Nu cred că a speculat cineva mai mârşav şi mai ipocrit idealurile naţionale, continuând să o facă, ca PPCD. Membrii lui, în maniera lui Roşca, îi cred pe toţi imbecili şi promovează, atunci când pe o rază de câţiva kilometri nu se află niciun comunist (oricum pe aceştia nu-i pot amăgi, converti), valori naţionale pe care s-ar întemeia doctrina lor. Deci, atunci când nu sunt în apropierea imediată a fraţilor lor de cruce ori de stea, comuniştii vorbesc foarte inspirat de pericolul rus, de integrarea europeană (dar cine e împotriva Europei în RM?), uitând că cei cu care s-au aliat nu vor ezita să vândă ţara (dar nu cea din anii ’90, pentru care luptau altădată, ci plaiul de succes – RM) Moscovei pentru 3 bănuţi, dacă nu au făcut-o deja. De parcă şefii lor, comuniştii, ar fi pro-ocdentali, nu pro-Rusia.

Dar să nu credeţi că micii PPCD-işti din Noua sau vechea Generaţie şi-au secat argumentele dacă îi pui în faţa faptelor, nu a declaraţiilor de intenţie. În acest caz, vor replica ei, comuniştii sunt mai morali decât alţii: sunt mai aproape de credinţa neamului, de ortodoxism, ale cărei biserici le restaurează cu sârg, nu permit manifestaţii stradale ale minorităţilor sexuale, nu sunt masoni şi sunt împotriva adevăratelor valori liberale din Occident care pervertesc Neamul, Ţara şi Credinţa – cei trei pari sau ţepe pe care sprijină Naţiunea. Ruşii, de data aceasta, nu mai sunt pericolul suprem.

Nu ştiu cât timp echilibristica şi logoreea lui Roşca şi a adepţilor săi va avea priză la un anumit segment zombificat al populaţiei, dar sper că în curând nimeni nu va mai avea curajul în RM să le imite retorica, de frică să nu fie ridiculizat, compromis, huiduit şi aruncat la groapa de gunoi a istoriei, după cum îi plăcea să se exprime vojdiului neepilat al democraţiei creştine de pe malurile Bâcului.

enervant.wordpress.com