a dreptului la libertatea întrunirilor (art. 184 Codul Penal al RM).

Totodată, apărătorii drepturilor omului evidenţiază în mod deosebit faptul că atacul asupra participanţilor la marşul paşnic a fost posibil din cauza poliţiei, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile sale: lipsa poliţiştilor în uniformă în timpul desfăşurării marşului şi inacţiunea ulterioară a poliţiei în timpul şi după atac.

Investigarea inacţiunii poliţiei şi tragerea la răspundere a vinovaţilor este necesară pentru a demonstra că investigaţia se realizează integral, dar nu unilateral, aşa cum se întîmplă în prezent. Mai mult ca atît, investigaţia deplină şi obiectivă şi tragerea la răspundere a poliţiştilor vinovaţi îi va influenţa şi pe ceilalţi colaboratori ai poliţiei, astfel încît aceştia să-şi îndeplinească în viitor obligaţiile directe în timpul întrunirilor: să asigure ordinea publică, dar şi să execute prevederile legislaţiei.

În timpul marşului din 13 februarie apărătorii drepturilor omului vor transmite poliţiei şi procuraturii petiţii în formă de „bila neagră”, în calitate de simbol al încălcărilor ce au avut loc în timpul întrunirilor paşnice şi „bila albă”, în calitate de simbol al respectării legii.

Informaţie suplimentară

Marşul din 13 februarie este al treilea marş în sprijinul întrunirilor paşnice. Primele două marşuri au fost desfăşurate pe 25 decembrie 2008 şi 3 februarie 2009. În cadrul acestor marşuri colaboratorii poliţiei nu şi-au îndeplinit toate obligaţiile, astfel limitînd dreptul organizatorilor la libertatea întrunirilor.

Mulţi ne întreabă de ce apărătorii drepturilor omului desfăşoară aceste marşuri? Răspunsul e simplu. Prin intermediul marşurilor apărătorii drepturilor omului doresc să obţină de la autorităţi respectarea Legii privind întrunirile în toate cazurile. Ca societatea din Moldova să perceapă faptul că încălcările pot fi corectate cu ajutorul forţelor proprii, şi nu doar după pronunţarea hotărîrilor Curţii Europene a Drepturilor Omului ce acuză autorităţile Moldovei. În practică, aceasta ar însemna să reuşim:

1. ca fiecare persoană din Moldova să poată organiza şi desfăşura un miting, marş, sau manifestaţie paşnică şi să-şi poată exprima opinia în public;
2. ca nici unei persoane să nu-i fie frică de reţineri nejustificate din partea poliţiei în timpul unui miting, marş, sau manifestaţie paşnică;
3. ca fiecare să fie sigur de faptul că poliţiştii în uniformă îl va apăra de contra-manifestanţi,  de atacuri şi provocări în timpul unui miting, marş, sau unei demonstraţii paşnice;
4. ca autorităţile să investigheze efectiv încălcările libertăţii întrunirilor, să tragă la răspundere reprezentanţii autorităţilor vinovaţi şi să nu permită săvîrşirea încălcărilor în viitor.

Conform Legii privind întrunirile, ce a intrat în vigoare pe 22 aprilie 2008, autorităţile sunt obligate să realizeze un şir de acţiuni în scopul asigurării desfăşurării normale a întrunirii paşnice:

1. autorităţile locale sunt obligate să recepţioneze declaraţia prealabilă privind desfăşurarea întrunirii;
2. autorităţile locale sunt obligate să înformeze la timp colaboratorii poliţiei despre declaraţia prealabilă înaintată;
3. autorităţile locale sunt obligate să asigure prezenţa la întrunire a reprezentantului său, care trebuie să coopereze cu organizatorul şi colaboratorii poliţiei;
4. poliţia este obligată să asigure ordinea publică în timpul întrunirii, mai mult ca atît, poliţia trebuie să se deosebească clar de manifestanţi prin intermediul uniformei. Colaboratorii poliţiei trebuie să fie îmbrăcaţi în uniforma de serviciu;
5. poliţia este obligată să separe manifestanţii de contra-manifestanţi şi să asigure apărarea manifestanţilor de atacuri;
6. poliţia are dreptul să înceteze întrunirea doar în cazuri excepţionale, conform legii şi doar la indicaţia reprezentantului autorităţii locale.

Colaboratorii poliţiei trebuie să fie prezenţi la întruniri în uniformă de serviciu, pentru ca fiecare participant la întrunire să poată determina cine este poliţist şi să se poată adresa pentru ajutor, în caz de necesitate.

Reprezentantul autorităţilor locale, de asemenea, trebuie să fie prezent la întrunire. Autorităţile locale sunt obligate să anunţe la timp organizatorii întrunirilor şi colaboratorii poliţiei numele acestui reprezentant, pentru ca aceştia să ştie la cine să se adreseze în caz de necesitate.

Legea privind întrunirile este un document progresiv şi corespunde standardelor internaţionale în sfera drepturilor omului. Totuşi, practica implementării acestuia în multe cazuri deocamdată nu corespunde legii în vigoare.