Despre genocidul comunist din Basarabia si Bucovina, 28 iunie 1940 – 1 ianuarie 1950


Aincepand cu ziua de 28 iunie 1940, cand mari teritorii de la estul Romaniei (Basarabia si Bucovina) cu o populatie de peste 3,2 milioane de oameni, au fost ocupate ilegal de URSS, regimul totalitar comunist din acest stat a inceput anihilarea (uciderea) in masa a cetatenilor romani care nu corespundeau din punct de vedere de clasa omului sovietic. Faptul ca aceasta neutralizare a inceput pe 28 iunie 1940 in baza unor acte oficiale si liste alcatuite cu mult inainte de ocupatie, demonstreaza ca anihilarea in masa a cetatenilor romani din Basarabia si Bucovina a fost un act premeditat, pregatit minutios de serviciile secrete sovietice in afara teritoriului Romaniei. Astfel s-au incalcat flagrant prevederile tratatelor si acordurilor semnate de URSS atat in cadrul Ligii Natiunilor, cat si cele bilaterale cu Romania.Proprietarii de pamant si cei de intreprinderi industriale, mai mari sau mai mici prestatorii de servicii, comerciantii si medicii, avocatii, inginerii, agronomii, profesorii din sistemul educational, politistii, cadrele din armata romana, preotimea si functionarii de stat, cei care intr-un fel sau altul au fost adeptii partidelor democratice legale din Romania, practic toata clasa de mijloc, dar si multi cetateni din paturile sociale de jos, au fost lichidati fizic de regimul sovietic. Metodele sunt stiute si au fost cercetate de oamenii de stiinta: lichidarea fizica, lagarele de concentrare, procesele politice, deportarile si foametea organizata, trimiterea la munca fortata a tinerilor in regiunile de nord ale URSS, inrolarea fortata in detasamentele ale Armatei Sovietice trimise la moarte sigura atat in cel de al doilea razboi mondial, cat si dupa, distrugerea totala a sistemului medico-sanitar, schimbarea radicala a traditiilor economice, nationalizarea pamantului, a intreprinderilor industriale si comerciale, a mijloacelor de productie, a animalelor si pasarilor de pe langa casa, impozitarea necrutatoare (se luau ultimele resurse de hrana chiar si de la familiile cu foarte multi copii) etc, etc, toate astea au dus la o reducere masiva a populatiei in Basarabia si Bucovina.

Daca in iunie 1940 statul roman lasa in Basarabia peste 3,2 milioane de cetateni (fapt recunoscut si de Sesiunea Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 care a fondat ilegal RSSM fara nici un fel de alegeri in Basarabia si Bucovina), apoi, in conformitate cu datele statistice ale URSS de la 1 ianuarie 1952, pe acel teritoriu locuiau aproximativ 2,2 milioane de persoane. Tot acele date arata ca imediat dupa 23 august 1944 in Basarabia si Bucovina, in locul populatiei anihilate, au fost adusi peste 300.000 de cetateni sovietici pentru a-i inlocui pe cei anihilati din administratie, politie, economie, sistemele educationale si medico-sanitare, dar – si mari unitati ale Armatei Sovietice, militari impreuna cu familiile lor, cu totii avand si drepturi de vot, si drepturi sociale pe care un fost cetatean roman nici nu le putea visa). Daca adaugam aici si numarul noi-nascutilor din aceasta perioada (iar in aceste regiuni ale Romaniei de Est natalitatea era foarte mare) rezulta ca numarul cetatenilor romani anihilati de regimul sovietic in Basarabia si Bucovina intre 28 iunie 1940 si 1 ianuarie 1950 intrece 1/3 din cel care a fost lasat de Romania la 28 iunie 1940, sau peste 1,2 milioane oameni. Adica este vorba de una din cele mai mari crime din secolul XX indreptata premeditat impotriva fiintei umane si a drepturilor ei. Accentuam ca aceste actiuni criminale au vizat cetatenii romani de toate varstele (inclusiv copii) si de toate etniile: romani, evrei, rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari, nemti etc. Dintre acestia, insa, numai romanii au fost anihilati pe principii etnice (cine se declara roman in RSSM era suprimat imediat fara nici un fel de proces, fapt unic in toata fosta URSS).

Reiesind din cele expuse mai sus, si in baza dreptului international in vigoare, prin care s-au denuntat si alte acte de genocid, Forul Democrat al Romanilor din Republica Moldova, la care au aderat peste 140.000 de cetateni, cere ca inaltele Parlamente ale Romaniei, ale Republicii Moldova si ale Consiliului Europei

a) sa declare genocid anihilarea in masa a cetatenilor romani (romani, evrei, rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari, germani etc) de catre regimul sovietic comunist in perioada 28 iunie 1940 – 1 ianuarie 1950;
b) sa condamne fostul regim totalitar comunist pentru crime impotriva umanitatii;
c) sa ceara Federatiei Ruse, succesoare declarata a URSS, sa plateasca despagubiri in valoare de 200 miliarde EURO (numai pretul pamantului arabil expropriat, aproximativ 2,6 milioane hectare, valoreaza peste 50 miliarde EURO) urmasilor celor ucisi si represati, cat si Romaniei si Republicii Moldova, pentru daunele economice, sociale si umanitare pricinuite de ocuparea ilegala din 28 iunie 1940, inclusiv pentru scoaterea acestor teritorii din contextul democratiei si economiei de piata vest-europene, consfintit prin Tratatul de pace de la Paris din 28 octombrie 1920.

Forul Democrat al Romanilor din Republica Moldova isi asuma responsabilitatea de a informa intreaga opinie publica internationala despre genocidul comunist care a fost practicat de fostul regim sovietic in Basarabia si Bucovina. Acest document va fi trimis tuturor ambasadelor straine acreditate la Chisinau.
Chisinau, 24 octombrie 2006

………………………………….

Catre:

Parlamentul Romaniei
Parlamentul Republicii Moldova
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei

FORUL DEMOCRAT AL ROMaNILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
str. Sfatul tarii nr. 2, 2009, Chisinau

in numele Consiliului Director si al Sfatului inteleptilor al Forului Democrat al Romanilor din Moldova:

Nicolae DABIJA, scriitor, Membru de Onoare al Academiei Romane;
Mihai CIMPOI, academician, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova;
Constantin TaNASE, director al publicatiei „Timpul”;
Valeriu SAHARNEANU, presedinte al Uniunii Jurnalistilor din Moldova;
Grigore VIERU, academician;
Dumitru MATCOVSCHI, academician;
Ion UNGUREANU, ex-ministru al Culturii;
Ion COSTAª, ex-ministru al Apararii;
Petru SOLTAN, academician;
Alexandru MOªANU, Membru de Onoare al Academiei Romane;;
Sergiu CHIRCa, Membru de Onoare al Academiei Romane;
Gheorghe PALADI, presedinte al Asociatiei Istoricilor;
Gheorghe GHIDIRIM, academician;
Anatol CODRU, academician;
Anatol CIOBANU, academician;
Diomid GHERMAN, academician;
Aurelian SILVESTRU, doctor in pedagogie, directorul Liceului „Prometeu”;
Ion MAHU, academician;
Timotei MELNIC, presedinte al Ligii Pedagogilor;
Boris MOVILa, publicist;
Ion BUGA, doctor in istorie, profesor universitar;
Andrei VARTIC, regizor;
Anatol VIDRAªCU, director al Grupului Editorial „Litera”;
Boris DRUta, avocat;
Nina JOSU, presedinte al Asociatiei de Cultura Romaneasca „Astra”;
Alecu RENIta, presedinte al Miscarii Ecologiste din R. Moldova;
Petru MUNTEANU, avocat;
protoiereu Ioan CIUNTU, presedinte al Comisiei Cultura a Mitropoliei Basarabiei;
Ion MELNICIUC, doctor in filologie, conferentiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova;
Ionut GROSU, magistru in filozofie, presedinte al Ligii Tineretului F.D.R.M.;
Ion GaINa, profesor, director al Casei-Muzeu „A. Mateevici” din Zaim (Causeni);
Valeriu DULGHERU, sef de Catedra, doctor in stiinte tehnice, presedinte al Filialei F.D.R.M. de la Universitatea Tehnica a Moldovei;
Mihai MORaRAª, scriitor, presedinte al Filialei F.D.R.M. de la Universitatea de Stat din Moldova;
Lidia HANGANU, presedinte al Filialei Ialoveni a F.D.R.M.;
Gheorghe MAXIAN, presedinte al Filialei Orhei a F.D.R.M.;
Nicolae ARSEN, presedinte al Filialei Cahul a F.D.R.M.;
Maria CIOBANU, presedinte al Filialei Nisporeni a F.D.R.M.;
Sebastian VOINU, presedinte al Filialei Cantemir a F.D.R.M.;
Mihai ELADI, presedinte al Filialei Anenii Noi a F.D.R.M.;
Nicolae MaRZA, presedinte al Filialei Glodeni a F.D.R.M.;
Grigore TESLARU, presedinte al Filialei ªtefan Voda a F.D.R.M.;
Gheorghe MIGOREANU, presedinte al Filialei Rezina a F.D.R.M.;
Victor BUZATU, presedinte al Filialei Ciocana (mun. Chisinau) a F.D.R.M.;
Vasile GRAMA, presedinte al Filialei Botanica (mun. Chisinau) a F.D.R.M.;
Ion BOTEZATU, secretar al Filialei Rascani (mun. Chisinau) a F.D.R.M.;
Natalia CREtU, secretar al Filialei Cimislia a F.D.R.M.;
Ana NOVIC, presedinte al Filialei Criuleni a F.D.R.M.;
Sergiu COJOCARU, presedinte al Filialei Calarasi a F.D.R.M.;
Ion NEGRESCU, presedinte al Filialei Telenesti a F.D.R.M.;
Vasile FURDUI, presedinte al Filialei ªoldanesti a F.D.R.M.;
Valeriu OSTAª, presedinte al Filialei Causeni a F.D.R.M.;
Iulius POPA, presedinte al Filialei Balti a F.D.R.M.;
Alexandru ªUtU, presedinte al Filialei Falesti a F.D.R.M.;
Victor DARIE, presedinte al Filialei Drochia a F.D.R.M.;
Anatol CROITORU, presedinte al Filialei Dubasari a F.D.R.M.;
Ludmila PaDUREt, presedintele Aripei Tinere de la USM a F.D.R.M.;
Ion DICUSARa, presedintele Aripei Tinere de la UTM a F.D.R.M.;
Eugen CEPOI, presedintele Aripei Tinere a Filialei Botanica a F.D.R.M.;
Ion GARAM, presedintele Aripei Tinere a Filialei Rascani a F.D.R.M.;
Liliana GHEORGHIta, presedintele Aripei Tinere de la Universitatea „A. Russo” din Balti a F.D.R.M.


3 răspunsuri la “Despre genocidul comunist din Basarabia si Bucovina, 28 iunie 1940 – 1 ianuarie 1950”

  1. Ma tem ca slinosul de Dabija (plus altii ca el din anturaj) folosesc cu nesimtire elanul si sinceritatea majoritatii celor 140 de mii. ªtiti ca i s-a propus sa conduca comitetul de organizare al Marii adunari nationale din 29 octombrie si a taraganat cit a putut de mult ca sa refuze cu explicatii penibile si sa zadarniceasca pina la urma proiectul? Atunci mi-am dat seama ca nu e condus de capul lui si nici nu doar de femeile din spate…

  2. Cei care au comentat anterior au perfecta dreptate.Nu in jurul lui Dabija trebuie oamenii sa se adune,acesta a ramas in istorie ,ci in jurul lui Anatol Petrencu si Miscarea social-politica pe care o conduce,in jurul tanarului ,dar promitatorului Oleg Brega si organizatia neinfricata pe care o conduce.Astfel numai poate fi facuta o schimbare esentiala

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.