Motto: este pasere care pre limba sa piere şi este paserter care pre limba sa prosperă
/proverb moldovenesc în variantă chineză/
Chiar sunt descurajat — nici o reacţie la Deconspirare. Teama, dezinteresul, ce să fie la mijloc? Pe scurt e mintea cea scurtă a moldoveanului /la român tot cam aşa e/.
Eu voi continua să ciripesc în conformitate cu firea mea. Cu accentuarea repetată a faptului că nu sunt nici spion nici contraspion, am interesul curat de memoralist.
Am spus că kgb-ul era o structură a puterii instituite de PCUS. Nu ştiu cît de corect este, chiar dacă la un moment am plasat în public lozinca KGB i KPSS edinî /replică la vehiculata KPSS i narod edinî/, criticată de altfel dur de tov Banea Hadîrcă; ulterior am înţeles că au fost diferite relaţii de subordonare. Pe timpul lui Stalin e de presupus că el controla tot, pe timpul ultimilor ani ai guvernării lui Brejnev KGB-ul conducea.
Deconspirarea logică este posibilă, dacă facem un mic efort, reieşind din informaţiile comune. Astfel se ştie că nu erai lăsat peste hotare, nici chiar în lagărul soci dacă nu treceai pe la KGB. Nu puteai fi corespondent la un ziar, angajat la radio, TV fără un aviz de la ei Iar acolo nu era suficient să te declari prosovietic, trebuia să-ţi dovedeşti loialitatea. Ţi se sugera să-ţi aminteşti frumoşii ani de studenţie, de colegii dragi… Cum respirau, la un pahar mai ales. Erai îndrumat să-i mai întîlneşti cumva să vezi cum mai respiră /oftează…
Şi fiind vorba de cazul Gr Vieru nu putem accepta excepţia. Ca să ne reprezinte în România trebuia să fie un om sigur al puterii, să nu facă vreun număr, cum se zicea. Ca să fie anume el numit în fruntea comisiei pentru problemele limbii iarăşi trebuia această siguranţă… Ne poiman ne vor se va răspunde în jargoul hoţilor în lege. Aici vine alt argument. Gr Vieru şi tovarăşii săi N Dabija etc nu au făcut nimic pentru deconspirare, de lustraţie nici vorbă, dar au avut posibilităţi. Laie, cei drept, şi-a luat spravcă pentru sine, de la kgb că nu-i kgb-ist. Ţin minte cu cît umor povestea la TV fra Iura cum ia prezentat lui acel document!
Cazul Mircea Druc este întrun fel amuzant. Atunci cînd venise timpul să fie demis din postul de prim ministru s-a avut grijă să nu fie tulburări… Şi eu avînd faima de turbulent am fost cu bunăvoinţă informat despre biografia sa. Am citit copia cunoscutei scrisori, în care M. Druc se angaja să meargă în orice ţară din America Latină ca să-şi spele «păcatele». Am răsfoit şi caretea despre el în care se reproduce scrisoarea în cauză, dar fără acest detaliu. Umorul: din cîte ştiu eu acum el este undeva în America…Cine la trimis? Cu ce misiune?
Încă o consideraţiune. După eroizmul lui Ceauşescu de la 1968, tot noi am suferit. Nu se mai vindeau cărţi româneşti etc. A luat avînt procesul de colonizare a Moldovei cu elemente din necuprinsa uniune. A fost şi elementul pozitiv: industrializarea, urbanizarea.
Pe de altă parte şi la temă: a avut de lucru kgb-ul. Prin anii 70, după părerea mea, a demarat un program de «palpare» a tuturor cetăţenilor în vederea clarificării tuturor celor nesiguri. Oamenii erau provocaţi, nu se aştepta ca ei să se manifeste. Iarăşi moment interesant — publicistica eminesciană era folosită în acest scop. Am pomenit aceasta şi pe motivul că N. Negru îl apăra pe Ilie Bratu: a făcut copii foto a publicisticii şi le-a răspîndit.
Şi trebuie de luat în consideraţie faptul: înainte de a fi colaboratori, majoritatea erau naţionalişti, anticomunişti etc. Şi deconspirările din România arată că nimeni, aproape nimeni nu a putut să-şi păstreze integritatea în faţa organului respectiv. Era o secţie a iadului pe pămînt s-ar putea spune…
Cele de mai sus repet au un scop cognitiv, dar şi purgativ. Dar ca şi toată scriitura mea este o experienţă cu moldoveni. Va reacţiona cineva? Nu-i am în vedere pe cei de la SIS!
Iurie Ţurcanu
Notă Varianta chinezească a proverbului mi-a inspirat-o Fese Rotofeţe, unul din marii noştri eroi naţionale..