De fapt am inteles ca satul e in raionul Floresti, dar oamenii cu care am vorbit (sau doar cei care ne-au invitat) preferau sa pomeneasca Am incercat si noi sa luam ziaristi in delegatie, mai ales ca stiam despre complicatiile care puteau sa intervina din cauza lipsei de autorizatie. in masina dlui Grigoreac, membru HP, am fost eu, Anatol Hristea-Stan, Angela Lungu si o alta activista implicata, dar debutanta in deplasari HP – Parascovia Topada.
La noua fix intram in sat, n-a fost greu sa-l gasim cu ghidajul telefonic al gazdelor. Se vedea dupa reactia oamenilor ca ne asteptau, stiau despre venirea noastra. ªi cei care ne-au invitat ne asteptau in strada. El, Ion Moruz – fost primar de Parcani, ea, Valentina Manu – consilier comunal, chiar avea insigna cu tricolor in piept.
Am mai aflat uimiti ca a intrat in primarie pe listele comunistilor, ca a condus filiala din sat a PCRM, dar ca acum e foarte certata cu actualul primar, despre care declara ca minte si fura. Mai arata rusinata legitimatia cu numar 54 de membru al Uniunii Scriitorilor „Nistru”, colegul de activism civic glumeste ca e o scriitoare fara carti.
La primarie ni se spune ca primarul are audienta si ore la Voloave, un sat alaturat, acolo preda si fizica in scoala.
Facem excursii fulger la scoala, gradinita – proaspat reparate, dar foarte putin populate: peste o suta de elevi si cam o duzina de copilasi. La casa de cultura ne-am speriat – o casuta frumoasa alta data acum e devastata. ªefa clubului aparuta prompt se biiguia ca e necesara o reparatie capitala. Colegul ei de clasa si fostul primar ne-a asigurat ca asta era acum 10-15 ani cel mai bun camin cultural din zona, acum nu se mai organizeaza deloc evenimente culturale, iar Caravela culturii (el o numeste daravela – si stie ce spune, are sotie profesoara, fiica la filologie) a avut loc in fata primariei, sub cerul liber, cu doar citeva familii prezente si elevii din scoala adusi organizat.
De fapt nici nu au mai ramas foarte multi locuitori in acest sat uitat, unii s-au dus la munci, altii au emigrat definitiv. 3/4 din paminturile oamenilor (ei nu mai au colhoz, nici asociatii, doar citiva lideri mai arendeaza paminturi) au fost vindute, mare parte unei firme ciudate: „Kelner group”.
Dar despre astea n-aveam sa aflam de la putinii omeni veniti la piata care au ascultat mirati ce cuvintam noi, dind replici sau intrebari de peste drum, evitind sa vina si ei la microfon. Precautie justificata, deoarece au aparut repede doi vlajgani, unul in uniforma, parca sectoristul, si altul cu revolver la briu, dar in haine civile.
Le-am explicat cum sta treaba si m-au invitat in primarie. Au dat busna in biroul primarului si sunau fara sinchiseala de la telefonul lui ca sa afle de la sefi ca s-a dat comanda „pe loc repaus”. Au notat pe o hirtiuta datele despre organizatie, presedinte si scopul mitingului si m-au lasat sa ies iar in strada. Acolo cind am incercat sa-i fotografiez din fata si, mai ales, cu imaginea clara a pistolului care a facut multa lume sa plece subit de la piata, ei s-au aratat foarte deranjati, dar eu am insistat, invocind drepturi si legi despre care ei nici n-au auzit (unul vroia chiar si Constitutia sa i-o prezint ca dovada ca acolo este stipulat dreptul la exprimare) si ei n-au putut decit sa ma evite si sa dispara.
fostul judet.
Ne-au invitat telefonic, aflind despre organizatia Hyde Park de la radio, mai ales Antena C. Initial au vrut sa cheme in sat televiziunea de stat M1, dar Telescu si subalternii sai n-au fost de gasit mult timp, apoi, gasiti, au zis ca n-au bani pentru atita drum (mai bine de 150 km de la Chisinau). Au incercat apoi la alte posturi de radio si tv, dar au primit acelasi raspuns. Gazetarii din presa scrisa au manifestat si ei rezerve, n-au mai ajuns la Parcani decit cei din Soroca. O alta exceptie e Valentina Ursu, de la Europa Libera, care a fost asta iarna si a relatat despre femeia arsa in cuptor, s-a bagat acolo singura – sa nu inghete de frig.
Ne-au invitat marti pentru ca la ei in sat e piata, sa venim pe la noua, pina se instaleaza precupetii, ca sa putem vorbi cu lumea pe indelete. A trebuit deci sa pornim la 7…
Am inteles de la organizatori ca a venit in ajun la ei vice-comisarul raionului si un maior care incercau sa-i intimideze, sa insinueze ca raspunderea toata pentru consecintele mitingului neautorizat va fi pe seama lor. Ca sa fie si mai convingatori au adus pina seara si o decizie a primarului datata chiar cu ziua de 25.09.06 prin care anunta ca e respinsa cererea de autorizare a unui miting pentru 14.09.06!!! E ciudat totusi ca acest elan al lor si alerta de la centru s-a stins atit de subit si n-au mai insistat sa ne opreasca. Au sperat probabil ca o sa fim ai usor de speriat.
(Ar mai fi de scris, dar nu mai timp, poate revin cu completari fetele – jurnaliste amatoare si ele, dar promit sa bag aici poze si, poate, inregistrarea convorbirii cu politistii si cu gazdele interesante.)
O.Brega
3 răspunsuri la “Primul reportaj de la Parcani/Soroca”
„Nu aveti nici un drept sa faceti sondaje de opinie. Ii manipulati pe copii. O sa fii exmatriculata din liceu”, a amenintat-o Valentina Curtev pe colaboratoarea ziarului. „E posibil sa ne intoarcem inapoi la predarea istoriei romanilor! Era necesar sa veniti sa ne cereti permisiunea. Apoi, copiii trebuiau instruiti despre cum sa raspunda la chestionar”
http://www.ziua.net/display.php?id=208036&data=2006-09-27&ziua=55b371d8c5ef54a5fbb6f7a55b6c685f
Eu am ramas cu impresia ca lumea de la Parcani vrea schimbari neschimbindu-se. Cu toate ca erau foarte nemultumiti de starea cladirilor din sat, dar mai ales, zic ei ca, primarul a strins bani pentru repararea druimului de la biserica la cimitir, nu a facut nimic. La chemarile noastre de a iesi de a-si exprima nemultumirea in fata tuturor cu megafonul, ca poate asa vor lua ceilalti atitudine, batrinelele ziceau ca vorbesc ele intre ele. Le zic ca esti auzit (si poate ascultat)ce te doare doar atunci cind o spui tare in glas. Imi raspundeau ca m-au informat ele si s-o spun eu la microfon, cu toate ca stateau linga mine cind le chemam sa vorbeasca. Deci, vechea problema, lumea asteapta sa vina pastorul sa ii apere…
Ca sa vedeti,lipsa stirilor e cea mai buna stire-de citiva ani caut ceva despre bastina mea in Internet si acum am gasit/Parcani e satul ,unde m-am nascut si am crescut eu si fiica-mea/dureros,dar si mai dureros este faptul,ca republica toata e intr-o situatie similara.Pe Valea o cunosc personal.Cred ca ”aceasta scriitoare fara carti”,cum o numesc la bastina traieste o mare drama personala si,sincer,de ce nu i-ar edita consatenii o carte,precum si lui Victor Cojocaru?Nu exista profet in Patria sa-ilustreaza situatia de decenii comuniste de la Parcani si din Moldova/fcum moldovenii sunt obiectul glumelor desantate de la emisiunea „Comedy-Club ” si din Rusia si nu numai.Multi poeti si scriitori moldoveni(sic!)sunt sigura,ar avea ce invata de la poetul Victor Cojocaru-in special,poezia Dum-sale pentru copii.Si acest poet,si Valea platesc tribut,pentru ca nu au plecat,eu am plecat,fiindca vroiam ceva sa scimb si am inteles acum,ca daca ramaneam,eram deja la cimitir.Ei nu au avut cum pleca-Valea ingrijeste de mama ei(oarba aproape)si nu are nici o speranta .O Emilie Dickinson anapoda.Si Cavafis a murit necunoscut cititorilor,dupa 20 de ani de la moartea sa grecii au inteles cine e Cavafis/Genii nerecunoscuti /Si totusi sper,ca Uniunea Scriitorilor din Moldova(nu importa care Uniune anume)a datoarat acestui poet editarea unei carti si satul Parcani tot e dator/Cu respect,Angela /