am primit de la un membru de-al nostru, cred ca e cazul sa-l public pentru a incepe sa adunam cat mai multe informatii despre ROMANII de langa noi, daca statul nostru nu vrea…
REVOLUTIA CONTINUA!!!
Idei principale:
(1):Romanii din Valea Timocului sunt ,,unicul grup etnic compact si numeros din Europa, fara drepturi minoritare si fara o scoala sau biserica in limba materna.”(1)
(2):Aproximativ 400000 de romani traiesc intr-un teritoriu vast din Serbia si Bulgaria.
(3):O perioada indelungata de timp ei au trait fara nici un drept minoritar si au fost siliti sa-si nege identitatea nationala.
(4):Aderarea Iugoslaviei la Conventia pentru protectia minoritatilor si adoptarea Legii privind protectia drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale, aduce speranta unei schimbari in bine a situatiei.
(5):Raspunderea pentru realizarea intereselor comunitatii locale cade pe umerii conducatorilor vlahilor, dar si pe cei ai romanilor din stanga Dunarii.
Introducere:

Spatiul de referinta in ce priveste formarea si existenta poporului roman este definit de sintagma consacrata istoric, antropologic, sociologic si politic Carpato Dunareano Pontic. E bine stiut faptul ca actualul teritoriu al tarii nu se suprapune cu toate teritoriile istoric locuite de romani. in acest context o problema aparte o reprezinta romanii de la sud de Dunare; intre acestia romanii de pe Valea Timocului sunt ,, unicul grup etnic compact si numeros din Europa, fara drepturi minoritare si fara o scoala sau biserica in limba materna.” (1) Acestia sunt totusi inscrisi in spatiul de obarsie al romanismului daca luam in considerare ca Muntii Timocului sunt capatul lantului Carpatic, iar Timocul e un afluent important al Dunarii.

Descrierea problemei:

Existenta romanilor pe aceste meleaguri din timpuri mai vechi e atestata de o serie de scrieri sau marturii ale celor ce au calatorit prin zona. Domnitori romani precum Mircea cel Mare sau Radu cel Mare au ctitorit numeroase manastiri in zona, dar din pacate acum acestea sunt ori in paragina ori au trecut in patrimonial sarbesc. Instalarea ocupatiei bulgare si sarbe are ratiuni pur expansioniste si strategice (apropierea de Rusia) si s-a produs la 1833 intr-un moment de slabire al Turciei. Suprafata teritoriului locuit de romani e destul de mare, mai multe judete, dintre care o parte mica, aproximativ 10% se afla in Bulgaria. De la Vidin spre vest pana la raul Morava se intinde aceasta zona compacta de romani in sanul careia se gasesc rar insule slave. Numarul romanilor din zona e greu de precizat, bibliografia din domeniu oferind cifre diferite de la caz la caz. Acest lucru se datoreaza atat populatiei care refuza uneori sa se recunoasca romana cat si stapanirii sarbesti care incearca sa diminueze numarul celor ce se declara romani. Recensamantul din Serbia si Muntenegru din 2002 a inregistrat 41000 de vlahi, care puteau fi numai din Valea Timocului, si 38000 de romani intre care pot fi si timoceni, nu doar romani din Voivodina. Trecand in cealalta extrema, exista voci care ridica numarul romanilor din Valea Timocului la 1 sau chiar 2 milioane, insa aceste cifre nu pot fi sustinute cu dovezi, ele nefiind fondate dealtfel. Numarul aproximativ al romanilor timoceni, este de 400000, poate chiar 500000; in jurul acestor cifre se situeaza si datele Astrei Romane.
in ciuda acestor cifre care dovedesc numarul destul de ridicat al romanilor din zona si al gruparii lor destul de compacte, fara multe interferente cu popultia slava din jur, situatia lor este foarte precara, ei fiind privati de drepturi fundamentale in materie de minoritati. Principala problema a romanilor timoceni este identitatea. aceasta le-a fost in primul rand zguduita in momentul in care li s-a interzis sa se recomande drept romani, fiindu-le impus atat lor cat si celor ce se refera la ei termenul de vlahi. inainte de aceasta masura ei se considerau si se refereau la ei isisi rumuni. La distrugerea identitatii acestor oameni s-a adaugat apoi valul de sarbizari si bulgarizari fortate care a dus aproape la disparitia totala a numelor de familie romanesti. Opera odioasa a asupritorilor nu s-a oprit insa aici, ei continuand spalarea de minti cu un ordin emis de episcopul Timocului Melentie Vuic la 18 august 1899 prin care preotii sarbi sunt obligati sa boteze copii doar cu nume sarbesti de pe o anumita lista afisata in toate bisericile. Aceste fapte au dus la o situatie probabil unica in lume: fiecare roman din zona are 2 identitati, una oficiala sarbeasca si o alta in families au in sat, unde nimeni nu foloseste numele de familie ci poreclele romanesti si nici prenumele sarbesti ci alte nume, romanesti date de parinti. O alta latura a acestei duble identitati se manifesa in momentul in care tinerii parasesc mediul familial pur romanesc al satului si merg la studiu sau cu alte probleme la oras unde nu mai vorbesc romanes nici macar intre ei, fiindu-le rusine sa vorbeasca o limba utilizata doar la sat, o limba taraneasca. in ceea ce priveste constiinta si spiritul de apartenenta la neamul romanesc romanii din Valea Timocului se impart in trei zone, care se si suprapun cu cele trei variante ale limbii romane vorbite in teritoriul mai sus descries: in zona olteneasca aflata in Bulgaria si putin in Serbia populatia are o imagine proasta despre tara data de muncitorii sezonieri, in general tigani
care trec vara Dunarea sa lucreze si lasa un gust amar; imediat mai la vest, in zona de munte, se vorbeste un dialect de interferenta Banat – Oltenia intalnit si in muntii Mehedintiului, iar populatia locala manifesta un puternic sentiment de apartenenta la neamul romanesc, chiar motiv de mandrie pentru ei; in cea de-a treia zona care coboara spre vest din munti pana la raul Morava se vorbeste o limba romana identica cu cea vorbita in Banat, insa o mare parte a locuitorilor, in special tinerii, e plecata la munca in occident si manifesta un interes scazut in ceea ce priveste cauza nationala sau mai bine zis situatia romanilor timoceni. Asadar doar locuitorii zonei muntoase de interferenta se declara fara ezitare romani, in restul zonelor existand o ezitare in a accepta apartenenta la neamul romanesc manifestata prin folosirea termenului de vlah sau chiar prin negarea identitatii.
Pana la aderarea Iugoslaviei la Conventia pentru protectia minoritatilor si adoptarea Legii privind protectia drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale, romanii din zona au fost privati ani intregi de drepturi fundamentale. in primul rand ei au fost lipsiti de invatamantul in limba materna de orice nivel, multi dintre ei ramanand analfabeti toata viata. O alta consecinta a acestei triste stari de fapt coroborata cu lipsa cartilor sau a oricaror alte materiale didactice scrise in limba romana a dus la situatia in care multi romani timoceni pur si simplu nu concep limba materna ca o limba care poate fi scrisa, ci poate fi utilizata doar in forma ei orala. Ba mai mult, pana dupa cel de-al doilea Razboi mondial, vlahilor le-a fost interzis sa vina la studii in Romania. O alta institutie cu rol vital in existenta si in buna dezvoltare a unei comunitati, mai ales rurale, biserica, in loc sa fie un sprijin pentru enoriasi a preferat sa serveasca interesele meschine si soviniste ale statului asupritor. in Valea Timocului exista putini preoti romani (si acestia asupriti si nesustinuti de stat), iar vechile manastiri romanesti sunt in general cazute in paragina. Aceste teritorii neaflandu-se sub aripa Vicariatului roman de la Varset, Biserica Ortodoxa sarba a delegat in zona preoti care nu stiu romaneste, situatie care se repeta cand e vorba de toti functionarii numiti de la centru. Sfintele slujbe se oficiaza in limba slavona, neiteleasa de localnici, nici macar de sarbi. Asa se face ca la populatia romana predomina substratul precrestin/pagan in privinta obiceiurilor si datinilor.
Nici sfera publica nu a fost ferita de o serie de vitregii rezultat direct al faptului ca-si desfasoara activitatea intr-un spatiu strain sau chiar ostil uneori. Postul radio-tv din Novi Sad, care are emisiuni regulate in limba romana nu poate fi receptionat de locuitorii vaii Timocului; acestia nu au acces la nici un post cuemisiuni in limba materna desi sunt la o distanta mica de Romania intrucat nici posturile din tara nu sunt accesibile in zona. Aceasta problema si-a gasit o rezolvare partiala abia in martie 2003 cand se pregatea sa apara un post radio-tv in comuna Salas; proiectul a fost sprijinit financiar atat de guvernul tarii gazda cat si de cel al Romaniei, postul avand nevoie de materiale, filme sau alte peoductii audio ori video in limba romana. Asociatia pentru cultura Vlahilor-Romanilor din nord-estul Serbiei ,,Ariadnae Filum” a fost deschisa in decembrie 2002 la Bor, iar numele organizatiei a reprezentat prima inscriptie publica in limba romana din zona Bor. Din pacate la 2 februarie 2003 pe geamurile asociatiei a aparut inscriptia ,,mars din Serbia”, evident scrisa in limba sarba. Trebuie totusi mentionat ca acest caz este la fel de izolat precum este regretabil.
Acum, cand toate drepturile sunt puse pe tava, romanilor nu le ramane decat sa aleaga cum si in ce masura se vor folosi sau nu de ele; problema care apare insa acum este legata de termenul cel mai in masura sa desemneze populatia zonei, romani sau vlahi, avand in vedere ca vlahii din prezent sunt un fel de romani premoderni.

Solutii la problema:

Forumul pentru cultura al vlahilor, inca de la infiintarea lui a identificat drept prioritate posesia unei informatii relevante pe baza careia se va face alegerea solutiilor in cadrul unei proceduri democratice. Perspectiva forumului in privinta obiectivelor este foarte clara: ,,Tot ceea ce au romanii din Banat, ca forma si continut trebuie sa aiba si vlahii din Serbia estica.”(2)
Pentru solutionarea problemelor enuntate in capitolul anterior trebuie sa se actioneze in conformitate cu normele europene care sunt mai usor de impus si de aparat, mai ales cum atat Serbia cat si Bulgaria au aderat la ele. Acestea prevad:,,invatarea limbii in scoli, folosirea oficiala si publica a limbii in mass-media, folosirea limbii la liturghii, finantarea minoritatilor pentru a le feri de asimilare si interzicerea asimilarii politice sau procedurale”(3). in acest sens trebuiesc mobilizate toate fortele disponibile, de asemenea trebuiesc inlaturate de la solutionarea problemei elementele negativiste din sanul comunitatii, numite ne-vlahi. in ce priveste intelectualii e imperios necesara ,,depasirea lenei intelectuale si analizarea detaliata a acestei probleme sub toate aspectele ei, inaltarea deasupra frustrarilor personale si colective, neafisarea cu improvizari in schimbul unei informatii bune necunoscute, o imagine clara a prioritatilor.”(4) Aceste prioritati sunt cosiderate de Forum ar fi realizarea unui recensamant al populatiei din zona, limba si cultura. Prima prioritate, recensamantul aduce in vedere faptul ca e foarte important ca, cati mai multi membrii ai populatiei sa se declare vlahi sau romani(cei mai radicali me,brii ai comunitatii). in ce priveste limba, vlaha este limba romana fara neologisme a caror introducere in vocabularul populatiei trebuie sa fie treptata. Cultura este strans legata de acest aspect, in clasele primare trebuie utilizat idiomul local, iar in cele mai mari se poate trece la forma literara; pe langa aceste aspecte, Forumul mai recomanda introducerea istoriei atat a vlahilor cat si a romanilor si a aromanilor. La inceput aceste materii trebuiesc introduse ca si discipline facultative.
Acestia ar fi pasii de urmat din interior; la aceste eforturi trebuie sa se adauge efortul financiar al statului roman, al societatilor private din tara dar si un efort social al populatiei din stanga Dunarii. Statul roman si societatile private (ziarele, revistele, posturile radio-tv, editurile, agentiile de turism si de transport private) au obligatia morala sa ajute romanii timoceni cu materiale didactice, rechizite, casete documentare despre Romania et c. Populatia doritoare din Romania, ajutata de o serie de O.N.G.-uri ar putea pe viitor sa gazduiasca tineri timoceni sau sa se incurajeze corespondenta si vizitele reciproce. Toate aceste masuri au ca obiectiv promovarea unei imagini mai bune a Romaniei in tinut si cresterea sentimentului de apartenenta la neamul romanesc in randul vlahilor.

Concluzii si recomandari:

Momentele cele mai grele din viata vlahilor au trecut speram ca pentru totdeauna. Tot ce ne ramane acum e sa gestionam cat mai bine drepturile dobandite dupa atati ani de nedreptate si sa formam cat mai repede organisme apte sa elaboreze programe utile, competente si compatibile cu situatia de la fata locului pentru a nu ajunge in situatia penibila sa nu avem mecanisme potrivite care sa reprezinte interesele minoritatii romanesti.

Note:

(1): Conferinta lui Cristea Sandu-Timoc de la Congresul General al Caminelor Culturale, Craiova, 25 octombrie 1943, pagina 4
(2):Agenda pentru discutii cu elita, Forumul pentru cultura al vlahilor, 2003, pagina 2
(3): Agenda pentru discutii cu elita, Forumul pentru cultura al vlahilor, 2003, pagina 4
(4): Agenda pentru discutii cu elita, Forumul pentru cultura al vlahilor, 2003, pagina 4

Bibliografie:

(1): Agenda pentru discutii cu elita, Forumul pentru cultura al vlahilor, 2003
(2): Conferinta lui Cristea Sandu-Timoc de la Congresul General al Caminelor Culturale, Craiova, 25 octombrie 1943
(3):Recensamatul din Serbia si Muntenegru, 2002
(4):Constitutia nationala a romanilor din Iugoslavia
(5):Agenda zilei, Timisoara, 22 martie 2003
(6):Comunicat de presa, Ariadnae Filum, Bor, 6 februarie 2003