Se implinesc in aceasta toamna (noiembrie, 2006) 60 de ani de cand Stalin a ordonat pentru Basarabia strasnica teroare a foamei. Dimensiunea acestei orori, realizata de comunisti imediat dupa finalizarea celui de al doilea razboi mondial, intrece cu mult pe cea a razboiului contra nazismului. O spun chiar jertfele acestui genocid: „In satul nostru n-au mai ramas decat 30% din locuitori, iar ceilalti au murit si mor de foame, nici chiar pe front nu si-au pierdut viata atatia oameni…” (din relatarea unui functionar comunist din raionul Balti, RSSM).
Daca sacrificiul a zeci de milioane de oameni sovietici in lupta contra nazismului avea cel putin o motivare („noi, poporul sovietic, nu vom fi cotropiti de Germania nazista!”), atunci ororile foamei provocate de PCUS in Basarabia si Bucovina chiar in timpul procesului de la Nurenberg nu au alta acoperire politico-juridica decat etnocidul fatis impotriva poporului roman.
Accentuam aceasta paralela fiindca numai in Basarabia si Bucovina dictatorul Stalin a ucis cu salbaticie oameni nevinovati de o anumita etnie.
Nimeni nu era ucis in URSS ca sa nu-si mai spuna estonian sau armean. Romanii
insa erau ucisi ca sa nu-si mai zica romani. Chiar si etniile deportate in
masa, cum ar fi tatarii sau cecenii, nu erau ucisi fiindca isi spuneau tatari
sau ceceni, ci fiindca Stalin i-a „judecat” colectiv pentru pretinsa sustinere
a lui Hitler. Asa crimele lui Stalin impotriva umanitatii, realizate chiar sub
ochii tribunalului de la Nurenberg, demonstreaza ca ambitia lui Stalin era de
a-i face co-partasi la crimele sale si pe Sir Winston Churchill si pe mister
Franklin Roosevelt, care stiau de existenta genocidului comunist, mai strasnic
decat cel nazist, dar taceau.
Cu aceasta aprobare tacita, cu parere de rau, imperiul universal comunist a
primit o mare parte din Europa Centrala si Asia si i s-a dat astfel si
posibilitatea sa comita crime inca si mai grave impotriva umanitatii (sa
pomenim aici numai fenomenul reeducarii de la Pitesti, din Romania, sau
inecarea in sange a revolutiei maghiare din 1956).
„La noi foarte multi au murit de foame si continua si acum sa moara. Oamenii
mananca cai morti, tistari si alte scarbosenii. Zilnic mor cate 20-30 de
oameni…”, iata o alta relatare a teroarei cu arhetipul foamei, de data asta
din raionul Dubasari. Datele sunt luate din „Calvarul. Documentarul
deportarilor de pe teritoriul RSS Moldovenesti. 1940-1950”, ROSSPEN, 2006,
cartea recenta a lui Valeriu Pasat, membru corespondent al Academiei de stiinte
din republica Moldova, detinut politic al regimului actual comunist din acest
stat. Relatarile doctorului in stiinte istorice V. Pasat sunt luate din arhiva
de stat a fostei URSS si in majoritatea absoluta a cazurilor au fost scrise de
functionarii comunisti ai timpului. Sa ne oprim putin asupra acestor date care
au fost pana recent secrete: in sat au ramas doar 30% din locuitori si lumea
continua sa moara de foame; zilnic mor cate 20-30 de oameni; nici chiar pe
front nu au murit atatia oameni…
Desi Valeriu Pasat estimeaza (repetam, in baza datelor din arhiva de stat a
fostei URSS) ca in anii 1946-1947 doar in RSSM (deci fara Basarabia de Sud,
nordul Bucovinei si tinutul Hertei) au murit de foame aproximativ 200.000 de
oameni, realitatea pare sa fi fost mult mai cruda. Mai ales ca intr-o multime
de sate si orase nici nu existau curajosi din cei care sa scrie la Moscova
despre dezmatul apocaliptic al foametei (desi a fost denumita oficial „seceta”,
memoria colectiva i-a zis si ii zice „foamete”). „Cadavrele stau imprastiate pe
drum…”, „nici nu mai este unde sa-i inmormantezi”, „Oamenii mor ca mustele,
pe zi ce trece mor tot mai multi”; „oamenii mananca oameni”… scriau unii
activisti de partid la CC al PCUS. „Oamenii mananca oameni”, iata ce stadiu de
animalitate a provocat sistemul comunist cu fenomenul reeducarii prin foamete
colectiva, iata din ce oameni, reeducati cu acest tip de animalitate, si-a
recrutat partidul comunist slujitorii cei mai fideli si ucigasi
i. Multi din ei mai sunt la putere in statul european republica Moldova si
continua sa terorizeze cu foamea, alcoolismul si subdezvoltarea peste 3
milioane de europeni in vazul si cu aprobarea tacita a structurilor democratice
europene.
Sa incercam sa estimam aceste date. In RSSM erau in 1946 peste 1500 de
localitati. Foametea cea mai dura a durat vreo 10 luni (tistarii erau mancati
in vara lui 1947), adica aproximativ 300 de zile, pana a aparut roada mizera a
anului 1947 (un detaliu elocvent, desi comunistii spuneau ca foamea a fost
provocata de seceta din vara anului 1946, batranii sustin ca in primavara lui
1947 graul a rasarit peste tot fara a fi semanat. „Cand a dat in parg acel
grau, am scapat de foamete!”, sustin supravetuitorii). Daca in fiecare din cele
1500 localitati oamenii au murit si continuau sa moara „ca mustele”, asa cum
scriu „corespondentii” lui Stalin, numaratoarea va trece si peste 400.000 de
jertfe, majoritatea batrani si copii. Mare parte din ei nici nu au fost luati
la evidenta de organele statistice ale noii puteri comuniste. Fiindca Stalin
stia ce face, chiar si „intrarea binevola” in colhozuri a amanat-o pana in
toamna lui 1949, dupa un nou val al deportarilor in masa „executat” to
t sub ochii intregii lumi pe 6 iulie 1949. Se vede, asadar, „de la o posta” ca
Stalin a omorat in Basarabia cu foametea mult mai multi oameni decat a ucis
necrutatorul razboi dintre marile puteri ale lumii, razboi in care poporul
roman a fost folosit doar ca simpla carne de tun, doar pentru a-l dezmembra
etnic si politic, doar pentru a-l micsora demografic pana la limitele
disparitiei.
Cum a fost „organizat” genocidul prin foamete contra poporului roman din
Basarabia si Bucovina? Simplu, comisarii au maturat in toamna anului 1946 toate
produsele alimentare din podurile si hambarele cetatenilor. Absolut tot, pana la
ultimul graunte. Si exista mii si mii de marturii in acest sens. Nu importa ca
erai avut (adica culac) sau sarac. Puteai sa ai in familie si 14 copii – nu
erai crutat. Antropoizii comunisti, alesi de Stalin din cei mai intunecati si
mai agramati oameni, nu aveau absolut nici o jele fata de „romani”. Cine se
opunea era imediat impuscat sau trimis in Gulag (la o moarte inca si mai
chinuitoare). Cine incerca sa fuga peste hotare, adica in Romania, era prins si
impuscat sau trimis in Gulag. Si mai tragic – cine reusea si trecea hotarul in
Romania era prins de bolsevicii romani si „repatriat” pentru a fi impuscat sau
trimis in Gulag. Ba chiar si basarabenii care reusisera sa fuga inainte de 23
august 1944 erau haituiti in Romania, arestati si „repatri
ati” in URSS, unde erau impuscati sau trimisi in Gulag. Nu a fost iertat nici
macar Pantilimon Halipa, patriarhul Marii Uniri de la 1918… Dar oamenii
fugeau de foamete si in alte regiuni ale URSS, mai ales in Siberia si la nordul
departat. Si Valeriu Pasat demonstreaza in cartea citata mai sus ca in garile
Basarabiei se adunau zilnic pentru acel exod zeci de mii de oameni, haituiti si
acestia de comisarii lui Stalin.
De ce a organizat Stalin acest macel in plina desfasurare a procesului de la
Nurenberg? Au fost cateva motive. Primul era, desigur, bolsevizarea prin
violenta foamei, experiment reusit in Ucraina in anii 1930-32 si in Rusia in
anii 1918-1920. Apoi – „uitarea de buna voie” a denumirii corecte a etniei din
care faci parte si impunerea „ideii” Moldovei Mari Socialiste, intinse de
Stalin de la Balta pana in inima Balcanilor. Urma fortarea romanilor din
Basarabia sa intre „cu cerere” in colhozuri, cedand, iar „de buna voie”,
statului toate proprietatile (pamant, fabrici, magazine, depozite, animale,
mijloace tehnice, case). Venea schimbarea radicala a structurii etnice a
Basarabiei. In locul romanilor ucisi cu foamea Stalin a adus in RSSM sute de
mii de rusi si ucraineni (in sudul Basarabiei au fost populate imediat toate
satele nemtilor „reptariati” de Hiltler in 1940). Alt motiv era invatarea
rapida, de frica, a limbii ruse. Urma transformarea, tot prin teroarea foamei,
a mental
ului de proprietar si agricultor in cel de proletar. Si, mai ales,
zombificarea si mancurtizarea copiilor, transformarea lor in carne de tun sau
brate ieftine de munca. Iar Basarabia avea cea mai inalta rata din natalitate
si din Regatul Romaniei si din fosta URSS, populatia ei crescand natural cu
peste 32% in zece ani.
Majoritatea celor ramasi in viata, dar si noi nascutii, si acesta este un
strasnic substrat al genelor umane, il idolatrizau fara rezerve pe criminal,
denumindu-l „tatuca”. Autorul acestor randuri tine minte cum in martie 1953 mii
si mii de oameni plangeau in hohote in toata Basarabia atunci cand s-a dat
anuntul despre moartea „tovarasului Stalin”. Multi, foarte multi din cei
deveniti comunisti prin mecanismul „subtil” al foametei organizate, sunt fideli
fostului regim pana astazi. Nimic, nimeni nu-i poate convinge pe acesti oameni
decapitati de suflet ca anume Stalin si partidul comunist au ordonat acel
genocid, de fapt etnocid. Cercetarea noastra, vizeaza, insa, si entitati umane
asezate mult mai sus in ierarhia lumii decat amaratii din randurile carora
Stalin isi recruta ucigasii. Au stiut americanii si englezii de crimele
basarabene ale lui Stalin? Desigur. De ce au tacut? Si de ce tac (iata, au
ambasade la Chisinau si Bucuresti)? Stie clasa politica „democratica si antic
omunista” de la Bucuresti de uciderea prin infometare a sute de mii de
cetateni romani in Basarabia in anii 1946-1947? Desigur. De ce atunci comisia
prezidentiala condusa de profesorul Vladimir Tismaneanu a decis sa judece
crimele fostului regim comunist incepand cu anul 1948? Nu cumva ca sa treaca cu
vederea faptul ca aceste crime inseamna peste un milion de jertfe anume in
Basarabia si Bucovina? Nu cumva pentru a ascunde pe antropoizii (de nenumarate
etnii) care au executat masacrul ordonat de Stalin? Unul din ei, cei drept
radiofonic si pedagogic, a fost si tatal profesorului Tismaneanu, cetateanul
roman Leonte Tismanetki, nascut la Soroca, in Basarabia. Nici pe el, nici pe
sotia lui, nici pe Iosif Kisinevskii, nici pe alti tovarasi bolsevici
basarabeni, regimul comunist din Romania nu i-a repatriat in URSS…
„Sant inmormantati cate 50 de oameni pe zi. Te prinde o mare groaza – n-avem
farama de paine si oamenii mor ca mustele…”, iata inca o relatare
cutremuratoare din raionul Orhei, preluata de Valeriu Pasat din arhiva de stat
a fostei URSS. In multe sate din Basarabia mureau si cate 50 de oameni pe zi.
Si foamea crancena a durat vreo 300 de zile. Informarile de acest gen, se
spune, „au inmuiat” pana la urma „inima de otel a tovarasului Stalin”. El a
trimis in Basarabia o comisie in frunte cu Alexei Kosaghin, viitorul
„reformator” al URRS de dupa Hrusciov. Acela a raportat ca in RSSM, „cu
adevarat, sunt foarte muti distrofici”. Stalin a citit atunci scrisoarea lui
Kosaghin la ospetele de noapte de la celebra vila de sub Moscova si l-a
poreclit imediat, razand copios impreuna cu tot Biroul Politic al CC al PCUS,
„distrofcic”. Porecla ia ramas „reformatorului” pana la moarte.
Pe 7 noiembrie 2006 comunistii din republica Moldova, in frunte cu toata
conducerea acestui stat „democratic” (cel mai sarac din Europa, bugetul r.
Moldova, 770 mln. USD la 4,455 milioane locuitori, fiind mult mai mic decat al
Andorei, 71.000 locuitori, 2 miliarde USD), adica V. Voronin, M. Lupu, V.
Tarlev, V. Stepaniuc, E. Ostapciuc si altii, au serbat in centrul Chisinaului a
89-a aniversare a „Marii Revolutii” din octombrie 1917. Nici un cuvant nu s-a
spus la aceasta manifestare de stat „democratic” despre evenimentele de acum 60
de ani prin care Stalin si partidul comunist din URSS au sacrificat sute de mii
de romani in Basarabia si Bucovina. Nici un cuvintel nu s-a amintit despre
faptul ca primul experiment de reeducare in masa prin infometare a fost ordonat
de Vladimir Lenin, primul bolsevic, si unul din cei mai mari criminali al lumii
inca in anul 1918. Nici un cuvant nu a pomenit tovarasul Vladimir Voronin nici
despre acel milion de romani alungati de actualii comunis
ti din statul european republica Moldova tot cu mecanismul fricii de foame.
Nici un cuvintel despre zecile de mii de copii si batrani subalimentati din
statul pe care il conduce. Asa arhetipul reeducarii prin foamete da rezultate
„pozitive si democratice” si mentine subdezvoltarea si comunistii la putere si
la 60 de ani dupa procesul de la Nurenberg, care s-a facut a nu vedea
strasnicul genocid comunist din Basarabia si Bucovina. Si tot asa autorul
cartii despre genocidul comunist din Basarabia a fost condamnat de noul regim
comunist basarabean la ani grei de puscarie.
Vlad Puscasu
12 răspunsuri la “Desprea foametea organizata de Stalin acum 60 de ani…”
un articol foarte bun, bravo… ar trebui sa stie toti ce s-a intamplat de fapt.
Articol excelent, care ar fi bine sa-l cunoasca pana si basarabenii de azi, care in ciuda crimelor repetate impotriva stramosilor lor raman totusi pro-rusi…, in in curs de autorusificare (in absenta rusilor)….
Dupa ce am vazut atatea critici adresate celor care nu se preocupa de problemele politice, este destul de interesant sa vad ca toti cei care si-au exprimat pareri la siturile lui Brewer si Filat nu au nimic de scris aici!
Mai ales ca asta e o probema foarte importanta si multe familii de basarabeni au avut de suferit!
Si nu numai de basarabeni!
Draga Anton,sunt de acord cu tine ca acest articol sa fie citit de toti basarabenii insa nu cred ca toti pot sa citeasca romaneste. Rusii nu au fost absenti de la crearea Basarabiei pana in in ziua de astazi. Nu cred ca in Basarabia exista un proces de auto-rusificare, chiar si procentul rusificarii fortate scade din an in an. Toti pleaca ….. Unde ? In Romania . Cine ? Rusii.
Am avut in clasa 9 colegi din scoala rusa care nici nu intelegeau ce inseamna „buna ziua” , insa ei spuneau ca vor invata limba si vor pleca in Romania. Asa si este , multi dintre ei chiar au si primit cetatenie. Ma mira faptul ca acordati mai multe cetatenii rusilor din Basarabia (si din Rusia la fel) decat romanilor care au fost si sunt (cred) frati.
Draga Patriot Moldovan
Sunt multe lucruri de neinteles pentru mine ce au loc acum in Basarabia. Rusii si-au dat seama de situatie si sunt primii care au inteles care e salvarea, in timp ce Voronin si Rosca se pare ca nu au inteles.
Rusii si-au dat seama ca Rusia reprezinta trecutul si Romania viitorul. Pentru mine este cu atat mai de neinteles cum de in Moldova unde 80% din populatie se considera moldoveni, si unde pana si rusii vor sa mearga in Romania, curentul unionist e asa de slab ca parca nu exista! Care este cauza?
La Unirea celeilaalte jumatati din Moldova cu Muntenia sa faca Romania, numai clanul Vogoridi (grec) si inca cativa boieri au fost contra unirii, ca le era frica de nationalizarea mosiilor. Cum se face ca acum, cand toti oamenii ar avea un motiv serios de unire cu Romania, nu mai vor decat foarte putini sa lupte pentru asa ceva?
Pe de alta parte cum sa nu cred ca exista o autorusificare in absenta rusilor, acum cand toata Basarabia urmareste televiziunea in limba rusa? Mai sunt si cateva posturi romanesti, dar nici nu sunt incurajate, nici nu sunt vazute de multi. Nu e asta o autorusificare?
In privinta vizelor, daca ei au depus cerere mai demult, de cativa ani, sigur ca au primit viza pentru ca s-au trezit mai devreme. Dar nu viza este rezolvarea! Ci hotararea basarabenilor cu cine sa fie uniti: cu Rusia nu se mai poate, iar cu Romania nu vor. Care e solutia?
ce comentarii vrei dom’ anton sa fie la un articol de genul asta?!?
mai ramin multe lucruri de spus??
mai ai ce sa adaugi? ce completari sa aduci…
Unire? cu cine ? cu cei ce daca tragi un foc de pusca i’si
pun ,,poalele ” in cap si numai in muntii se mai opresc ?
In majoritate romanii sunt una cu ,,cancerul” cei roade,o umbra fara schelet,o inima ca un CUR,fara sira spnarii.
Dn toata istoria noastra no ne’am zvantat[opsss stramosii nostri] putin intre 1866 si 1940,iar pana atunci si de atunci incoa am ramas numai in valuri de urina,care cum a vrut noi am deschis BOTU si am luat’o.
Si astazi parca pisoiu lenist,stalinist,comunist ,,place” bine la romani !
Pofta buna.
Nu-i deloc usor sa comentezi un asemenea articol, si mai ales nu le este usor basarabenilor. Lucrurile scrise in acest articol mi le povestea bunika inca inainte de a merge la scoala, si articolul de fata cuprinde prea putin din ceea ce a fost cu adevarat.
Ciudat foarte ciudat este nu ceea ce s-a intamplat, ci cum au reusit sa indoctrineze majoritatea supravietuitorilor care astazi cu pensia lor de 20 $ data de actualul guvern, ei inca mai slavesc comunismul. Tot raul pe care l-au suferit in mod uimitor este produs doar de Romania. Acum am raspunsul multor intrebari dupa ce am trecut printr-o facultate de istorie prin arhivele si bibliotecele de la Chisinau si Bucuresti, si mai important dupa ce am discutat cu cei intorsi din Siberia cu cei care apara sau uras comunismul.
Durerea e ca procesul de indoctrinare a fost unul mult prea minutios si de durata incat sa vii acum cu argumetele cotrarii peste lectiile date de comunisti pe care ei le mai au vii in fata ochilor nu da nici un rezultat. Sa-mi spuna cineva daca vrea sa ma contrazica cum vii cu o alta idee peste una formata timp de cateva zeci de ani, cand au vazut moartea in razboaie, apoi moartea in casa lor din cauza foametei, apoi vazand cum le sunt deportati fratii, care erau „neascultatori”, apoi gasind ingroziti o mana miscanduse in durere de sub pamant si la dezgropare sa gasesti o ceata de tineri „neascultatori”unii din ei inca vii. Apoi dupa ce a mai trecut mirosul de hoit, le-a pus radio in fiecare casa, le-au dat tractoare si sapun, off Doamne si sapunul ala de unde era. Profesorii sau cei care vroiau sa fie profesori chemati la raion, sau capitala si foarte bine educati cum trebuie sa invete „tinerele vlastar”e sa aduca slava maretului regim. Apoi saracii oameni dupa groaza prin care au trecut vazand soarele senin deasupra capului sau apucat cu si mai mare ardoare sa recladeasca totul la loc, doar ca ei nu aveau cum sa inteleaga ca lucreaza nebuneste la contruirea unui sistem utopic ce avea sa se darame ca un castel de nisip la malul marii, mai ales ca acest castel a fost zidit pe trupurile si durerea multor oameni.
Acum eu nu zic sa daramam, sa iesim in strada NU, istoria e in urma. Ceea ce a fost trebuie condamnat si sa avem grija sa nu se repete, ca desi inchizitia a fost judecata, sau gasit alte ratiuni sa omoare oamenii in masa. Nu exista indreptatire pentru a lua viata unui om sau a incerca sa i-o controlezi daca a trecut de majorat.
Multe succese si sper in timpul apropiat sa se adune la carma tarii, lumii oameni intelepti si cu o judecata umana.
Ups Draga Anton. Canalul de televiziune STS Moldova care e in rusa si e cel mai iubit de telespectatori e titrat in romana si de asemenea pe langa emisiunile translate de la Moscova sunt si moldovenesti (de asemenea in romana). Am auzit despre un ordin :
toate filmele de la cinema sa fie titrate in romana , insa legea nu permite modificarea filmului original (in rusa ) pe care-l primit odata cu Rusia de la producatori.
I don’t added your topik to bookmarks
sunt total acord, bunicul meu si bunica din partea mamei au fost si ei victime, bunelul a supravietuiet ca minca seminte crude timp de 5 luni de zile. venea mereu si ii verificau aia din NKVD. pana in zilele de astazi la cimitirul satului batranii arata liliacul gigant unde erau ingropati cu zecile cei morti de foame