Sipos Zoltán: Care e strategia guvernului roman in ceea ce priveste comunitatile romanesti din vecinatatea Romaniei?

Mihai Gheorghiu: Interesul Romaniei in aceasta directie nu este altul decat cel legitim si moral, conform obligatiilor ce ii revin in raport cu legislatia internationala in domeniu. in consecinta, obiectivele acestei strategii urmaresc intarirea legaturilor dintre comunitatile romanesti de peste hotare si tara-mama si, implicit, sprijinirea acestora pentru pastrarea si afirmarea identitatii lor nationale.

Oleg Brega: Nu stim de ce Romania in ultima vreme face tot ceea ce face pentru romani „conform obligatiilor” externe, internationale, si vad ca aceasta perceptie a datoriei tarii pentru cetatenii ei e impartasita si de majoritatea covirsitoare a functionarilor. Probabil de vina este educatia civica slaba a romanilor sub comunisti, cind ei au incetat sa mai ceara drepturi, sa preseze autoritatile pentru respectarea lor, ci prefera doar sa astepte venirea salvatoare a americanilor, a rusilor, a Europei. La fel si alesii lor – nu se ingrijesc de cetatenii sau etnicii romani, nu elaboreaza si nu aplica strategii de asanare a situatiei lor decit ca raspuns la directivele de la Strasbourg sau Bruxelles, si nu reactioneaza deloc la solicitarile timide, anemice ale societatii civile romanesti sau din diaspora.

S.Z.: Care sint domeniile prioritare care sint sprijinite? Ce suma este alocata anual pentru acest scop, si care sint zonele unde acest sprijin financiar ajunge cu precadere?

M.G.: Asa cum precizam anterior, Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, va sustine eforturile tuturor celor interesati de prezervarea identitatii lor romanesti, indiferent ca vorbim despre romanii care traiesc in tarile vecine sau de romanii si originarii din Romania stabiliti, de-a lungul anilor, in diferite colturi ale lumii. Este greu sa va ofer cifre exacte, deoarece suportul financiar este oferit organizatiilor romanesti de pretutindeni in functie de nevoile specifice comunitatilor pe care le reprezinta. Orice proiect romanesc derulat in afara sau in interiorul granitelor Romaniei in beneficiul evident al romanilor si in scopul manifestarii identitatii lor in statul de resedinta se va bucura, intr-un fel sau altul, de sprijinul si colaborarea noastra.

O.B.: Din pacate, astfel de declaratii fara acoperire face nu doar domnul Gheorghiu. Mai demult si ministrul de externe si primul ministru si presedintele au promis ca ii vor trata fara discriminare pe romanii de pretutindeni. in fapt, putinii bani pe care ii poate repartiza Romania romanilor din afara granitelor nu se cheltuie rational si nu se repartizeaza transparent. Dovada e scandalul recent cu fraudarea de fonduri destinate Basarabiei, bani care si acum, se pare, continua sa fie transferati unor publicatii partizane, unor asociatii dubioase, fara impact, deci nereprezentative. Iar teritoriul dintre Nistru si Prut e cel mai delicat si sensibil, unde politica Romaniei de sprijinire a romanismului ar fi trebuit sa fie aplicata cu cea mai mare grija si responsabilitate. Cunosc destule organizatii si grupuri de initiativa romanesti din acel spatiu care au formulat proiecte si desfasoara activitati culturale, civice pentru emanciparea romanilor de acolo si ar avea nevoie de sprijin, dar nu l-au gasit la DRP. Nici in acest interviu seful DRP nu poate da, responsabil si in spiritul transparentei, cifre exacte despre banii cheltuiti, iar acesta este un semn clar ca lucrurile nu stau tocmai bine.

S.Z.: In primul articol al proiectului de lege se afirma ca se va respecta legislatia statelor ai caror cetateni sint cei sprijiniti. In acest context ce se poate face in legatura cu romanii din Valea Timocului: ei nici macar nu sint recunoscuti ca si minoritate de catre Serbia?

M.G.: Va pot asigura ca toate articolele din aceasta lege vor fi puse in aplicare cu respectarea legislatiei statului de resedinta, indiferent care ar fi acesta. De altfel, tocmai din acest motiv, inainte de a fi anuntat si dezbatut public, proiectul a fost inaintat spre consultare si avizare forurilor europene competente precum Comisia de la Venetia si inaltul Comisar al OSCE pentru Minoritati Nationale. Va exista un dialog politic constructiv cu autoritatile responsabile cu problematica in cauza din tarile in care exista comunitati romanesti, dar si o permanenta colaborare cu organizatiile acestora in vederea promovarii unei agende comune. Altfel spus, in plan politic bilateral MAE va intreprinde toate demersurile necesare pentru respectarea drepturilor minoritatilor romanesti din statele vecine Romaniei, in baza principiului reciprocitatii si a legislatiei internationale in domeniu. Trebuie mentionat insa ca este necesar ca aceste comunitati sa-si asume identitatea romaneasca si sa conlucreze atat cu autoritatile romane, cat si cu cele ale statului de cetatenie.

O.B.: Iarasi, din pacate, dupa exemplul basarabean, pot sa spun ca autoritatile romane n-au facut tot ce puteau sa faca pentru a proteja romanii. Din contra, se pare ca, ignorind standardele europene, au complicat nepermis de mult relatia etnicilor romani cu tara – in peste 15 ani de democratie doar 2% dintre basarabeni au putut sa-si redobindeasca cetatenia romana, iar procesul a inceput sa incetineasca si chiar sa stagneze tocmai cind legislatia in vigoare la Chisinau a permis dubla si multipla cetatenie. Ba chiar si pentru propriii cetateni Romania a creat bariere nejustificate, absurde, cind i-au impus sa prezinte bani si la calatoria in Est sau in Vestul imediat, in tarile vecine, fara obligatii Schengen. Deci un cetatean roman n-a fost incurajat nici intr-un fel de Romania sa mearga la Balti, Cahul, Ungheni sau in Valea Timocului, ca sa initieze acolo activitati culturale sau chiar comerciale, politice.

S.Z.: Exista o rata foarte mare a emigrarii in rindul basarabenilor din Republica Moldova atit spre Romania, cit si spre Vest. Dintre studentii basarabeni care studiaza in Romania se intorc in comunitatile de unde au plecat foarte putini. Exista o strategie pentru a stopa acest fenomen, se poate intreprinde ceva pentru a-i convinge sa se intoarca in Basarabia?

M.G.: Fenomenul migratiei cetatenilor Republicii Moldova catre tarile vestice nu intra in preocuparile diplomatiei romanesti. Referitor la cei care studiaza in Romania si se stabilesc in tara noastra dupa terminarea studiilor ca urmare a redobandirii cetateniei romane, este evident ca suntem interesati ca ei sa se intoarca in comunitatile lor de origine si sa contribuie astfel la consolidarea constiintei culturale romanesti. Dintr-o alta perspectiva, daca acestia sunt indreptatiti sa redobandeasca cetatenia romana, statul roman trebuie sa se comporte in consecinta pentru ca, in opinia noastra, este o problema de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

O.B.: Tocmai aceasta problema a drepturilor si libertatilor fundamentale nu este rezolvata de Guvernul Romaniei. Romanii fara cetateneie sau cu acest drept nerecunoscut din cauza birocratiei sunt impusi de legi absurde, discriminatorii sa revina de unde au plecat. Chiar si cei casatoriti in Romania nu sunt lasati de autoritati sa-si ingrijeasca copiii, sa-si construiasca un viitor in tara, astfel se destrama familii sau sunt impiedicate mariajele cetatenilor romani cu etnicii romani ce au statut incert in Romania. ªi cei veniti in tara sa faca afaceri, ori care au cumparat imobile trebuie sa renunte la business, la proprietate si sa plece in lumea larga, pentru ca in tara lor viata e la fel – insuportabila. Nu cred ca asta poate fi numita grija sau strategie inteligenta de convingere, ci cortina nedemocratica si inumana in jurul Romaniei.

S.Z.: In anul 2005 cel mai mare proiect finantat de Departamentul pentru Romanii din Pretutindeni a fost o parohie ortodoxa in Berlin. Sa intelegem ca din punct de vedere strategic diaspora romaneasca din Germania a fost cel mai important anul trecut?

M.G.: Cred ca se pierd din vedere o serie de aspecte si acestea se refera, in primul rand, la criteriile de eligibilitate ale unui proiect inaintat MAE-DRRP. Metodologia de finantare este cat se poate de transparenta, fiind publicata pe site-ul www.mae.ro. Comisia de evaluare a proiectelor a selectat si a propus pentru a fi sprijinite financiar acele proiecte care au fost intocmite in deplin acord cu regulile stabilite si cu prevederile HG de cheltuire a bugetului alocat MAE-DRRP.

O.B.: Mie personal, ca cetatean roman discriminat, dar si ca etnic roman potential beneficiar de granturi, mi se pare anormal si inacceptabil ca banii sa se distribuie astfel. Romania e stat laic si multi dintre contribuabilii la buget nu sunt credinciosi sau impartasesc alta confesiune decit cea ortodoxa. E nedrept ca si prin proiectul de lege care se discuta acum autoritatile intentioneaza sa perpetueze aceasta inechitate si legifereze o contradictie flagranta cu Constitutia si dreptul international. Acel act normativ (metodologia si preconizata lege) ar trebui contestate in judecata ca fiind neconstitutionale. Iar criteriile de selectare a proiectelor trebuie regindite. Oricum, autoritatile ar trebui sa nu mai declare sus si tare ca: „orice proiect… se va bucura, intr-un fel sau altul, de sprijinul si colaborarea” DRP, cel putin pina la o eventuala si imperios necesara schimbare.

S.Z.: Unii critici afirma ca sprijinul din partea statului roman acordat romanilor de pretutindeni nu face diferenta intre diaspora (cei care au emigrat benevol) si cei care au „ramas” in afara hotarelor din motive istorice. Ceea ce inseamna ca teoretic un roman care lucreaza in Italia are aceleasi drepturi ca si un roman din Basarabia. Care e ratiunea acestei politici?

M.G.: Am convingerea ca sunteti constient ca vorbim despre conjuncturi istorice diferite si ca nu putem trata lucrurile atat de simplist. Sigur ca problematicile si, implicit, abordarea noastra difera in ceea ce priveste relatia cu romanii din vecinatate fata de cei din emigratie. Subiectul ar putea reprezenta tema de dezbatere a unei conferinte, motiv pentru care ma limitez la a spune ca romanul care munceste in Italia si cel care traieste in Republica Moldova au in comun limba, cultura, traditiile, tot ceea ce numim – in termeni generici – spiritualitate si identitate romaneasca. Ca principiu general, MAE-DRRP raspunde nevoilor specifice ale fiecarei comunitati si actioneaza prin metode diferite, scopul fiind insa acelasi: pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice, culturale si religioase a romanilor de pretutindeni.

O.B.: Dl Gheorghiu are dreptate cind ii trateaza in mod egal pe cei in discutie, Departamentul condus de dlui poate nici n-ar trebui sa favorizeze sau discrimineze pe nimeni, deoarece domeniul de interes al DRRP e societatea civila, viata culturala. Pe cind basarabenii, bucovinenii si alti romani ramasi fara voia lor in afara Romaniei si a drepturilor pe care le asigura calitatea de cetatean roman, au nevoie de actiuni mai energice, de politici mai pregnante, strategii mai coerente, elaborate de intregul Guvern. Problema lor necesita decizii si interventii politice la nivel mai inalt.

S.Z.: Legea Romanilor de Pretutindeni reglementeaza drepturile persoanelor de origine romana liber asumata, precum si ale celor ce apartin filonului cultural romanesc. Ce credeti, cam ce numar de persoane ar intra sub incidenta acestei legi, nu va temeti ca din cauza formularii mai permisive numarul beneficiarilor o sa fie prea mare?

M.G.: Indiferent de ce spun statisticile oficiale, indiferent de ce alte criterii s-ar tine cont pentru a evalua numeric comunitatea romaneasca din afara frontierelor tarii, cifre exacte nu pot fi avansate. Cred ca ele nici nu sunt necesare, importanta este legatura cu Romania si modul de raportare al celor care traiesc peste hotare la limba, cultura, civilizatia romaneasca. Din acest punct de vedere, legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni trebuie privita ca un cadru juridic in interiorul caruia se pot realiza obiectivele propuse de MAE-DRRP. Este esential pentru noi sa venim in intampinarea tuturor celor care considera Romania tara lor de origine sau tara lor mama, astfel incat colaborarea dintre comunitatile romanesti si autoritatile romane sa contribuie la consolidarea statutului acestora in societatile de adoptie si, implicit, a imaginii tarii noastre in comunitatea internationala.

O.B.: Ma tem ca acea lege este absolut inutila si nu imbunatateste cu nimic cadrul juridic prin care sunt priviti de autoritati etnicii romani din afara granitelor, iar in aceste conditii prohibitive, revoltatoare, numarul romanilor aflati sub obladuirea statului roman nu va creste, ci va scadea in continuare.

S.Z.: Ce credeti, care e cel mai „substantial”, valoros sprijin acordat romanilor de pretutindeni de L. R. P.?

M.G.: Cu certitudine, sprijinul cel mai valoros acordat de Romania conationalilor nostri de pretutindeni este cel moral. A fi alaturi de comunitatile romanesti in eforturile intreprinse pentru promovarea identitatii lor nationale, a veni in intampinarea celor care isi doresc sa pastreze puntile de comunicare cu tara-mama, a valoriza impreuna patrimoniul cultural comun, iata cateva dintre obiectivele noastre si, implicit, dintre asteptarile romanilor care traiesc departe de casa.

O.B.: Ma tem ca nici sprijinul moral absolut necesar nu-l primesc cei vizati de L.R.P., deoarece deziluziile si asteptarile inselate au fost in ultimii ani prea mari, de aceea mai corect ar fi sa vorbim despre un dorit inceput in acest domeniu si nu de realizari.

Acest interviu a fost initiat de portalul www.transindex.ro, acolo il gasiti si in versiune maghiara.

Sipos Zoltán, TransIndex.ro

Mihai Gheorghiu, secretar de stat, MAE-DRRP

Oleg Brega, Asociatia Hyde Park, Chisinau