in august anul curent a fost votat si a intrat in vigoare un cod al audiovizualului, act normativ care inlocuieste si imbunatateste legile despre audiovizual existente. in baza codului s-a votat la sfirsit de octombrie si un nou Consiliu Coordonator al Audiovizualului. Daca primele doua erau formate in mod egal de membri propusi de Presedinte, Guvern si Parlament, astfel ajungindu-se la o componenta ce reprezenta numai partidul de guvernamint, deoarece acesta, avind majoritate in legislativ a format singur guvernul, a votat fara parteneri presedintele republicii, acum cei noua membri ai CCA au trebuit sa fie propusi de societatea civila, apoi alesi de o comisie permanenta, specializata a Parlamentului, apoi votati in plen de cel putin 3/5 de deputati.

Cum era si de asteptat, din cei 36/7 concurenti, s-au gasit destui cu acoperire politica si doua dintre partidele parlamentare, comunistii majoritari si partenerii lor de guvernare nedeclarati crestin-democratii, au impartit locurile votindu-si reciproc favoritii. Cu o singura exceptie, in cazul lui Cornel Mihalache, directorul ziarului de propaganda comsomolista „Puls”, cind cineva dintre democrati s-a abtinut, toti ceilalti au fost votati fara intrebari si dezbateri de fractiunile PCRM si PPCD. Ceilalti deputati au parasit sala in semn de protest. A mai ramas o candidatura, a Carmeliei Albu, sefa la stiri in televiziunea de stat controlata de guvernanti, favorita a comunistilor. Ea nu era in tara si nu putea asista la sedinta pentru a depune juramintul, deci candidatura ei va fi examinata ulterior. Alte nume cunoscute pe lista sunt: Valeriu Frumusachi, fost crainic si sef de departament stiri la Televiziunea Nationala, unul dintre protestatarii din 2004, lider al Comitetului pentru Apararea Demnitatii Umane si Profesionale, fondat de grevistii concediati de la TeleRadio, Ludmila Vasilachi, realizatoare de programe la televiziunea de stat Moldova 1, Vlad turcanu, fost angajat la Radio Moldova, televiziunea de stat, dar si la radio Europa Libera, Valeriu Soltan, nejurnalist, dar e singurul dintre cei alesi care a fost membru in fostul consiliu. Ceilalti sunt aproape necunoscuti, sau, cel putin, nu pot fi comparati cu unii dintre cei fara sprijin politic, care nu au fost selectati pentru a fi propusi votarii in plen. Chiar unul dintre cei alesi initial, Valeriu Ciobanu, un tinar care nu s-a remarcat in nici un fel, dar era pe placul unuia dintre partidele care au impartit CCA-ul, a fost descalificat ulterior, deoarece n-avea stagiul de munca necesar de 5 ani – pina la angajarea recenta ca reporter sportiv la departamentul stiri Moldova 1 el lucrase ca ajutor de tractorist. Un caz special dintre cei neagreati de comisia parlamentara specializata, condusa de Victor Stepaniuc, ideologul-sef al partidului comunistilor, e al Corinei Fusu, alt lider CADUP, propusa de Centrul Independent de Jurnalism. Ea nici nu s-a regasit printre concurenti din cauza unei erori birocratice sau a relei vointe a celor care au organizat concursul. Astfel ca din cei alesi gasim foarte multi angajati sau fosti colaboratori la TeleRadio Moldova, semn al loialitatii lor fata de guvernarile de orice culoare, si, in ciuda concurentei mari si a diversitatii de organizatii care au propus candidati, aproape jumatate dintre ei au fost recomandati de un sindicat, despre care se stie ca a fost creat la initiativa comunistilor guvernanti, ca alternativa celorlalte, incomode.

Oricum, in zilele urmatoare noul CCA se va intruni pentru a alege un presedinte si adjunctii. Probabil, ca si in Parlament, democratii minoritari vor obtine doar o functie de vice-presedinte si prezenta lor in aceasta structura nu va avea foarte mare importanta, deoarece comunistii vor controla si acolo in urmatorii doi ani majoritatea decizionala. E posibil, totusi, ca activitatea CCA sa devina mai transparenta, datorita prezentei necomunistilor, si procesul de luare a deciziilor sa fie mai putin previzibil, pentru ca vom avea macar un dualism de opinii, daca cei noua nu vor putea sa se manifeste independent de interesele si indicatiile partidelor care i-au votat.

imbunatatirile pe care le asteapta expertii si publicul rezida mai degraba in noul cod. Acesta prevede o durata diferentiata a mandatelor membrilor CCA, astfel unii au fost alesi doar pentru 2 ani, altii pentru 4 si 6 ani, deci evolutia preferintelor electoratului va schimba repede si componenta CCA. Legea mai stipuleaza acum cuantumuri inalte si o crestere progresiva promitatoare de emisiuni locale, in limba romana, pe care mediile electronice vor fi obligate sa le realizeze si difuzeze, deci actualii emitatori vor trebui sa-si schimbe radical grilele chiar de la 1 ianuarie 2007. Daca unele posturi de radio si TV de la Chisinau vorbeau si cintau numai sau preponderent ruseste, acum vor fi impuse de lege sa aiba la ore de maxima audienta minim 70% de programe in romana, dintre care majoritatea sa fie productie locala, daca va fi posibila aplicarea codului audiovizualului si nu se va reveni ca in 2000, in urma presiunilor Moscovei, cu amendamente relaxante.

Se mai asteapta schimbari benefice de la alegerea iminenta in conditiile legii pomenite a noii conduceri a TeleRadio Moldova, compania declarat publica, dar pina acum ramasa doar instrument de propaganda comunista, de la desemnarea de noi membri in Consiliul de observatori al companiei.

intr-o situatie incerta se afla mediile electronice locale. Cei mai ingrijorati sunt angajatii si publicul Euro TV si Antena C, posturi fondate de Primaria Chisinau ce acopera cam jumatate din teritoriul Republicii Moldova, dar si alte institutii media locale, care au deja istorie si un loc pe piata mediatica. Acestea n-au fost incluse in noua lege, decit ca filiale TeleRadio Moldova, astfel ca ele vor avea de ales intre acest statut, privatizare sau desfiintare. Dar mai e posibila si adoptarea in scurt timp a unei legi speciale care sa le vizeze si reglementeze activitatea lor.

Oleg Brega