Partidul Liberal Democrat din Moldova
PLDM a avut în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a un singur deputat, Vlad Filat. În cei patru ani, acesta a consumat din bugetul alcătuit din contribuţiile cetăţenilor 340.800 de lei (considerând că salariul lunar al unui deputat, excluzând diurnele şi plăţile compensatorii, este de 7100 de lei). A meritat aceste investiţii?
Analiza activităţii parlamentare
Vlad Filat a acces în Parlamentul constituit în martie 2005, fiind înregistrat pe lista Blocului „Moldova Democrată”. O lună mai tîrziu, fracţiunea PD, al cărei vicepreşedinte era Vlad Filat, a părăsit blocul menţionat mai sus. În fapt, Blocul „Moldova Democrată” a reprezentat strategia de pătrundere în Parlament a mai multor formaţiuni politice, toate părăsindu-l pe parcursul primului an. Ulterior, în septembrie 2007, în cadrul Consiliului Executiv Politic al partidului, Filat şi-a anunţat dispoziţia de a părăsi formaţiunea politică pe care a reprezentat-o în Parlament. La data de 8 decembrie 2007, Vlad Filat devine liderul partidului nou-format PLDM.
Până în septembrie 2007, Vlad Filat a fost coautor a 4 proiecte de lege ale Partidului Democrat: Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale; Proiectul de lege privind accesul liber la Internet la actele legislative şi normative ale Republicii Moldova; Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ( Legea cu privire la patenta de întreprinzător, Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor) şi Proiectul de Lege pentru modificarea art. 81 din Constituţia Republicii Moldova. Iniţiativa legislativă de modificare a art. 81 din Constituţie, derivă direct din înţelegerile stabilite în cadrul dialogului politic purtat între formaţiuni politice în perioada imediat premergătoare alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova în aprilie 2005; un acord principial, asupra căruia au convenit toate formaţiunile antrenate în acel dialog, a fost obligativitatea degrevării persoanei alese în funcţia de Preşedinte a Republicii Moldova din funcţiile de conducere a partidului politic.
Preocupările lui Filat au ţinut, astfel, de creşterea transparenţei activităţii parlamentare, pe care insista să o transforme dintr-un deziderat declarat în imperativ categoric. Era şi firesc ca Vlad Filat să revendice să fie respectată libertatea accesului la informaţie, în calitatea lui de reprezentant al opoziţiei. De altfel, el a fost destul de tacticos în această postură, în era lui PD-istă. Orice deficienţă a activităţii Parlamentului pe care o marca era exprimată în termeni de „Noi vorbim mereu că…” sau „Ar trebui să revenim şi…” Atitudinea conciliantă şi „constructivă” era, la început, un credo al PD.
Lucrurile au luat o altă turnură după înregistrarea PLDM. Deja la 7 februarie 2008, Filat a ţinut un discurs în cadrul şedinţei plenare pentru a-şi manifesta indignarea faţă de acest legislativ controlat de comunişti. Vlad Filat sublinia: „În anul 2005, anul concilierii istorice (între ghilimele), nu au fost examinate iniţiative legislative din partea opoziţiei; în 2006 – 24, în 2007 – 20”. Aceste cifre, alături de alte acuzaţii aduse i-au determinat pe deputaţii comunişti să-l sancţioneze pe Filat – respingându-i iniţiativele legislative. Din 14 proiecte de lege înaintate de liderul PLDM, doar 2 au fost votate în prima lectură şi respinse în a doua, celelalte au rămas neexaminate. Multe dintre ele se refereau la politica economică, domeniu prioritar pentru Vlad Filat, dar şi pentru alţi membri ai partidului său.
În statutul PLDM era scoasă în evidenţă, ca obiectiv de bază, apărarea drepturilor omului, indiferent de circumstanţe. Această promisiune s-a realizat într-o mică măsură prin propunerea în decembrie 2007 a unei iniţiative legislative privind reabilitarea victimelor represiunilor politice sau prin condamnarea limitării dreptului de a fi ales (cazul Chirtoacă – Tănase) şi de a alege (cazul cetăţenilor moldoveni de peste hotare).
Un alt obiectiv PLDM pe care îl promova Filat încă fiind membru al fracţiunii PD este asigurarea autonomiei publice locale. La dispoziţia comunităţilor trebuie să fie puse pârghii reale care să le permită să realizeze povara pusă pe umerii lor.
Celelalte scopuri fixate în Programul PLDM – tendinţa srpe o societate civilă puternică, reintegrarea Republicii Moldova, participarea activă la proiectele oleoductul Odessa-Brody, gazoductul Nabucco, conectarea la internet a tuturor instituţiilor de învăţământ, biblioteci, muzee, librării şi arhive – au rămas, până în momentul actual, promisiuni.
Domeniul de interes, pe care îl denotă discursurile, interpelările şi proiectele de lege ale politicianului Filat ţine de încurajarea micului business, descentralizare, limitarea intervenţiei statului acolo unde nu este strict necesar. Sistemul judecătoresc, consideră Vlad Filat, dispune de toate instrumentele pentru a proteja drepturile şi libertăţile omului; dar trebuie rezolvate problemele ce ţin de buna funcţionare. Acolo unde locul proprietăţii publice putea să-l ia proprietatea privată, în condiţii de transparenţă, Filat reitera teza economiei de piaţă.
Profilul Partidului
PLDM este cel mai recent format partid politic din Republica Moldova ; acesta s-a constituit la 8 decembrie 2007, ca materializare a proiectului politic al fostului vice-preşedinte al Partidului Democrat, Vlad Filat. Ultimul a argumentat necesitatea creării unui nou partid pe eşichierul politic de dreapta, aglomerat, de altfel, prin compromiterea vechilor partide, lipsa de încredere şi dezinteresul electoratului, care poate fi mobilizat de o formaţiune cu forţe noi.
Partidul s-a făcut remarcat mai mult prin iniţiativele şi apariţiile sale publice. PLDM a folosit diverse pîrghii, aflate în arsenalul unui partid politic, pentru a pătrunde şi pentru a avea impact asupra politicului, cu alte cuvinte, asupra electoratului:
referendum (în cazul iniţiativei privind alegerea preşedintelui statului prin vot direct şi trecerea la sistemul mixt de alegere a Parlamentului),
mobilizarea consiliilor raionale, care au recurs la trimiterea deciziilor speciale Guvernului (în cazul semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră),
colectarea semnăturilor (în cadrul campaniei organizate în sprijinul prelungirii licenţei de emisie a postului PRO TV),
intentarea unui proces la CEDO (în cazul cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, care reclamă insuficienţa secţiilor de votare, respectiv, limitarea dreptului la vot) acţiuni de protest.
În altă ordine de idei, PLDM a demonstrat, de fiecare dată, prin acţiunile sale, solidarizare cu anumite grupuri sociale (sinistraţi, jurnaliştii de la PRO TV, locuitorii din apropierea graniţei cu România, agricultori, electoratul aflat peste hotare), articulînd problemele imediate ale acestora şi militînd pentru soluţionarea lor. Protestele organizate de PLDM au fost însoţite de lozinci explicite, la obiect: „DA Convenţia privind micul trafic la frontieră, DA libera circulaţie în Uniunea Europeană”, „Vinul lui Voronin s-a oţetit”, „Presă Liberă”, „Democraţie în Moldova”, etc.
Lista candidaţilor PLDM
Candidaţilor propuşi de PLDM pentru Parlamentul ce urmează a fi constituit în urma alegerilor din 5 aprilie 2009 sunt, în majoritatea lor, oameni noi în politică, pe cît de necunoscuţi, pe atît de puţin dubioşi. Numele cunoscute, totuşi, în politica de nivel local sau raional sunt Ţap Iurie (nr.6 pe listă), primar al oraşului Floreşti, Său Victor (nr. 14), primar al oraşului Soroca, Frumosu Elena (nr. 27), membru al Consiliului raional Criuleni, Gogu Sergiu (nr. 28), vicepreşedinte al consiliului raional Căuşeni, Sturza Ion (nr. 35), vicepreşedinte al consiliului raionului Nisporeni, Gherman Olga (nr. 50), primar, satul Verejeni, Florea Dumitru (nr. 60), viceprimar al or. Durleşti, Baciu Vasile (nr. 61), primar al satului Sadaclia. Printre ceilalţi candidaţi figurează numele a 22 de cadre didactice (dintre cele 103 persoane înscrise pe lista candidaţilor PLDM), 11 jurişti / avocaţi, 8 specialişti în administrare publică şi 28 antreprenori. Vîrsta celor înregistraţi pe listă variază între 20 (Spătari Mihaela, nr. 91) şi 68 de ani (Samson Nicolae, nr. 73), media fiind de 43 de ani. Profilul membrilor PLDM trebuie perceput în lumina afirmaţiei făcute de Vlad Filat la 17 septembrie 2008, în cadrul unei conferinţe de presă: „Ţin nespus de mult ca în Republica Moldova să apară un partid care să nu fie al unei singure persoane.” Solidaritatea internă a PLDM nu neagă personalitatea şi interesele fiecărui membru. Orientarea PLDM este modelată de intereselor şi concepţiilor politice ale fiecărui membru de partid şi nu invers.
PLDM se prezintă ca partid de cadre. Fiecare din candidaţii sau, generalizînd, membrii acestui partid tinde, în definitiv, să influenţeze deciziile politice care au un impact direct asupra lor, mai ales în domeniul business-ului mic şi mijlociu (dovadă fiind numărul mare de antreprenori), cadrul legal al acestuia fiind instabil şi neprielnic. Pe de altă parte, structura şi componenţa nominală a partidului demonstrează grijă pentru stabilitatea şi eficienţa acestuia ca grup organizat.
- Autori: Ana-Maria Spînu, Valentina Arapu şi Irina Furtună