7 răspunsuri la “Considerati ca Romania a aratat dezinteres fata de Basarabia in ultimii 15 ani?”

1. Buna la toata lumea,
   O sa fiu printre primii, dar nu inseamna ca voiavea cel mai calitativ raspuns.
   In primul, la aceasta intrebarea nu se poate raspunde cu da sau nu… nu propui in casatorie si nici nu intrebi pe cineva daca vrea sa manance… lucruri care par evidente.
   Este o intrebare care suporta o proportie mai mare de relativism, decat un raspuns absolut.
   Raspunsul la intrebare trebuie cautat in toate domeniile de interes posibile pentru o societate: incepand cu politicul si terminand cu cooperarea dintre ONG-uri (sa nu se rezume doar la cele cu tenta politica(pentru ca necatand la definitie, este foarte dificil sa regasesti in RM organizatii apolitice, dar nici Romania nu-i mai sfanta… ca oricare alta tara).
   In al doilea rand nu-mi place formularea intrebarii… „Considerati ca Romania a aratat dezinteres fata de Basarabia in ultimii 15 ani?” Din care reiese un raport de forte complet asimetric… acest raport l-am regasit in spiritul romanilor pe parcursul a celor 5 ani in care mi-am facut studiile in Bucuresti, si acum la intrevederea cu studentii de la Cluj sau Timisoara… spre acest lucru se bate. Este perfect normal, ca in moment in care discutia se poarta in Romania, sa existe o oarecare crestere a rolului Romaniei… Dar atunci, as bifa casuta-radio si as da click pe inregistrarea votului… problema nu consta interesul sau dezinteresul fata de Basarabia (sa inteleg ca vorbim si destpre tinutul Hotinului, Ismailului, Cetatii Albe, Chiliei, etc. ?), iar schimband cuvantul Basarabia cu Burkina Faso, sa obtinem o noua dezbatere. Este vorba de relatii fratesti (ramane la latitudinea fiecaruia sa le defineasca), si cel putin in acest domeniu trebuie sa se puna problema in totalitate. Dar totusi, tema a fost definita…
   E si firesc ca pot sa gresesc, pentru ca dezvoltarea culturii mele politice s-a oprit prin clasa a douasprezecea, de aceea nu voi reusi sa surprind bine influenta. Dar consider, ca trebuie delimitat sfera politica in doua: politica interna (ce reprezinta in cadrul problemei noastre aspectul politic in cadrul relatiilor reciproce si in cadrul fiecarui stat in parte, a nu se face confuzia cu politica interna a unui stat… este ceva mai mult) si politica internationala
   POLITIC INTERNA: Daca e sa vorbim de Romania, atunci putem sa-i acordam o bila neagra. Atat in domeniul relatiilor (unde niste presedinti de colhoz au reusit sa dejoace experienta diplomatiei romane, care s-a aratat impotenta sa trateze cu un subiect in cadrul starii de spirit ostil), cat si in domeniul politicii interne a Romaniei in care rolul RM si a comunitatii romane a fost infim. Bineinteles ca unii imi vor reprosa situatia dezastruasa in care s-a aflat Romania… dar tocmai aici este finalitatea – daca vrei sa fii un stat cu influenta in zona sau cel putin tin la comunitatile romane, in perioade deficile trebuie nu uiti de obiectivele tale… cel mai bun exemplu este Rusia in deceniul 9, cand a inregistrat mari probleme la nivelul politicii interne si internationale, a reusit sa isi mentina influenta in regiune si chiar sa contra-atace dur… Romanii vroiau ca se uneasca RM cu RO, insa nu au facut nimic pentru a democratiza (este usor de zis), sustine formarea culturii politice in RM…. pana in prezent nu avem nici un partid care sa fie coerent intre viziune si realizari (nu mai zic sa se pozitioneze pe esichier politic de viziune democratica). Necatand ca trambiteaza sus si tare ca nu se poate vorbi despre o politica interna in RM si ca este de calitate inferioara… nu am vazut nici o influenta constructiva in acest sens: PPCD se comporta ca Legiunea Arh Mihail, in interior si are o imagine de partid de romanofili si rusofobi, iar cel mai grav ca se poate vorbi despre lipsa de specialisti (adica un partid de demagogi), ce il plaseaza in extrema… lipsa de partide serioase in centru si stanga (pentru ca in rest sunt aglomatiuni de interese si nomenclaturisti)… iar piata politica inca se mai imparte in dreapta – romanofili si stanga – rusofili… adica cea mai primitiva stare. Unde poate sa fie interesul partidelor romanesti … cel putin nu la est. Colaborarea dintre ministere… sumara: seminarii, schimb de proiecte de legi… si atat.
   POLITICA INTERNATIONALA: Bila alba – datorita Romaniei, mai bine zis, lobby-ului romanesc ca putem sa trecem in cont realizarile Moldovei: Consiliul Europei inaintea celorlalte tari ex-sovietice, aparteneta la familia francofona, WTO, integrarea in Pactul de stabilitate, la structurile bazinului marii negre, … iar aportul cel mai mare – cetatenia acordata moldovenilor si posibilitatea de a merge peste hotare (pentru a mentine acesta clauza trebuie sa depui un anumit efort).
   ECOMONIE: bila neagra – nu poti sa nu treci cu vederea ajutorul RO in momentele in care RM se confrunta cu probleme energetice. Dar interesul Romaniei nu a mers spre est de Prut. Petrom, Rompetrol, Media pro, Metro Ro si ceva IMM-uri – astea nu-s invfestitii serioase in dezvoltare – este doar utilizarea consumului pentru obtinere de profit (in stare lui prezenta sau in cea viitoare). Lipsa de investitii in domeniul interconectarii infrastructurii… ceea ce denota o lipsa de totala de interes.
   Poate ca maine, vor incepe sa isi puna intrebari privind expansiunea economica… dar nu stiu cat de oportun va fi momentul…
   Ma voi apri aici, pentru a lasa deschisa subiectul… nu de alta dar am cursuri. Va rog sa completati in continuare, pentru ca doar prin comunicare putem sa punem punct odata si pentru totdeauna cu aceste dispute… si sa trecem in sfarsit la treaba. Pentru ca asta ne lipseste.
   CONCLUZIA mea: este o lipsa totala de dezinteres catre RM, iar de fiecare data cand un roman ma intreaba de unire, percep si dezinteresul romanului de rand… toti vor ca Romania sa fie mai mare… dar daca se poate fara locuitori… parca am mai vazut pe undeva asta. Nu regasesc in RM o cultura ce sa-i intereseze, un domeniu din care sa scoata profit, niste lucrari stiintifice din care sa se inspire…

2. Draga Andrei, ma bucur ca citesti textele de pe acest sit si raspunzi cu atita grija, migala… si rabdare.
   Pentru rabdare chiar iti multumesc in mod special: am observat cit de mult te-ai chinuit sa plasezi acest text… Sa stii ca a trebuit sa depui atita efort pentru ca avem pe sit instalate filtre, nu de opinii ci de cuvinte cheie care ne ajuta sa luptam cu mesajele publicitare, asa numitul spamm. S-a intimplat ca in textul tau sa se gaseasca unul dintre cele cuvinte si mesajul a trecut imediat pe lista administratorilor pentru aprobare, nu a aparut imediat pe pagina si nici nu te-a avertizat despre filtru.
   imi pare rau daca ti-a creat incomoditati, nici noua nu ne place ca trecuie sa folosim aceste metode aparare, daca nu ar fi si rauvoitori, n-ar exista politie, vame, graniceri 🙁
   Speram ca vei mai intra pe Curaj si vei scrie cu indrazneala!

3. Vad ca si voi aveti cenzura, ca scoteti comentarile. Sunteti si voi ca toti, va impuneti parerile voastre. cui ii trebuie fatarnicia aceasta?

4. Suntem acuzati de cenzur? :O Pe ce baza, unde-s argumentele, probele? Cumva explicatia mea de mai sus ca mesajul lui Andrei Holban a trebuit sa astepte moderarea ca sa-l pescuiesc din o duzina de mesaje publicitare care ar fi aparut imediat pe web si ar fi poluat acest forum cu trimiteri la situri porno sau de alt gen daca nu aveam acest filtru? Chiar credeti ca ar fi mai bine asa?

5. Dra Rotaru,
   Eu unul am ca ideal pe acest pamant reintregirea Tarii; am fost, sunt, si-am sa mor unionist convins, indiferent de circumstante.
   Acum Romania este o entitate, si fiecare roman din milioanele de romani a avut sau are o parere; dar asta e poate mai putin important.
   Se schimba radical chestiunea cand reintregirea Tarii depinde de un mic numar de oameni, care au puterea, se afla la conducerea acestor Tari; Cand Druc a dorit reunificarea Tarii, a fost imediat maturat de la conducerea guvernului R. Moldova in care detinea functia de prim-ministru, careia voia sa-i schimbe si numele, in concordanta cu situatia reala: Republica Romana Moldova. La presiunea lui Gorbaciov.
   Cand URSS s’a sfaramat si Moldova a devenit independenta, atunci se putea face unirea de catre Snegur si Iliescu. Dialogul purtat cu privire la acest subiect e simplu si se gaseste in arhiva ziarului ZIUA din 23 (sau 26) Iunie 2005:
   Iliescu: „Cine va realiza unirea va intra in istorie!”
   Snegur: „Pai hai s’o facem noi domnule presedinte…”
   Iliescu: „Pauza. Pauza. Pauza indelungata……..si trecerea la alt subiect.
   Personal consider ca aceasta este cea mai mare tradare a intereselor nationale romanesti. Cine trebuia sa raspunda DA? Iliescu. Dar n’a facut-o fiindca a fost inscaunat dupa lovitura de3 stat si revolutia romana inabusita in sange de aceeasi oameni care, aveau si inainte puterea in esalonul 2 al partidului. Caci ei au fost numai pentru acapararea puterii de la Ceausescu, dar nu si pentru schimbarea sistemului si infaptuirea unificarii romanesti. „Au intinat (fostii tovarasi) idealurile socialismului”, a spus „ultimul pe lista cu voia Dvs, dl. Ion Ilici Iliescu.
   Despre sondaj: Cand rusii au dat ultimatumul Romaniei, Romania s’a adresat Germaniei caci Germania ocupase intreaga Europa si numai Anglia singura ia tinut piept din Mai 1940 pana’n Iunie 1941. Germania, conform pactului a raspuns: „Daca
   Romania opune rezistenta, va fi desfiintata.” (Cu totul altfel a fost situatia cu Finlanda).
   Cand rusii au ocupat Basarabia si ca o slaba compensatie Nordul Bucovinei si tinutul Hertza, la 26-28 Iunie 1940, nu s’a mai facut nici-un referendum . Toti romanii basarabeni mai mari sai mai mici unionisti au fost expulzati de la bastina, ucisi in vagoane de vite, trimisi la cercul popular sau refugiati in Romania.
   Eu cred ca nu avem nevoie de nici-un referendum acum. Lasa sa se faca unirea, sa treaca vreo cativa ani, si dupa aia sa se faca referendum, caci altfel se vor gasi unii din motive oportuniste sau de frica sa voteze contra.
   Dar sa stiti: Chiar daca doriti sau nu, in final unirea se va face, daca Bunul Dumnezeu va dori aceasta. Pe orice roman trebuie sa-l doara inimaq de teritoriile si fratii instrainati: altfel, in ochii mei nu-i decat o lepadatura, in care interesele personale primeaza in fata interesului crucial al statului roman:Unirea, fara nici-un fel de conditii, in cel mai scurt timp. Cu ce teritorii? Cu toate teritoriile pe care Romania va fi in stare sa le obtina nu numai de la Rusia ci si de la Ucraina.
   Altfel, vorbim degeaba de 15 ani si-o sa mai vorbim inca 50, in dauna generatiilor viitoare.

   N. D. Rusu

6. Salut
   Am sa incerc catusi de putin sa gasesc ceva raspuns la o astfel de intrebare. La modul general de a spune, nu poti sa afirmi ca Romania a aratat dezinteres fata de Basarabia, ba chiar deloc. consider ca Romania in ultimii 15 ani in permanenta a aratat interes fata de
   Basarabia. Ca e loc de mai mult e alta chestie.
   Eu as propune sa facem o clasificare a lucrurilor bune pe care le-a facut Romania fata de basarabeni in special, si lucrurilor mai putin bune.
   I. un lucru extraordinar pe care l-a facut Romania a fost acordarea de cetatenii tuturor basarabenilor. A fost un proces foarte simplu si rapid, de care foarte multi basarabeni s-au folosit, beneficiind de
   avantaje mari din punct de vedere material. O initiativa excelenta care s-a derulat haotic fara o analiza profunda a acestui proces si consecintele sale. Drept rezultat avem ce avem acum, o procedura greoaie, anevoioasa si paguboasa pentru orice roman basarabean ce
   doreste sa-si recapete cetatenia.

   II. Oferirea anual a peste 1000 de burse ceatenilor RM care vor sa studieze in tara. De departe cel mai de succes si important program pentru basarabeni instituit de Statul Roman. Daca de la inceput acest proces era nemonitorizat de catre oficialitatile de la Bucuresti,
   bursele se acordau anapoda, ei uite s-a reusit sa se corecteze aceste minusuri, si la moment afirm ca studentii basarabeni veniti la studii in Romania sunt buni, si plini de viitor!!! S-ar spune ca bursa e
   mica, facilitatile neimportante, lucruri care sunt adevarate partial.
   Consider ca traim intr-o lume libera, ti se ofera ceva, vrei accepti, vrei – du-te la ASEM sau USM, si ia de acolo si carte si facilitati!!

   III. Sa nu uitam ca si pana in momentul dat, invatamantul preuniversitar din MD este „cu programa romaneasca”, cum se mai pune acum. Am invatat din manuale romanesti, oferite cu multa generozitate
   de catre Romania, specialisti calificati si experti ce au reusit sa implementeze un sistem de invatamant care dupa parerea mea este unul mediu, cel putin romanesc si care ofera elevului cunostinte, cu conditia sa doreasca sa le aiba!!!
   Deocamdata astea imi vin in cap, cu siguranta mai sunt si altele.

   La lucruri mai putin bune as spune lipsa unei strategii clare a Guvernului Roman fata de romanii de pretutindeni, si basarabeni in special. Nu a fost o directie clara de sustinere a acestor oameni care nu au avut norocul sa se nasca in tara lor. O anumita ignoranta si un spirit de laissez-faire a tuturor Guvernelor Romanesti care s-au perindat de-a
   lungul celor 15 ani!!! Multe initiative bune si-au pierdut din consistenta datorita lipsei de responsabilitate si control din partea
   oficialitatilor romane. In multe chestuni ce tin de politica interna a R. Md care afectau vadit interesele Romaniei, Guv Roman tinde sa ramana indiferent si insensibil. As mentiona cazul planului Kozac,
   fata de care Romania prea tarziu a schitat vreun gest, sau manifestatiile din Chisinau, care trebuiau dezbatute, analizate si fata de care Guv Roman trebuia sa aiba o parere si atitudine clara.
   Ceea ce a automat sugera ca Romania este indiferenta fata de Basarabia, si mai grav fata de romanii basarabeni!!!

7. Salutare tuturor,
   In primul rand tin sa multumesc celor care au raspuns la „sondajul” Considerati ca Romania a aratat dezinteres fata de Basarabia in ultimii 15 ani?

   Inainte de a citi articolul, vreau sa fac cateva precizari privind afirmatiile de la conferinta „Basarabenii si rolul lor in intregirea neamului romanesc”, afirmatii care m-au determinat sa scriu articolul si sa trimit intrebarea pe grup. Inca din primele minute s-a spus: „institutiile statului roman au dovedit dezinteres”. Da, au dovedit dezinteres in unele situatii, dar daca vrei sa faci o analiza obiectiva aduci argumente pro si contra.
   Apoi au fost aduse o serie de exemple, doar NEGATIVE, din presa romaneasca privind imaginea Basarabiei. Ok, sunt de acord, acele articole exista, dar in momentul in care vrei sa vezi imaginea Basarabiei in presa romaneasca, nu incepi sa critici toata presa din Romania fara sa faci o monitorizare, pe cel putin 3 cotidiene nationale, pe o perioada de 3 luni, care sa cuprinda si articolele cu tenta neutra sau pozitiva. (vezi cursul de analiza imaginii unei organizatii, Bogdan Halic, comunicare SNSPA!)
   Eu am lucrat la o agentie de monitorizare a presei un an si jumatate. N-am facut monitorizare strict pe R. Moldova, dar stiu ca au aparut si multe articole cu impact neutru sau pozitiv (cateva exemple sunt in articol).
   Aproape toti comunicatorii evenimentului au venit cu tot felul de citate, ce a zis x la 1800 si etc. Nu sunt impotriva acestor citate, e bine sa se reaminteasca ce au spus marii istorici, scriitori s.a.m.d, dar nu cred ca daca ne vom aminti doar de trecut, fara sa schimbam ceva in prezent, vom schimba viitorul. As fi apreciat daca macar unul dintre invitati venea cu o solutie concreta.
   Sa va mai zic ceva: de ce credeti ca UE are nevoie de Basarabia? „Pentru spiritul basarabean!” (citat din cadrul conferintei).
   Ar mai fi multe de comentat, dar nu vreau sa va plictisesc. Astept reactii si mai revin.

   “Unirea Basarabiei cu Romania: mit sau realitate?”

   Motto: “Identitatea e ca si maseaua. Devine o problema doar atunci cand te doare”.

   In urma conferintei “Basarabenii si rolul lor in intregirea neamului romanesc” desfasurata pe 17 noiembrie a.c. la Bucuresti vreau sa-mi exprim punctul de vedere vis-à-vis de temele abordate si afirmatiile facute de comunicatorii evenimentului.
   Pe parcursul celor aproximativ sase ore de dezbateri, Romania a fost acuzata in repetate randuri de neimplicare in problemele cu care se confrunta R. Moldova. Nu pot sa fiu de acord cu aceste acuzatii in totalitate.
   In primul rand, statutul meu de student basarabean in Romania si propriile-mi impresii despre romani si Romania din ultimii sapte ani, nu-mi permit sa accept aceasta acuzatie. Daca Ministerul Educatiei din Bucuresti ar fi dovedit dezinteres nu stiu daca s-ar mai fi acordat burse de studiu in ultimii ani, tinand cont de barierele impuse de conducerea de la Chisinau si declaratiile presedintelui Vladimir Voronin privind “exodul mintilor lucide” din R. Moldova in Romania.
   O data admis la studii in tara, Romania ofera multe facilitati studentului basarabean: bursa de 50$ (nu foarte mare daca ne raportam la preturi, dar e totusi o sursa de venit sigura si care nu implica obligativitatea unei anumite medii anuale), cazare gratuita, etc.
   Studentii basarabeni – imaginea R. Moldova in centrele universitare romanesti, pot fi impartiti in cel putin doua categorii: cei care doresc sa se integreze in mediul studentesc romanesc si fac eforturi in acest sens si ceilalti – care se autoizoleaza sau comunica mai putin cu “romanii”.
   Sunt de acord, o anumita diferentiere intre “romani” si “basarabeni” exista. Aceasta vine din partea ambelor parti: noi ne autoizolam din comoditate, ne limitam la “cercul nostru stramt” (dar destul de larg cateodata), ei – poate din aceeasi comoditate sau din cauza barierelor de comunicare care dispar, partial sau total, in momentul in care ambele parti sunt dispuse sa comunice.
   Exista si o anumita eticheta de “student basarabean”, existenta careia ma deranjeaza, dar pe care, personal, cred ca am reusit sa o inlatur.
   Dupa 1989, in ciuda greutatilor cu care se confrunta Romania si a atitudinii, uneori ostile, din partea conducerii de la Chisinau, institutiile statului roman au sprijinit R. Moldova pe plan economic, cultural, educational, diplomatic. R. Moldova a figurat in toate programele strategice ale Romaniei, in cadrul lucrarilor OSCE, Consiliului Europei, cat si in cazul negocierilor de aderare la NATO si UE.
   In perioada 1994-1998, o data cu venirea la putere a guvernarii agrar-democrate, relatiile Chisinau – Bucuresti au fost deteriorate. Cu toate acestea, relatiile dintre romanii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat, elevii si studentii basarabeni au beneficiat de burse de studiu, donatii de carte, programe culturale, etc.
   In 1998 relatiile de colaborare renasc si are loc o reincalzire a raporturilor la nivelul institutiilor statului. Dar, perioada “renasterii” n-a durat decat pana in 2001, atunci cand comunistii de la Chisinau au castigat alegerile parlamentare. In toamna anului 2001 “raceala” relatiilor a atins cote maxime, iar “romanofobia” a devenit un fel de doctrina de stat in R. Moldova.
   In octombrie 2001, ministrul moldovean de justitie Ion Morei a acuzat Romania de tendinte expansioniste, de promovarea unor actiuni de subminare a suveranitatii R. Moldova si de ingerinta directa in afacerile interne ale republicii. In timp ce conducerea comunista de la Chisinau adresa noi acuzatii la adresa Romaniei, ministrul de externe Mircea Geoana propunea o strategie care sa puna capat tensiunilor prin consolidarea relatiilor economice moldo-romane si sprijinirea eforturilor de integrare europeana a R. Moldova. Propunerea n-a fost acceptata de autoritatile moldovenesti.
   In primavara anului 2002, presedintele Vladimir Voronin si premierul Vasile Tarlev vin cu o serie noua de declaratii dure la adresa autoritatilor romanesti, invinuind Romania de amestec in politica interna a R. Moldova.
   Toate aceste acuzatii, venite din partea conducerii comuniste de la Chisinau, au avut efecte negative atat asupra relatiilor diplomatice, cat si asupra relatiilor economice.
   In cadrul aceluiasi simpozion “Basarabenii si rolul lor in intregirea neamului romanesc” au fost criticate declaratiile unor demnitari romani si unele articole, cu tenta negativa, publicate in presa din Romania in ultima perioada, in timp ce articolele cu tenta neutra sau pozitiva au fost date uitarii.
   Astfel, “Evenimentul Zilei” din 22 ianuarie 2005 scrie despre prima vizita oficiala a presedintelui Traian Basescu la Chisinau, unde “discutiile dintre delegatii s-au axat pe integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si pe sprijinul pe care Romania poate sa-l acorde in acest sens. Traian Basescu a asigurat ca Romania va fi un avocat in favoarea progreselor catre Vest”. Prin vizita sa la Chisinau, Basescu a dezghetat practic relatiile Romaniei cu Republica Moldova, paralizate dupa venirea la putere, in 2001, a comunistilor.
   Apropo de interesul mass-media din Romania si “dezinteresul” autoritatilor de la Bucuresti, cotidianul “Adevarul” din 29 iunie 2005 scrie ca “presedintele Traian Basescu a condamnat ferm Tratatul Ribbentrop-Molotov. Presedintele Romaniei se inclina cu respect in fata oamenilor care au trebuit sa invete sa traiasca zilnic cu suferinta – de la cea a separarii de familie la cea a dezradacinarii de limba si de neam”.
   “Basescu si-a exprimat regretul ca, in anul 1992, Romania s-a retras de la masa tratativelor privind solutionarea problemei transnistrene, dar statul roman va recupera prin sprijinul pe care il va acorda de acum inainte Republicii Moldova pentru solutionarea acestui conflict”, scrie cotidianul “Ziua” din 26 septembrie 2005. „Problema transnistreana este o problema in care Moldova a primit si va continua sa primeasca cel mai mare sprijin posibil, atat cat Romania poate da, in toate institutiile internationale”, a declarat in acelasi context, seful statului roman.
   Traian Basescu a promis de asemenea ca Romania va sprijini eforturile pe care le face Republica Moldova in vederea integrarii in Uniunea Europeana.
   Desi simpozionul a avut loc la doar o zi dupa vizita oficiala a primului-ministru al R. Moldova la Bucuresti, nimeni dintre invitatii prezenti nu a mentionat aspectele cooperarii economice bilaterale abordate in cadrul intalnirii dintre premierul R. Moldova, Vasile Tarlev si presedintele Romaniei, Traian Basescu. Seful statului roman a dat asigurari ca Romania va sprijini R. Moldova cu energie electrica.
   In cadrul aceleiasi vizite oficiale, primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu a declarat ca autoritatile romane vor intreprinde toate demersurile pentru ca formalitatile de obtinere a vizei de catre cetatenii Republicii Moldova sa fie mult simplificate.
   In ceea ce priveste conflictul transnistrean, premierul Tariceanu a declarat ca “solutionarea problemei transnistriene trebuie sa aiba la baza principiul respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova. Aceasta va fi pozitia noastra, care este in concordanta cu interesele Republicii Moldova. Sunt convins ca prin eforturile comune se va putea ajunge cat mai curand la o solutionare pozitiva”.
   Spre dezamagirea mea, simpozionul nu s-a finalizat cu nimic concret. Nici unul dintre invitatii care au vorbit nu a venit cu o strategie viabila, cu un plan de actiune.
   Astazi Moldova a devenit o bucata de tara ai carei cetateni se afla intr-o criza de identitate. Desi s-a afirmat ca basarabenii din R. Moldova sunt la a doua trezire si ca acestia doresc unirea cu Romania si implicit, integrarea in UE, la alegerile din 6 martie 2005, au castigat tot comunistii.