Proiect de modificare a legii cetateniei


propunere4a.jpgModificarile propuse de prezentul proiect legislativ se aplica Capitolului III-„Procedura acordarii cetateniei romane” al Legii 21/1991 si constau in scurtarea termenelor administrative in cadrul procedurilor de acordare si de redobandire a cetateniei romane, precum si in stabilirea unor termene rezonabile pentru solutionarea cererilor de redobandire a cetateniei romane

propunere1.jpg

propunere2.jpg

propunere3.jpgpropunere4.jpg


18 răspunsuri la “Proiect de modificare a legii cetateniei”

  1. Sa dea Domnul Sa fie asa ! BRAVO demnitarilor din parlamentul Romaniei

  2. sunt sigur, ca astea sunt doar niste…legi( nimik serios)
    nu cred ca sunt motive sa speram!
    trebuie sa fim uniti!!!

  3. fac licenta pe tema comunismului in romania
    ma poate ajuta cineva?
    v-as fi recunoscator pt orice indiciu
    mersi!

  4. Noi,romanii dea lungul istoriei am avut parte de multi tradatori,de foarte multi!Calific pe toti cei ce sint contra acord.cet.romanilor de dincolo drept tradatori!dumnezeu o sa va pedepseasca pentru lepadare de frate!

  5. abureala… ce e cu chestia asta de doi bani sa treaca la lucruri concrete…
    nimic nici o specificare nu exista este scris ca vor vor vor… dar nimic concret.
    O sa murim in asteptare fratilor….

  6. Domnul Nicolae Vacaroiu: Permiteti-mi sa dau cuvantul, din partea Grupului senatorial Romania Mare, domnului senator Aron Belascu.

    Domnul Aron Belascu:
    Domnule presedinte,
    Stimati colegi,

    Voi aborda un subiect ce tine de Legea cetateniei romane nr. 21, din 1 martie 1991, modificata si completata, si ma voi referi, in principal, la doua capitole ale acesteia, si nu intamplator, ci pentru faptul ca atat dobandirea cetateniei romane – capitolul II al legii -, cat si procedura acordarii cetateniei – capitolul III -, asa cum se prezinta la ora actuala, se dovedesc a fi deosebit de greoaie, total inacceptabile, o adevarata teroare atunci cand petentii sunt persoane din provinciile rapite in 1940.

    Am in vedere aici pe fratii nostri din Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta.

    Stimate colege si stimati colegi,

    Dincolo de normele juridice ce definesc statutul cetateanului si dincoace de drepturile si obligatiile pe care aceste norme le prescriu, cetatenia romana este si va ramane, inainte de toate, un legat spiritual fata de generatiile trecute si cele viitoare. ªi, de ce nu, fata de patrie si popor.

    Oriunde si in orice imprejurari, cetateanul isi duce cu sine biografia si patria, contextul de viata si limba, obiceiurile si geografia. Instrainarea de cetatea natala si adoptiunea fortata de catre una straina – asa cum a fost cazul fratilor nostri de peste Prut – seamana cu altoirea, care cere timp de vindecare si care s-a dovedit a fi bastarda. Nici ca se putea altfel.

    Schimbarea patriei, respectiv a cetateniei acestora, datorita imprejurarilor pe care cu totii le cunoastem, a fost insotita de tulburatoare stari conflictuale si mutatii dureroase in constiinta.

    Reiterez si faptul ca in reglementarea cetateniei romane este consacrat principiul „jus sanguinisÓ, potrivit caruia cetatenia se dobandeste, de regula, ca efect al legaturii de sange. Acest principiu da expresie legaturii profunde si intime dintre generatii, statorniciei si continuitatii aspiratiilor fundamentale ale generatiilor, inclusiv de pe teritoriile smulse samavolnic de vitregiile vremii.

    Prin urmare, suntem indreptatiti sa va intrebam, stimati domni de la putere: de ce atatea piedici? Ca sa le punem bete in roate. De ce atata inversunare? De ce cozi interminabile si asteptari insuportabile la Ministerul Justitiei pentru cele mai indreptatite persoane de a dobandi si, respectiv, de a redobandi cetatenia romana?

    Am avut un art. 35 al legii in discutie, potrivit caruia – citez: „Fostii cetateni romani care, inainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut cetatenia romana, din diferite motive, o pot redobandi, la cerere, in baza unei declaratii autentificate, in strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, iar in tara, la notarul public, chiar daca au alta cetatenie si nu isi stabilesc domiciliul in Romania.

    Beneficiaza de dispozitiile alin. 1 si cei carora li s-a ridicat cetatenia romana fara voia lor sau din alte motive neimputabile lor, precum si descendentii acestora.” Am incheiat citatul.

    Am avut si un alineat 2 al art. 36 din aceeasi lege, care prevede ca citez: „Redobandirea cetateniei romane potrivit art. 35 este scutita de plata taxelor consulare”.

    Am incheiat citatul.

    Era, stimati colegi, o situatie normala, fireasca, pentru ca legiuitorul, in intelepciunea sa, a avut in vedere aceasta categorie de persoane, care sunt indreptatite sa beneficieze de o procedura simplificata de dobandire sau redobandire a cetateniei romane, precum si de scutirea de la plata taxelor consulare.

    Dar iata, stimati colegi, ca vine Guvernul Nastase cu Ordonanta de urgenta nr.68, din 13 iunie 2002, uitand si de podul de flori de peste Prut si de toate celelalte, si taie in carne vie, anuland toate aceste facilitati prin abrogarea art. 35 si, implicit, si a alin. 2 al art. 36, obligandu-i pe basarabeni si bucovineni sa treaca prin adevarate filtre sicanatoare.

    Autoritatea abilitata, Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei, de la Ministerul Justitiei, prevalandu-se, in mod abuziv, de prevederile art. 14 si 15 din lege, le solicita petentilor tot felul de completari de acte, explicatii, relatii de la autoritati, citarea unor persoane care ar putea da informatii folositoare etc. etc., cale lunga si anevoioasa, obligandu-i si la plata tuturor taxelor si cheltuielilor aferente. ªi numai dupa scurgerea unei perioade de cel putin 30 de zile de la publicarea in „Monitorul Oficial”, Partea a III-a a extrasului cererii de acordare a cetateniei, comisia va proceda la examinarea acesteia si va intocmi raportul pe care il va inainta, impreuna cu cererea, ministrului justitiei, care, la randu-i, va prezenta Guvernului proiectul de hotarare pentru acordarea cetateniei.

    ªi totusi, intrebam Guvernul Nastase: cum este posibil ca alti solicitanti ai cetateniei romane, precum arabi, chinezi, turci si tot felul de natii, sa dobandeasca cetatenia romana cu atata repeziciune, in timp ce basarabenilor li se pun tot felul de conditii imaginare si nu rareori umilitoare, fie pentru a fi amanati, fie pentru a li se respinge cererile?

    Stimati domni de la putere, daca sansa de reintregire a Romaniei ati ratat-o in anul 1991, dovedind lipsa de vointa politica, va cerem azi, dupa 11 ani, sa le oferim fratilor nostri de dincolo de Prut macar sansa de a fi cetateni romani, motiv pentru care solicitam reintroducerea in lege a prevederilor art. 35, cat si a alin. 2 al art. 36, si tot printr-o ordonanta de urgenta, fiindca, de data asta, urgenta chiar se justifica.

    inchei prin a spune ca una dintre devizele partidului nostru este „Romania Mare intr-o Europa unita”.

    Va multumesc. (Aplauze.)

    ªedinta Senatului din 18 noiembrie 2002
    http://diasan.vsat.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5475&idm=3,02&idl=1

  7. E bine. Deci, sa trecem de la vorbe la fapte!
    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

  8. Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

    Deputatul Ilie Merce: PRM cere deblocarea procesului de redobandire a cetateniei romane pentru romanii care au ramas fara dreptul de a fi cetatean roman!
    Una din consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov a fost pierderea cetateniei romane de catre locuitorii din regiunile rapite de URSS – Basarabia si Bucovina de Nord. Dupa 1989, foarte multi romani din aceste regiuni au cerut redobandirea cetateniei. Problema a ajuns in Parlamentul de la Bucuresti si, prin Legea nr. 21 din 1 martie 1991 – Legea cetateniei romane – au fost create anumite facilitati pentru fostii cetateni romani care isi pierdusera aceasta calitate. Procedura de redobandire a cetateniei, insa, este foarte greoaie, din care cauza doar 2,2 % dintre cetatenii romano-basarabeni din Republica Moldova si Ucraina au reusit sa redevina cetateni romani.
    in acest moment sunt nesolutionate 28.500 dosare. in ritmul de lucru din perioada 2002-2005, cate 400 dosare pe an, ar fi nevoie de 70 de ani pentru rezolvarea celor nesolutionate.
    De remarcat faptul ca insusi un document al Uniunii Europene – Conventia europeana privind cetatenia – cere rezolvarea cu celeritate a unor asemenea cazuri. Art. 9: „Fiecare stat parte va facilita redobandirea cetateniei de catre fostii cetateni”. Art. 10: „Solicitarile vor fi prelucrate intr-o perioada rezonabila de timp”.
    Romania are o datorie istorica fata de fostii ei cetateni si orice piedica in fata aspiratiei lor de a redeveni cetateni ai tarii pe care ei o cred a fi inca a lor este o ofensa la adresa intregii natiuni romane.
    La 14 iunie 2005, domnul presedinte Traian Basescu a declarat in fata studentilor din Bucuresti: „Deblocarea procesului de acordare a cetateniei romane…va asigur ca este unul din obiectivele noastre sa gasim o formula de continuare a procesului de acordare a cetateniei romane pentru romanii care locuiesc in Republica Moldova. Avem in vedere acest lucru si sper sa reusim sa-l dezlegam in perioada imediat urmatoare si accelerarea acestui proces”. La 16 iunie 2005, doamna ministru Monica Macovei scria petitionarilor: „Ministerul Justitiei analizeaza posibilitatea simplificarii acestei proceduri”.
    La 17 februarie 2006, domnul ministru Mihai Razvan Ungureanu declara: „MAE va solicita Ministerului Justitiei modificarea legislatiei de acordare a cetateniei romane, astfel incat romanii din Basarabia sa primeasca mai repede aceasta calitate”.
    Cu toate aceste promisiuni, pe 21 februarie 2006, premierul Calin Popescu-Tariceanu a respins o initiativa legislativa care viza imbunatatirea procesului de acordare a cetateniei pentru romanii din Basarabia si Bucovina de Nord.
    De asemenea, la 25 aprilie 2006, in numele Ministerului Justitiei, doamna secretar de stat Katalin Barbara Kibedi, respingea orice propunere de accelerare a procesului de redare a cetateniei romane, accelerare ceruta de mai multe organizatii neguvernamentale din Basarabia, nordul Bucovinei si Romania.
    Asadar, se opun unei reparatii istorice normale PNL, prin persoana presedintelui sau, si UDMR. Nu ne mira gestul UDMR-ului. Ne surprinde, insa, tradarea interesului romanesc de catre un partid ce se numeste si „National” – PNL-ul. inaintasii actualei conduceri liberale au faurit Romania Mare, aducandu-i in granitele normale ale tarii pe romanii basarabeni si bucovineni, acordandu-le cetatenia romana. Domnul Tariceanu si actualul PNL interzic unor romani sa devina cetateni ai Romaniei. Istoria ii va taxa asa dupa cum merita!

    ªedinta Camerei Deputatilor din 20 iunie 2006

    http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6131&idm=1,48&idl=1

  9. Chisinaul continua discursul isteric de stat asediat
    06.03.2007
    Iritat de numarul tot mai mari de basarabeni care cer cetatenia romåna, Vladimir Voronin, presedintele Republicii Moldova, face, din nou, acuzatii dure la adresa Romåniei. Liderul de la Chisinau afirma ca Romånia incearca o „impunere primitiva a standardelor romånesti“ in Republica Moldova si ca Bucurestiul „ii tåraste“ cu de-a sila pe basarabeni sa le acorde cetatenia romåna. Pe fondul acestor acuzatii, presedintele Consiliului pentru politica externa si de aparare al Rusiei declara ca o posibila unire a celor doua tari nu va avea loc, deoarece „Romånia este slaba si saraca“.
    Pe parcursul a 15 ani din momentul proclamarii independentei, din partea Romaniei vine o „impunere primitiva a standardelor romanesti“, a declarat presedintele Vladimir Voronin, intr-un interviu acordat la sfarsitul saptamanii trecute Televiziunii Nationale de la Chisinau. Voronin a afirmat ca „Republica Moldova nu se deosebeste cu nimic de Romania prin statutul de stat“ si, de aceea, nu va accepta impunerea „sacaitoare a standardelor romanesti“. Mentionand buna atitudine fata de Romania si poporul roman din partea Republicii Moldova, Vladimir Voronin a spus: „Vrem sa fim stapani in casa noastra. Cine ne va incurca va obtine o reactie adecvata, pe toate liniile, inclusiv pe linie diplomatica“. Voronin a declansat atacul la adresa Romaniei la numai o zi dupa ce Serghei Karganov, presedintele Consiliului pentru politica externa si de aparare al Rusiei, a afirmat ca „Republica Moldova ar putea deveni un proiect mixt al Rusiei si UE“.
    Karganov a remarcat ca Republica Moldova a avut de pierdut cel mai mult dupa destramarea URSS. Oficialul rus a precizat ca o unire a Republicii Moldova cu Romania este putin probabila, pentru ca „Romania este o tara slaba si saraca“.

  10. E shi asta o porcarie cred precum shi toate celelalte…doar pt a ne inkide okii….la fel ca shi pproiectul pt marirea burselor pt studenti shi elevi….e in stadiu de proiect de cativa ani bun…..jale de noi…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.