Dintr-un document gasit pe Internet – o inregistrare video de la una dintre sedintle Congresului al XII-lea al PCR – transcriem urmatoarele fragmente, reprezentative pentru modul de operare al cenzurii interne a Partidului Comunist Roman din anii ‘80.
Sala de sedinte. Cadru general. Reprezentantii Consiliului sunt in asteptare. O voce de la tribuna oficiala: – Are cuvantul tovarasul Constantin Parvulescu!
Parvulescu (batran, 75-80 ani, coboara incet spre tribuna):
– Tovarasi, am implinit anul acesta 60 de ani de cand sunt membru de partid. (aplauze furtunoase, in stil sedinta PCR) Din acesti 60 de ani, 55 sant in organele de conducere ale partidului! (aplauze). Am merite mai putine decat acest… Paunescu!, …care a spus vrute si nevrute ieri, …nu asa (aplauze) ca sa ocupe tribuna acestui Congres (aplauze indelungi). Tovarasi, am fost uimit cum s-a desfasurat pregatirea acestui Congres si insasi Congresul. (…) Tovarasu Ceausescu si-a permis ca sa pregateasca, inca inainte de Congres si tot timpul Congresului si la conferinte, ca sa fie reales secretar general al partidului. Este fara precedent, tovarasi, in istoria partidului nostru si in istoria partidelor comuniste. De ce Ceausescu se sustrage ca sa fie ales membrul Comitetului central si din cadrul membrilor Comitetului Central sa fie reales? De ce? Pentru ca Ceausescu se sustrage controlului partidului. Continuarea textului o puteti accesa aici >>
Referinte:
– Congresul al XII-lea al PCR – Parvulescu vs. Ceausescu.avi (206.38Mb, AVI format). Aceeasi inregistrare poate fi gasita in reteaua DC++
– Congresul al XIV-lea al PCR (4.5Mb, WMV format)
– Ecoul discursului lui C. Parvulescu la congresul al XIV-lea
2 răspunsuri la “Despre libertatea cuvantului in PCR”
Alt personaj care a luptat cu comunismul – Inalt PreaSfintitul Antonie Plamadeala.
Nascut in urma cu 79 de ani in Basarabia, a urmat Seminarul teologic din Bucuresti, a fost licentiat si doctor in Teologie ortodoxa. De asemenea a studiat la Oxford si a fost membru de onoare al Academiei Romane; a intrat in monahism in anul 1949 si a petrecut doi ani in temnitele comuniste. A fost o perioada exclus din monahism deoarece a participat la miscarea „Rugul aprins” de la Manastirea Antim din Bucuresti, fenomen care a atras mai multi preoti, dar si intelectuali ai vremii. Ulterior a devenit Episcop al Buzaului si Vrancei, iar apoi Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului, Crisanei si Maramuresului. A militat pentru ecumenism, este autor de scrieri teologice, dar si al apreciatului roman „Trei ceasuri in iad”, care dezvaluie momente petrecute in inchisoare.
O bucatica de istorie: Constantin Parvulescu