Partidul Social Democrat

Profilul partidului
Partidul Social Democrat apare pe arena politică a Republicii Moldova din 22 decembrie 2007, în urma fuziunii Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM) şi Partidului Democraţiei Sociale (PDS), preşedinte al PSD unificat, fiind ales dl Dumitru Braghiş (prim-ministru între 1999-2000), iar Secretar General al PSD dl Eduard Muşuc. Liderii PSDM şi PDS au argumentat decizia de unificare prin necesitatea de a răspunde la doleanţele cetăţenilor de reducerea a numărului partidelor şi simplificare a spectrului politic moldovenesc.
La 7 iunie 2007, îndată după primul tur al alegerilor locale din 2007, PSDM împreună cu Partidul Democraţiei Sociale (PDS) şi Uniunea Centristă din Moldova (UCM) au făcut două declaraţii: una privind crearea coaliţiei unice social-democrate la nivelul autorităţilor locale şi a doua de intenţie, conform căreia PSDM condus de E. Muşuc, PDS condus de D. Braghiş şi UCM în frunte cu M. Petrache iniţiază negocieri privind fuzionarea şi formarea unui singur partid de orientare social-democrată. La scurt timp, UCM s-a retras din procesul de fuzionare din cauza contradicţiilor vizavi de structura partidului, a organelor de conducere şi principiile de reprezentare în viitorul partid a celor 3 partide. PSDM şi PDS au continuat procesul de fuzionare.

Partidul nou-creat s-a făcut remarcat prin acţiunile preelectorale, ca de exemplu „Marşul PSD prin ţară” sau lansarea proiectului anticriză. Merită a fi menţionat şi programul de activitate 2009-2013, propagandat sub lozinca „Moldovă puternică – Economie puternică – Viaţă mai bună!”.

Demn de remarcat este faptul că prin acţiunile sale PSD a manifestat solidaritate faţă de anumite grupări sociale, şi anume agricultorii, micii antreprenori, fiind unicul partid care a apărat permanent şi consecvent drepturile şi interesele deţinătorilor de patentă.

Lista candidaţilor PSD
Lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 propusă de PSD constă din oameni puţini cunoscuţi în politică. Constatăm că pe listă figurează actualii deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova : Dumitru Braghiş (nr. 1 pe listă), Banari Ivan (nr. 9), Bolboceanu Iurie (nr. 12) şi Godoroja Dumitru (nr. 15).

În continuare, oferta abundă în nume cunoscute la nivel local, sau regional, şi anume : Muşuc Eduard- consilier al Consiliului Municipal Chişinău, Lupulciuc Igor- viceprimarul general al mun. Chişinău, Volcov Victor- preşedintele Consiliului Municipal Comrat, Botezatu Nina- preşedintele Consiliului raional Făleşti, Globa Andrei- preşedintele Consiliului raional Orhei, Gangan Ion- primar or. Nisporeni, Melnic Nicolae- primar or. Călăraşi, Nicolaev Ion- primar s. Micăuţi. Dacă e să facem referinţă la domeniile de activitate ale candidaţilor remarcăm că pe listă figurează în mare majoritate persoane ce activează în domeniul economic, fiind urmaţi de pedagogi- 21 la număr, jurişti- 13 la număr, medici- 9 candidaţi, 2 jurnalişti şi doar un singur student (nr. 74 pe listă). Cît priveşte vîrsta medie a candidaţilor aceasta este de aproximativ 47 ani. Vîrsta variază între 24 ani (Zabulica Serghei nr. 74, Murzacoi Ivan nr. 95, Anghel Renat nr. 103) şi 62 ani (Fediuc Valeria nr. 79).

Figurile reprezentative, ce creează cu adevărat imagine partidului sunt în realitate doar Dumitru Braghiş şi Eduard Muşuc.

Analizînd lista electorală prin prisma egalităţii de gen, sesizăm că majoritatea absolută în partid o reprezintă bărbaţii – 82 de persoane, iar femei fiind doar – 21. Prin urmare, exprimînd aceste date în procente, obţinem79,6 % bărbaţi şi respectiv – 20.4% femei.

Analiza activităţii parlamentare

Implicarea PSD în procesul legislativ poate fi redusă doar la activitatea celor 4 deputaţi reprezentaţi în Parlament – D. Braghiş, I. Banari, I. Bolboceanu şi D. Godoroja. Aceştia prin declaraţia semnată de Braghiş la 27 octombrie 2005, se vor desprinde de la Alianţa „Moldova Noastră”, cu promisiunea de a-şi asuma « toate responsabilitatile pentru a continua indeplinirea programului electoral ». Ca deputat independent, D. Braghiş va pierde un şir de oportunităţi – la 23 decembrie 2005 i se retrage candidatura dintre membrii supleanţi ai delegaţiei parlamentare la Consiliul Europei, la 18 mai 2006, prin Hotîrirea nr.593, încetează a mai fi preşedintele Biroului Permanent, ceea ce îl va determina să facă remarca că « Atunci cînd deputaţii părăsesc o fracţiune sau alta, se spune deseori că aceşti deputaţi cică trădează fracţiunile. Dar ce facem cu fracţiunile ce au trădat alegătorii ? Care au venit în campanie electorală cu un mesaj electoral, iar după campanie electorală l-au schimbat completamente?»

Partidul Democraţiei Sociale, iar ,ulterior, după unificare, din 22 decembrie 2007 – Partidul Social-Democrat, a fost un mijloc de crea o continuitate între promisiuni electorale şi activitatea parlamentară a deputaţilor detaşaţi de la AMN şi, în special, a liderului acestuia, D.Braghiş.

In fapt, activismul politic al deputaţilor social-democraţi în Parlament a fost relativ redus, dl Braghiş fiind unicul care se va manifesta în mod constant prin interpelări, discursuri şi proiecte de legi. Prin urmare, se impune precizarea că activitatea PSD în Parlament nu poate fi nicidecum comparată cu activitatea partidelor aflate la guvernare sau, care, deşi în opoziţie, au fost reprezentate de mai mulţi membri.

Singurul proiect de lege iniţiat de D. Braghiş, încă în cadrul Fracţiunii « Moldova Noastră » este proiectul de Lege nr.650, privind egalitatea genurilor.

Alte proiecte notabile sunt şi – Proiectul de Lege nr. 3793 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral, prin care se insista asupra introducerii cupoanelor pe lîngă buletinele de vot, votat de majoritatea parlamentară, Proiectul Legii audiovizualului,nr.708, care a fost însă respins, Proiectul de lege nr.1704, cu privire la modificarea Regulamentului Parlamentului, prin introducerea Comisiei de etică, care conform viziunii dlui Braghiş,ar fi « asigurat drepturile minorităţii în Parlament », Proiect de lege privind modificarea unor acte legislative, 13 decembrie 2007, aprobat, Proiectul de lege nr.414, cu privire la patenta de întreprinzător, refuzat însă.

Consecvenţa faţă de programul politic şi doctrina social-democrată se remarcă prin tenacitatea cu care Braghiş cere în nenumărate rînduri, prezentarea unor membri de la Guvern sau a premierului, pentru a oferi o informaţie mai detaliată despre unele probleme actuale ce preocupă în mare parte populaţia, solicită, de asemenea, prezentarea unor reprezentanţi de la procuratură, invocînd cazuri de încălcare a drepturilor omului, ca de exemplu, cazul cetăţenilor de pe strada Albisoara 68/1, 2 si 3 sau de pe strada Dimo 11, 13, care se confruntă cu insecuritatea unor parcări neautoriuate, protejate de poliţişti ; cere crearea unor comisii care să se ocupe cu investigaţii şi control guvernamental, precum, comisia speială ce ar clarifica operaţiunile pe care le face Guvernul, la bugetul de stat, care nu a întrunit nici o dată, numărul de voturi necesar pentru a fi creată.

În conformitate cu direcţiile din programul din 2005, deputaţii social-democraţi, i-au atitudine cînd se dezbat şi se discută proiecte ce ţin în special de agricultură, invocîndu-se problemele ţăranilor din diverse localităţi, problemele lipsei sistemului de irigare şi de antigrindină, economie, motivînd de fiecare dată necesitatea consolidării rolului statului în economie, susţinerea producătorului autohton,el propune ca lipsa unui raspuns din partea autorităţilor să fie considerat ca fiind unul pozitiv, pentru a simplifica procedura, sfera bugetară şi salarizare, veninind cu propuneri ca « reforma pensionară », pensiile şi salariile sa se majoreze uniform pentru toate categoriile sociale, altfel, punctează Braghiş, « cei saraci, tot săraci vor rămîne », se pronunţă pentru elucidarea cazului legat de preţurile la gaze şi de Moldova Gaz. Cu toate acestea, nu putem omite faptul că propunerile social-democraţilor, de cele mai dese ori, se limitează la ordinea de zi şi la nuanţe ce ţin de Regulament, mai puţin, de iniţiative concrete, în sferele programatice.

Cum influenţa celor 4 deputaţi social-democraţi este foarte mică în Parlament şi rezultatele iniţiativelor şi a intervenţiilor lor este nesemnificativă, de multe ori, vocea social-democraţilor nefiind sesizată în genere în concertul parlamentar. În alte cazuri, în mod necalar, dei cer venirea prim-ministrului timp de citeva şedinţe plenare la rînd, în momentul prezentării sale nu pun nici o întrebare.

In Parlament, deputaţii PSD au manifestat o poziţie moderată, nu fără anumite animozităţi faţă de AMN şi coaliţia de la guvernare – PCRM, PPCD. Totuşi, cu toate că în nenumărate rînduri li s-au adus acuzaţii de către Partidul Comuniştilor, nu putem afirma că PSD a fost deosebit de ostil faţă de partidul dominant. Printre acuzaţiile faimoase, putem enumera – 9 februarie 2006, G.Petrenco : « Azi luptaţi cu ceea ce aţi promovat ieri ! », G.Petrenco, 11 mai 2007, face o serie de interpelări, referitoare la cazul depistat de acesta, la Universitatea « I.Creanga », cînd mai mulţi au fost obligaţi de profesorul de politologie, Bogdan Ţîrdea să facă agitaţie electorală gratis pentru PSD, în caz contrar, vor avea probleme la sesiune. « Personal solicit ca domnul candidat Dumitru Braghiş, deputatul Braghis sa isi ceara scuze public de la studentii a 12 grupe de la Universitatea Pedagogica de Stat “Ion Creanga” care sint santajati de reprezentantii staff-ului sau electoral sa lucreze pe gratis in favoarea sa. », conchide Petrecenco. Replica la această acuzaţie nu a venit, pentru ca D. Braghiş este absent mai multe şedinţe succesiv.

Un exemplu de predispunere pentru conlucrare a Partidului Social-Democrat cu PCRM este momentul 22 mai 2008, cînd în Parlament s-a votat în lectură a doua, Proiectul Concepţiei securităţii naţionale, şi doar PSD şi PCRM au votat documentul ce pune ca „piatră de temelie” la baza securităţii statului – principiul neutralităţii – 78 de voturi pentru. Celelalte partide au protestat părăsind sedinţa sau s-au abţinut de la vot. Braghiş îşi va motiva susţinerea prin argumentul – « nu este un document perfect, dar este mai bun decît nici unul ». Acest act al PSD este, însă, în conformitate cu viziunea lor programatică şi subliniază şi mai mult, insistarea lor asupra promovării principiului neutralităţii RM, inclus şi în programul politic.

Iniţiative şi idei originale ale PSD în Campania electorală 2009

Punctele de atracţie ale PSD în campania electorală din 2009, proiecte şi idei care îi distinge în mod original de celelalte partide sunt :
– Programul Anticriză, ce subliniază, în primul rînd, necesitatea creării de noi locuri de muncă reale în condiţiile modernizării economiei ; apoi, întreprinderea de măsuri urgente pentru susţinerea exportului, prin stimularea exportului de tehnologii şi utilaj, oferind cumpărătorilor credite pentru mărfuri cu regim facilitar ; necesitatea iniţierii de tratative cu guvernele SUA, Uniunea Europeană şi China cu scopul de a stabili condiţiile de oferire a creditelor pentru mărfuri cu regim facilitar, utilajul importat în ţară în cadrul acestui program trebuie să fie scutit de Parlamentul Republicii Moldova de la plata accizelor vamale şi TVA. Pentru achitarea cotei iniţiale, care în mod standard alcătuieşte 15%, urmează a fi folosite rezervele valutare ale Băncii Naţionale. PSD a elaborat un şir întreg de proiecte investiţionale şi economice strategice.
– Plan de reglementare a problemei transnistrene, prin concesionarea Transnistriei Rusiei pe un termen de 30 de ani, în schimbul unui ajutor financiar pentru R. Moldova în valoare de 100 miliarde de ruble.
– Proiectul de creare a Camerei Obşteşti din Rep Moldova, prin care elita moral-spirituală şi intelectuală, să ghideze activitatea preşedintelui ţării. Prin acest proiect legislativ, conform opiniilor social-democraţilor, societatea civilă ar avea oportunitatea de a-şi gasi singură locul în societate şi de a juca un rol considerabil în procesul decizional
– Soluţia de a rezolva în mod concret problema lipsei resurselor financiare pentru a îmbunătăţi sistemul de infrastructură şi pentru a pune bazele unei economii viabile, prin colaborarea cu China, EximBank SUA, Rusia,etc., care ar fi dispuse să acorde credite avantajoase pentru Republica Moldova.

Bugetul electoral

PSD, prin prisma primului Raport finaciar, oferit de Comisia Electorală Centrală la începutul campaniei electorale, era pe locul 1 la cheltuieli electorale – 2 mil. 600 mii lei( din 12 milioane), fiind apoi devansat de PCRM, cu peste 4 mln lei şi PLDM – cu circa 927 mii lei, conform celui de-al doilea Raport financiar,din 17 martie curent.

PSD, însă, a cheltuit mai mult decât a strâns – 2.637.607 de lei. Două SRL-uri – “Hidrotehnolog” şi “Djarvis” au donat partidului câte 700.000 de lei, cetăţeanul Andrei Mardari – 100.000 de lei, liderul PSD Dumitru Braghiş – 71.000 de lei (250.445 de lei venit în ultiimii doi ani), Gheorghe Filip – 80.000 de lei, Eduard Muşuc – 44. 000 de lei, iar Valeriu Muşuc – 13.000 de lei etc.

Astfel, PSD este partidul cel mai vizibil la capitolul publicitate electorală, selectînd ca priorităţi plasarea spoturilor publicitare la TV şi radio, pe Internet, panouri publicitare de dimensiuni mari, materiale de agitaţie electorală.

Posibilităţi de creare a unor coaliţii

PSD admite posibilitatea creării unei coaliţii largi, cu partidele politice cu care au coalizat în prezent, în administraţia publică locală de la Chişinău. Amintim că coaliţia din Consiliul municipal Chişinău este formată din PCRM, PPCD, PUM, din 26 iunie 2008, cînd PL a trecut în opoziţie.

Concluzii

Partidul Social Democrat este un exemplu de partid ce a trecut printr-un şir de blocuri şi tipuri de alianţe politice. Aceasta produce confuzii în rîndul electoratului şi determină asocierea imaginii liderului cu imaginea partidului.

Este relativ dificil sa apreciezi în ce măsură, PSD a respectat promisiunile electorale din 2005, dat fiind faptul că s-a desprins de la fracţiunea ce le-a facilitat accesul în Parlament şi că nu au avut destule pîrghii de influenţă.

Din atitudinile manifestate, PSD este un partid ce mizează pe echilibru şi e dispus să coopereze, nu fără a urma tradiţia orientării social-democrate. Fapt care nu exclude o ulterioară aliniere la rîndurile pardidelor de stînga, şi anume, PCRM.

PSD, deşi are o imagine favorabilă, graţie activităţii politice îndelungate a lui D.Braghiş, nu dispune de potenţial uman şi capital social suficient pentru a forma o echipa guvernamentală eficientă, iar originalitatea prevederilor programului anticiriză nu reuşeşte să compenseze acest handicap.

• Autori: Cristina Brânză & Cristina Morari