Fiecare al zecelea candidat la parlamentare are dublă cetăţenie (88 de candidaţi), iar alţii 88 au depus documentele pentru dobîndirea celei de-a doua cetăţenii. Candidaţii electorali se vor confrunta cu legea cetăţeniei, adoptată la 7 decembrie 2007 de către comunişti. Aceasta interzice candidaţilor cu multiple cetăţenii să acceadă în parlament sau la alte funcţii publice. Dacă PLDM, PL, AMN, UCM, PPCD, MAE ar accede în viitorul parlament, acestea ar forma o coaliţie pentru a modifica restricţiile impuse de legea 273 privind dubla cetăţenie. Unele aşteaptă ca această lege să fie abrogată în mod automat, odată ce Curtea Constituţională o va clasa, chiar înainte de alegerile parlamentare, drept anticonstituţională.

„Legea cetăţeniei loveşte, în primul rând, în cetăţenii români”

Cererile pentru redobândirea cetăţeniei româneşti sunt în continuă creştere. În 2007, cca 800.000 de moldoveni deţineau cetăţenia româna, şi cca 1,5 milioane de cereri, dintr-o populatie de aproape 4 mln, erau în aşteptarea acesteia. Restricţiile legii cetăţeniei nu a luat în calcul contextul istoric al Republicii Moldova. Deputatii din opoziţie au criticat proiectul de lege, pe care l-au calificat o adevărată provocare din partea guvernării comuniste la adresa întregii societăţi. Faptul că statul român îi obligă pe cetăţeni să declare pubic cetăţeniile redobândite, îi pune în măsură inegală pe funcţionarii şi deputaţii moldoveni care deţin cetăţenia altor state. S-a vehiculat mult în presă că şi Vladimir Voronin, de rînd cu alţi demnitari comunişti din conducerea actualelor comisii parlamentare, ar deţine cetăţenia rusească, pe aceştia, însă legea nu îi afectează deloc. Ne întrebăm, cât de etică este o astfel de lege faţă de cetăţenii moldoveni care deţin cetăţeniile ruse, ucraineşti sau turceşti, care nu le declară?

Iurie Ciocan, secretarul CEC a comunicat că, prin lege, candidaţii sunt obligaţi să declare cetăţenia pe propria răspundere. În cazul prezentării unei informaţii ironate, CEC este în drept să solicite Curţii Constituţionale retragerea din cursa electorală a candidatului. Până la acest moment, nici CEC, nici alte instituţii nu efectuează verificarea informaţiilor prezentate de către candidaţi. Iurie Ciocan a confirmat că nu este de obligaţia CEC să verifice aceste date, însă fiecare cetăţean este în drept să contesteze falsificarea documentelor prezentate. În această situaţie, CEC nu este abilitată să verifice datele, şi nici alte insituţii nu o fac, ceea ce ar însemna că, de fapt, publicarea informaţiilor privind dubla cetăţenie este şi nu este o obligaţie.

În opinia Vitaliei Pavlicenco, adoptarea legii cetăţeniei urmăreşte scopul de a menţine Republica Moldova în influenţa rusească, de a nu permite accesul Moldovei la sistemul de securitate euroatlantic, de a nu accede în UE. “Această lege favorizează candidaţii care ar avea interesul de a menţine trupele ruseşti în regunea Transnistreană şi rezlvarea conflictului transnistrean după modelul rusesc”, a mai adăugat deputata.

Leonid Bujor, care este în aşteptarea cetăţeniei româneşti, consideră că respectiva lege nu va apropia soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece cetăţenii din stînga Nistrului au o altă cetăţenie decît cea moldovenească. „Ca multe alte legi adoptate de către coaliţia roş-oranj, are la bază un interes politic, care contravin celor de perspectivă a ţării.”

Oazu Nantoi este de părerea că discriminarea se face anume pentru cetăţenii români care sunt obligaţi prin legea României să declare cetăţenia, spre deosebire de celelalte ţări cum ar fi Rusia, Ucraina, care nu-i obligă. „Cetăţenia nu este o fustă care poţi să o schimbi în funcţie de planurile pentru seară. S-ar putea ca parlamentul să modifice această lege înainte ca candidaţii să purceadă la această procedură anormală.”

Natalia Ghilascu