Va propun pentru citire o portiune din articolul „Consecutivitatea propusa a actiunilor pentru infaptuirea proiectului de inlocuire a disciplinei scolare „Istoria Romanilor” cu disciplina „Istoria Moldovei” ” din http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2607 .
Obiectul acestei comisii este o alta problema, care merita o discutie separata. Personal am fost foarte surprins cand istoricii de la Chisinau nu au strigat sus si tare ca cursul de istorie a romanilor face parte naturala dintr-un curs integral de istorie universala, nu este o alternativa la istoria mondila (dupa cum incercau sa argumenteze comunistii) si asa cum este predat el in Basarabia, adica continutul lui, evidentiaza in mod natural instoria Principatului Moldovei si a Basarabiei, a personalitatilor istorice moldovene si basarabene, chiar si a minoritatilor specifice basarabene (gagauzi, bulgari basarabeni, nemti basarabeni, evrei basarabeni, ucraineni si rusi basarabeni). Evident ma refer la minoritatile istorice, dinainte de 1940, la oamnii, basarabeni, vorbitori la perfectie de limba romana, chiar daca acasa vorbeau gagauza, germana, idis sau ucraineana, care alaturi de populatia majoritara au trecut prin ocupatia sovietica si suferintele staliniste, nu la venetici. Nu stiu de ce s-a axat atat pe numele cursului, cand in toata lumea „Istoria nationala” este un nume preferat. Prin asta inteleg Isotria basarabenilor, care nu poate fi privita izolat, ci doar in contextul natiunii din care fac parte prin limba, istorie si cultura – natiunea romana. Sunt indignat ca s-a axat pe denumirea cursului si s-a permis comunistilor de a umbla la continutul lui. Denumirea este mai putin relevanta, continutul este important. Dar nefiind istoric, necunoscand felul de a gandi al celor din stiintele ne-exacte, conclud ca imi scapa ceva.
Ca o incercare de a intelege acest ceva va propun pentru dezbatere textul de mai jos (reproducerea P.S.-ului din recomandarea scrisa de istoricul pro-comunist Sergiu Nazaria):
P.S. Cit priveste componenta Comisiei, candidaturile propuse de Dumneavoastra (A.Roman, G.E.Rusnac*, A.Galben** s.a.) sint cele mai potrivite, deoarece prezenta in aceasta a unui ministru-adjunct si a rectorilor a doua universitati importante va atrage in cadrul ei multe persoane necesare (in ceea ce priveste componenta nominala a Comisiei – nici unul nefiind membru al PCRM), exista unele propuneri, desi ele au un caracter foarte preliminar:
V.Pasat (1), Dragnev D.M. (2), Nicolaev G.I. (3), ªiscanu I.(4), Niculita I.T. (5), Chicus N.E. (6), Gonta G.V. (7), Parasca P.F. (8), Muraru E.I. (9), Cozma V.N. (10), Tudoreanu N.L. (11), Dergaciov (12), Cernenco M. (13), Bulmaga L. (14). Eremia I. (15). Cocirla P.S. (16), Certan E.E. (17), Morari A.G. (18), Esanu Const. (19), Laiu N.G. (20), Cebotari N.G. (21), turcanu Ion (22), Drahenberg C.M. (23), Potlog V.I. (23), Stavila I. (24), tvercun V. (25), Solomon C. (26), Polivtev V. (27), Ilasciuc D.V. (28), Sprinceana M.V. (29), Semeniuc Iu. (30), ªarov I.M. (31), Stan Valentina (32), Spinei F. (32), Gavrilita Galina (33), Nistreanu Tatiana (33), Moldovan Lidia (34), Strah D.I. (35), Moiseev I. (36), Josan T.I. (36), Custreabova P.F. (36), Culea S.S. (37), Tverdohleb A.I. (38), Petrenco A.M. (39), Zuza V.F. (40), Cornetchii S.P. (41), Gorea-Costin Iu. (42), Sirghi D. (43) s.a., inclusiv unii membri din Comisia „veche”, precum si multi dintre functionarii ce au acum „locsoare calde”.
Desigur, cu fiecare dintre acesti oameni va trebui sa se lucreze individual, insa cu mult tact si diplomatie si nimeni dintre ei nici sa nu banuiasca faptul ca la mijloc este o lucratura***. Desigur, nici pe departe, nu toti sint gata sa accepte un asemenea compromis. insa o parte din ei – fara indoiala ca vor merge. Pur si simplu, fiecare isi are pretul si „locul vulnerabil”. in plus, aprecierile noastre sint subiective si putem sa gresim in ceva. Pe de alta parte, nu este deloc obligatoriu ca toti membrii Comisiei pentru adoptarea hotaririi despre inlocuirea Cursului de „Istorie a Romanilor” cu „Istoria Moldovei” sa fie si autori de manuale. Mai mult, colectivul de autori va fi creat pe o cu totul alta baza, mai exact – pe baza profesionala. Cu aceasta, in cazul solutionarii pozitive a problemei Comisiei, nu va fi absolut nici o problema. in asemenea caz, problema principala nu este scrierea manualului, ci componenta „normala” a Comisiei, care va lua decizia respectiva. Cind se va intimpla aceasta, vor fi de doua ori mai multi doritori decit va fi nevoie.
*Este un adept convins al necesitatii inlocuirii cursului de „Istorie a Romanilor” cu disciplina de „Istorie a Moldovei”. Romanofob inveterat. Foarte iubitor de putere, este convins ca trebuie sa conduca. ii este greu sa isi inchipuie sa nu fie rector, desi uneori, de fata cu oamenii, declara ca ii este totuna. Universitatea, pentru care nu a facut putin, este viata lui. Pentru el nu e mai putin importanta cariera fiului in MAE. ii plac banii, insa ascunde acest fapt. Este extrem de ambitios – un fel de napoleonas. Desigur, cu un asemenea om trebuie sa vorbeasca personal V.Voronin.
** Este un oponent permanent al lui Rusnac. il invidiaza puternic pentru intiietate printre rectori. Un statut egal in Comisie cu cel al rectorului Universitatii de stat l-ar inalta in propriii ochi. Reactioneaza extrem de bolnavicios la „subaprecierile meritelor sale”. in cercurile academice nu este recunoscut drept om de stiinta, il considera un „cioban”. insa capacitatile sale organizatorice sint in afara indoielii. ªi cu el trebuie sa vorbeasca numai Presedintele republicii.
***Roman este cel care va si trebui sa se ocupe de asta – scop pentru care e desemnat in Comisie. Iar pentru a „nu fi date pe fata cartile” mai devreme, nimeni dintre conducatorii comunisti nu trebuie – pina una-alta – sa faca acest lucru in locul lui. Nici el nu trebuie sa stie nimic despre aceasta Nota si despre autorii ei, insa acest material ii poate indica directia activitatii si dezvalui tehnologia ei.
(1) Absolut fara principii. Nu stim care, dar credem ca aveti „argumente” de natura „sa-l convinga” de a-si pune semnatura pe decizia necesara si chiar sa participe in a-i convinge pe altii sa faca acelasi lucru.
(2) Director al Institutului de Istorie. Este un profesionist de cea mai inalta clasa. Este destept. insa este un conformist extraordinar, tine foarte mult la bunastarea sa materiala. Contra unor conditii – mentinerea in functie, oferirea a ceva pretios fiului sau (sa zicem, o functie buna sau o stagiere peste hotare), el ar putea sa accepte sa participe in componenta Comisiei si sa voteze „pentru”. El deja se zbate in incertitudine, nestiind la ce liman sa traga. Dupa el vor merge multi colaboratori de la Institutul de Istorie. Pentru a-l face mai vorbaret, ar trebui izolat de adeptii din PPCD, care l-au considerat intotdeauna drept carierist lipsit de principii si transfug. Foarte multi il banuiesc de pregatirea unei „noi tradari”. Deci, iata, – pentru a intensifica aceste stari de spirit si a crea in jurul lui un anume vacuum, este nevoie de publicat un articol elogios despre activitatea sa in perioada Puterii Sovietice si de adaugat in el ca, in suflet, el a fost intotdeauna „suveranist”, trecind de partea PPCD numai sub presiune. Iar autor al acestui articol trebuie sa fie cineva dintre adeptii convinsi si cunoscuti ai statalitatii moldovenesti. Mai mult decit toate, el de exact aceasta se teme. Dupa aceea, demoralizat. Dragnev este al nostru. Daca il va invita Voronin si ii va da anumite garantii, treaba va fi considerata ca si facuta.
(3) Director-adjunct al Institutului de Istorie. Are o vointa slaba, in toate il urmeaza pe Dragnev. Sotia sa este consilier in Guvern pentru probleme economice si tine mult la aceasta functie a sa. De aceea, credem, ea va fi pentru ca el sa participe la activitatea Comisiei. Nu este nici o indoiala ca, daca va dori, ea il poate „convinge”, deoarece el se afla sub controlul ei total.
(4) Rectorul Universitatii de stat din Cahul. Este destept, pare a fi un unionist convins, insa, totodata, este prieten al lui Roman. in plus, este rector, iar aceasta este o pirghie serioasa pentru a-l face „mai rezonabil”. Daca nu va sprijini ideea introducerii cursului de „Istorie a Moldovei”, cel putin sa taca.
(5) Decanul Facultatii de Istorie a USM, un profesionist de inalta calificare. Este un om cu ambitii hipertrofiate intr-un mod exceptional – doarme si se vede purtator de ordine, rector al vreunei institutii de invatamint superior, director al Institutului de Arheologie sau membru-corespondent al AªM. insa este destept. Locul sau vulnerabil este dorinta de a conduce, de a primi distinctii, de a fi mereu in centrul atentiei. Femeile sint slabiciunea lui (cel putin, asa era mai inainte). insa este o figura-cheie si dupa el vor merge multi dintre angajatii Facultatii de Istorie a USM. Cred ca varianta cea mai eficienta pentru atragerea acestui om de partea noastra ar fi (dupa o „prelucrare” a sa de catre Rusnac si Roman) o invitare la Presedinte si o discutie a ultimului cu el pe aceasta tema. Ni se pare ca, dupa aceasta, „respectiva reduta” va cadea.
(6) Decanul facultatii de Istorie de la „Creanga”. Nu a fost niciodata adept al Frontului Popular – intotdeauna l-a sustinut pe Snegur, in 1996 chiar a facut agitatie pentru acesta. Este destept, de sine stator, ambitios in limite rezonabile, cu spirit pragmatic, iubeste femeile frumoase. Se bucura de o mare autoritate morala in rindul studentilor si al profesorilor. Cred ca se poate cu el intelege, poate ca vrea si el ceva. in limite rationale, ambitiile lui ar trebui satisfacute. in general, este un om foarte placut si simpatic. Este o figura-cheie si el va fi urmat de multi dintre angajatii Facultatii de Istorie ai Universitatii Pedagogice. Consideram ca si el (dupa o „prelucrare” corespunzatoare de catre Roman), trebuie invitat pentru o discutie cu Voronin. in aceste conditii, poate, el va accepta, desi nu exista o convingere ferma.
(7) ªeful Catedrei de Istorie a Romanilor la „Creanga”. Are capacitati mediocre. Este lacom, nu are principii, in schimbul unor bunuri si-o poate vinde si pe mama. Dupa ce a fost doi ani la rind Secretar responsabil al Comisiei de admitere la „Creanga” „si-a imbunatatit” serios situatia materiala a familiei.
(8) Decanul Facultatii de Istorie de la ULIM. Este un unionist convins. Este un om foarte rau si dezechilibrat. Peste tot unde a lucrat si-a adus relatiile cu cei din jur pina la rupere. Subalternii nu-l pot suporta. De buna voie, un asemenea tip nu va accepta sa colaboreze cu noi. insa aici se poate face o miscare de ocolire. in afara de a lucra la Galben, el nu mai poate munci in alta parte in republica, intr-atit si-a stricat relatiile cu toti. Daca va merge contra vointei rectorului, va ramine, practic, pentru mult timp fara lucru. Se poate conta pe faptul ca Galben va reusi sa-l „plieze”.
(9) ªef-adjunct al Sectiei de studii a USM. Se afla sub totala influenta a lui Rusnac si nu-i iese din cuvint. Totodata, ii plac banii, gloria, functiile etc. Se zvoneste ca, pe timpuri, s-a „inchioscat” zdravan la examenele de admitere – daca e sa compari modul ei de viata cu leafa, acest lucru poate fi crezut. Consideram ca nu ar trebui sa fie probleme cu ea.
(10) Profesor la facultatea de Istorie a USM. Este absolut fara vointa si se afla in toatalitate la cheremul lui Rusnac, de care depinde si bunastarea sa. insa este un om bun, receptiv, adept al Istoriei Moldovei, precum ni se pare, in suflet e comunist, insa, din cauza sotiei, se teme sa-si recunoasca acest lucru chiar si sie insusi. in plus, unicul fiu este angajat in MAE si cariera acestuia este astazi, pentru el, cea mai valoroasa achizitie. Daca, sa spunem, ar fi invitat de catre cineva dintre conducatorii de sus si se va vorbi cu el omeneste, i se va spune ceva bun, mai ales despre fiu, el va vota „cum trebuie”.
(11) ªef de catedra la Facultatea de Istorie de la „Creanga”. Este cinstit, destept, are convingeri de stinga, este profesionist in meseria sa, este membru-corespondent al Academiei Umanistice din Rusia, publica articole in cele mai prestigioase reviste istorice din Rusia. Este foarte orgolios. Este conformist. Este destul de limbut. Se teme de sotia sa, care e foarte geloasa. O duce greu, de aceea scopul sau principal este imbunatatirea starii materiale a familiei. Are doua fete nearanjate, una e traducatoare de engleza. Cred ca trebuie discutat cu el si „atras” de partea noastra. ªi exista citeva mijloace pentru aceasta – o distinctie guvernamentala sau macar o discutie personala cu Voronin, ceva pentru fete si poate
inca ceva.
(12) Directorul Institutului de Arheologie, adept convins al statalitatii moldovenesti. L-a criticat activ pe Dragnev pentru unionism. E mai mult ca sigur ca va fi de partea noastra.
(13) ªef de catedra la ULIM. Este prost, fricos, laudaros, fara astimpar, limbut, lacom, fara principii. Este un fost „comunist ortodoxal”, care si-a schimbat de citeva ori „credinta”. Este prietenul lui A.Roman. Daca Galben va presa putin asupra lui, nu vor fi nici un fel de probleme. intrucit i-a servit „zelos” pe frontisti, e cazul sa expunem exact tipi dintre acestia. E posibil ca alti citiva „candidati” sa nu doreasca sa faca parte din aceeasi comisie cu el, de aceea, daca va fi inclus in Comisie, ei vor trebui sa afle despre aceasta in ultima clipa. Sau poate ca e mai bine sa-l folosim intensiv doar pentru o campanie in presa, la Televiziune.
(14) ªef de Sectie la Institutul de Istorie. Este destept, cinstit, dar nu e curajos. Dupa convingeri, este, mai curind, de stinga. impartaseste in totalitate Programul partidului nostru. Credem ca a votat pentru PCRM. Desi le-a spus tuturor la serviciu ca a votat pentru PPCD.
(15) ªeful Catedrei de Istorie a Romanilor la USM. Nu e prost, dar e cam fricos si fara vointa. Cred ca exista sanse reale pentru a fi atras daca i se va propune ceva, ceea ce merita el, in opinia sa. Aici poate obtine ceva Boico P.A.
(16) ªeful Catedrei de Istorie Universala la USM. Este destept, cinstit, nu este orgolios, insa absolut indecis. Mai curind va incerca sa se eschiveze si sa ramina la o parte. insa are si el neajunsuri. ii plac foarte mult banii si, de dragul lor, lucreaza „in mod epuizant”. E posibil sa poata face ceva Boico P.A.
(17) Profesor al Facultatii de Istorie de la „Creanga”. Este destept, cinstit, ii place munca, insa e ambitios si extrem de orgolios. Doarme si viseaza distinctii statale. ªi acesta e cel mai bun mijloc de influenta asupra lui. Este tatal fostului ministru al economiei Sergiu Certan.
(18) Prorector al Universitatii de Criminologie. Este fostul critic principal al „falsificatorilor burghezi”, un transfug repetat, fara vointa, nu prea destept, limbut, insa harnic si capabil de munca. Este prietenul lui A.Roman. O duce foarte greu din punct de vedere material (provoaca cea mai elementara mila si compasiune omeneasca). Daca un asemenea tip ar fi invitat la Dvs. si i se vor turna „verzi si uscate” despre „meritele sale trecute, dar i se va spune si ca nimeni nu e scutit de greseli”, sintem aproape convinsi – el va cadea ca „un mar putred” drept in miinile Dvs., slobozind chiar si o lacrima. E posibil ca, la fel ca si in cazul lui Cernenco, alti citiva „candidati” sa nu doreasca sa faca parte din aceeasi comisie cu el, de aceea, daca va fi inclus acolo, acestia ar trebui sa afle despre faptul respectiv in ultima clipa. insa cel mai bine e sa-l folosim intens in campania din presa si la Televiziune. Roman ar trebui sa gindeasca bine acest aspect.
(19) Profesor al Facultatii de politologie al USM. Este omul lui Rusnac si va face ceea ce ii va spune ultimul. Nu e prea destept, umbla cu pieptul umflat ca un curcan, dar cred ca, daca unui asemenea tip i se va propune ceva marunt, „se va preda fara lupta”.
(20) Conferentiar la Facultatea de Politologie a USM. Nu e prost, se pastreaza foarte mult, e cam fricos, lacom, lenes,
tacut. Va indeplini fara sa cricneasca ceea ce ii va spune Rusnac.
(21) Conferentiar la Catedra de Istorie a Romanilor de la „Creanga”. Este fricos, prost, ii va urma pe Chicus si Gonta.
(22) ??? in trecut – un unionist inveterat. insa, din cauza lacomiei, a egoismului si a unui caracter extrem de scirnav, a rupt toate legaturile cu „ai sai”. ªi a ramas pentru foarte mult timp fara mijloace de existenta. Se pare ca nici acum nu are un loc de munca. Nici nu putem presupune de ce, insa circa acum doi ani, s-a perindat pe undeva un articol sau despre necesitatea de a introduce in programele de studii „Istoria Moldovei” in locul „Istoriei Romanilor”. Trebuie sa incercam „a-l lua” pe acest dublu renegat pentru a executa „munci murdare”. Trebuie facut ceva si pentru el.
(23) Profesori ai facultatii de Istorie ai USM. in virsta (peste 70 de ani), profesori foarte cinstiti si cumsecade. Au o foarte mare autoritate in rindul actualei generatii de istorici, insa, practic, sint „aruncati in strada”, ei sint neglijati, in special Potlog, o duc in saracie. Daca cineva dintre inaltii conducatorii i-ar invita, ar vorbi cu ei sincer si macar cu ceva i-ar ajuta material, ei ar putea, mai mult ca sigur, sa accepte. in plus, insusi faptul atentiei fata de ei le-ar fi foarte placut.
(24) Lucrator al MAE. Este prost de-a binelea. Este tont. insa are, la sigur, un „merit” – se uita intotdeauna in ochii „stapinului” ca un ciine devotat. Cauta sa intuiasca ce se asteapta de la el si parerea sefilor e si parerea lui. Este lacom pina la indecenta. Rivneste functii inalte si tocmai „schelalaie” de dorinta de a fi trimis peste hotare cu un salariu in dolari (desigur, „cel mai bine – ca Ambasador”). in schimbul „realizarii visului sau”, e gata sa-si semneze propria condamnare la moarte.
(25) Lucrator la MAE. E capabil de munca, nu e prost, este un adept convins al Moldovei suverane. Desigur, tine la functia sa. Consider ca se poate gasi cu el un limbaj comun. Ca minimum, trebuie sa scrie un articol despre necesitatea introducerii in programa scolara a cursului de „Istorie a Moldovei”.
(26) Conferentiar la Catedra de Istorie a Romanilor a USM. Nu e prost, e cinstit, foarte ambitios si suparacios. Intentioneaza sa-si sustina in curind teza de doctor habilitat, de aceea se teme ca frontistii il vor rasturna la vot. Este un adept convins al Moldovei suverane. Voteaza pentru PCRM. Se afla sub influenta puternica a lui Rusnac. Este prietenul lui Boico P.A. Cu el se poate si trebuie sa se gaseasca un limbaj comun.
(27) Colaborator stiintific la Institutul de istorie. E destept, cinstit, are o constructie analitica a mintii, e comunist din convingere, voteaza pentru PCRM. Este, insa, extrem de nehotarit si e conformist in viata. Traieste foarte sarac. Doreste sa plece de la Institutul de Istorie – aceasta Filiala a Frontului Popular, insa nu are unde. Cred ca daca il vom ajuta la modul serios in privinta unui loc de munca, el va accepta sa participe la aceasta actiune.
(28) Prodecan al Facultatii de Politologie a USM. Nu este prost, insa nu se autoperfectioneaza. Este comunist din convingere. Este un adept convins al Moldovei suverane. Voteaza pentru PCRM. Se afla sub influenta puternica a lui Rusnac. Se poate gasi cu el un limbaj comun. Un stimulent suplimentar ar fi pentru el ca sa colaboreze cu partidul viitorul copiilor lui: fiica termina in acest Facultatea de limbi straine, iar fiul (un baiat capabil si cu spirit de initiativa), are opinia sa si nu se teme sa si-o expuna; are, de asemenea, vederi de stinga), in anul viitor termina Facultatea de Relatii internationale.
(29) Conferentiar la catedra de Relatii Internationale a USM. Nu e prost, dar nu se autoperfectioneaza. Are o constructie analitica a mintii. E cinstit, are vederi de stinga. Este adept convins al Moldovei suverane. Traieste foarte sarac. Deja de mai multi ani nu i se distribuie, pe baze ilegale, teren pentru constructia unei case. Daca va fi ajutat, noua putere ar putea sa cistige mult din cooperarea cu el.
(30) Lector la Catedra de Istorie a Romanilor a USM. Conformist, fost frontist, in opinia mea, e gata sa accepte compromisul. A doua specialitate este jurist. De aceea doreste sa gaseasca o munca bine platita.
(31) Lector la Facultatea de Istorie a USM. Este conformist. Dispune, impreuna cu Ojog, de editura „Kartdidact”. Credem ca putem sa ne intelegem cu ei, de exemplu, propunindu-le niste comenzi de stat. Se afla sub influenta puternica a lui Niculita.
(32) Conferentiari la Facultatea de Politologie a USM. Ambii sint lenesi si destul de prosti, mai ales Spinei (studentii spun bancuri despre prostia lui, precum si ca ia mita). Vor indeplini fara sa cricneasca ceea ce le va spune Rusnac. insusi Dumnezeu a vrut sa ii insarcinezi pe unii ca acestia cu asemenea lucru. insa acestia sint „nulitati absolute” si sint inutili in Comisie, in presa, insa, ar trebui sa spuna „un cuvint greu”.
(33) Colaboratoare la Ministerul invatamintului si la Sectia oraseneasca de invatamint. Ambele ar trebui, din oficiu, sa fie membre ale Comisiei. Gavrilita a fost anterior o frontista inversunata, insa, din cauza unui conformism puternic dezvoltat si a dorintei de a-si pastra neaparat functia, cred ca va indeplini orice i se va spune (insa nu sint convins intru totul).
(34) Conferentiar la Catedra de Istorie a Romanilor a USM. O intriganta lipsita de orice principii. Este o mare lingusitoare. Mai inainte a fost o unionista infocata (insa, asa cum ni se pare, unionismul ei a fost unul de conjunctura). Se afla sub influenta puternica a lui Rusnac si a lui Niculita. Daca nu se va reusi includerea in Comisie, ar fi bine daca semnatura ei ar figura pe o – dar e mai bine pe citeva – lucrari publicate.
(35) ªeful Catedrei de Relatii Internationale a USM. Nu e prea destept, ii place bautura, de care face abuz. E un conformist absolut. Se teme in mod alarmant de Rusnac. Daca acesta ii va ordona sa doarma o saptamina la catedra, el „va supraimplini planul in mod stahanovist”. Unul ca acesta nu numai ca se poate, ba chiar trebuie luat in mod obligatoriu in Comisie in calitate de „politolog de frunte”, pentru ca „sa fundamenteze” conceptia necesitatii intregii aceste actiuni.
(36) Conferentiari la Facultatea de Istorie a USM; profesor la Facultatea de Istorie de la „Creanga”. Sint cinstiti, adepti convinsi ai Moldovei suverane. Voteaza pentru PCRM. insa nu exista o incredere deplina ca vor accepta o asemenea colaborare, deoarece se vor teme de persecutare din partea frontistilor. Daca, insa, in Comisie va fi Rusnac si „oamenii sai”, vor accepta.
(37) ªeful Sectiei de studii de la „Creanga”. Nu este prost, este onest si modest. Adept convins al Moldovei suverane. Se afla sub o anumita influenta a lui Chicus. insa se poate gasi cu el un limbaj comun.
(38) Lucrator al MAE. Fost unionist. Hitru, ii plac banii, dar nu e lacom. tine foarte mult la munca sa „aducatoare de dolari”. Din cauza acestui lucru va accepta colaborarea. Ar fi foarte bine daca semnatura lui s-ar gasi pe un articol semnat chiar de un colectiv de autori.
(39) Profesor la Facultatea de Istorie a USM. Unionist infocat. Desi, asa cum ni se pare, infocarea lui este puternic amestecata cu „interesul banesc”. Este hitru, insa extrem de fricos si ticalos. Este un tradator patologic. Este o iuda – pentru o suma frumusica il poate vinde si pe „Hristos Mintuitorul”. in plus, e foarte preocupat sa-si mentina actuala situatie. E foarte slab in plan psihologic, fara vointa, de aceea, dupa o prelucrare corespunzatoare, daca din Comisie vor face parte si alti fosti colegi luptatori, el va accepta mai mult decit sigur. La el trebuie sa se ajunga in ultimul rind. insa de pe acum trebuie desfasurata in presa o campanie masiva de critica pe marginea manualelor sale. Rusnac nu-l poate suporta, de aceea nu ar fi deloc rau sa se formeze o Comisie universitara (poate si ministeriala), in scopul de „a verifica faptele”, comunicate in presa, despre numeroasele greseli pe care le cuprind manualele lui, pe care sta parafa Universitatii de stat.
(40) in prezent e pensionar. A fost, practic, eliminat de frontisti de la Universitatea de stat din Tiraspol, unde a lucrat toata viata – 40 de ani. Este „suveranist”. Are capacitati mediocre, este foarte fricos si foarte susceptibil la laude. O duce greu din punct de vedere material. Daca e sa-l „mingii pe cap” si sa-l inviti in Comisie – va veni fuguta si va face totul asa „cum i se va spune”.
(41) Directorul Departamentului Tineretului si Sportului. Nu este prost. Este cinstit, cu spirit pragmatic, adept convins al Moldovei suverane, fiul termina in anul acesta Universitatea.
(42) Ambasador la Consiliul Europei. Ar fi foarte bine daca semnatura ei ar figura pe un material publicat, chiar si cu un colectiv de autori.
(43) Lector la facultatea de istorie a USM. Unionism moderat. Cinstit, deloc prost. O Duce foarte greu si nu vede iesirea din saracie. Cred ca putem incerca s-l atragem de partea noastra, propunindu-i ceva substantial lui sau sotiei lui.
(documentul, redactat initial in limba rusa, a fost scris de istoricul pro-comunist Sergiu Nazaria, 2005) reprodus de pe http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2607
4 răspunsuri la “Cum se face santaj modern”
Topica deja a fost discutata la http://www.curaj.net/?p=301 . Eu am fost persoana care a facut textul public in intregimea lui in anumite forumuri, de unde a fost preluat de Oleg Brega si plasat la http://www.curaj.net/?p=301 . Primisem textul de Vitalia Pavlicenco si l-am trimis si la GID. La linkul indicat sunt de asemenea si multe comentarii. Totusi textul nu a fost scris de Nazaria in 2005, ci prin 2002. A fost facut doar public de mine in 2005.
Toate cele bune,
Aurelian
Topica deja a fost discutata la http://www.curaj.net/?p=301 . Eu am fost persoana care a facut textul public in intregimea lui in anumite forumuri, de unde a fost preluat de Oleg Brega si plasat la http://www.curaj.net/?p=301 . Primisem textul de Vitalia Pavlicenco si l-am trimis si la GID. La linkul indicat sunt de asemenea si multe comentarii. Totusi textul nu a fost scris de Nazaria in 2005, ci prin 2002. A fost facut doar public de mine in 2005.
Toate cele bune,
Aurelian
Mersi foarte mult pentru ca ati adus la cunostinta opiniei publice acest document. Imi cer iertare ca nu am stiut cine l-a aflat si raspandit. Textul este foarte interesant dupa parerea mea. Intr-o alta tara, sigur ar fi fost publicat pe prima pagina in ziarele centrale… Prin re-aducerea lui aici am vrut doar sa atentionez mai multa lume despre el si despre mudus-ul operandi. Multumesc ca ati adus la cunostinta sursa lui.
P.S. As putea sa va intreb, sunteti jurnalist de profesie? Sunteti de origine din Moldova? Emailul meu este: cheptea@imf.au.dk
Salut Dorin,
Nu sunt ziarist de profesie, ci doctorand in politologie la Rutgers University in Statele Unite (aproape de a-mi lua doctoratul, de altfel). Sunt cetatean american naturalizat de origine din Iasi. Documentul a fost facut public prin „Ziarul de Garda” pe la sfarsitul lui 2004. Dar documentul era redat partial, incomplet, fara a lega numele de „elementele din dosar”. De la diversi ziaristi, am aflat ca „dosarul” a fost facut de Nazaria cu asistenta unei studente de jurnalistica de la Chisinau. Acum ma preocupa analiza de continut a manualelor de istorie integrata si ale celor vechi (de exemplu, testele Flesch si Flesch-Kincaid). Suspiciunea mea este ca la Institutul Georg Eckert pentru manuale s-au folosit testele Flesch (citibilitate – putine litere pe cuvant, putine cuvinte in propozitie, putine propozitii in paragraf) si Flesch-Kincaid (se poate evalua „clasa” adica a noua, a cincea, a saisprezecea, pentru care manualul este potrivit avand in vedere nivelul de sofisticare a textelor). Pe baza discutiilor mele cu Stefan Ihrig in Aprili 2005, care organiza cursuri la Georg Eckert pentru autorii de manuale si era „seful” procesului de evaluare, am ajuns la concluzia ca noile manuale sunt superioare la „citibilitate” si la a fi la „nivelul intelectual” potrivit clasei respective fata de cele vechi, dar substantial inferioare la continut (acuratete) fata de cele vechi. De a spune ca nici un set de manuale nici altul nu sunt chiar satisfacatoare nu spune prea mult. Vechile manuale erau (considerate) mai putin „citibile” si „prea savante”, in timp ce noile manuale nu numai ca nu indeplinesc standardele optime de empiricism (acuratete) (nici cele vechi nu le indeplinesc). Dar nu le indeplinesc nici pe cele minime, in timp ce manualele de istoria romanilor si universala le indeplinesc pe cele minime, si sunt chiar vizibil de-asupra lor. Este desigur vorba despre numarul de greseli empirice pe unitate de spatiu (pe mia de cuvinte), fara ca sa fie vreun mod de a evalua „magnitudinea” greselilor (si in manualele Nazaria et al., magnitudinea greselilor era foarte mare). Numarul greselilor empirice este o chestiune intersubiectiva (obtinuta prin consensul unor evaluatori, care, intamplarea face, au perspective diferite), dar magnitudinea e o chestiune subiectiva. Concluzia este ca vechile manuale sunt mult mai bune empiric. Dar, probabil cu computerele avansate de la Scoala Superioara de Antropologie si cu talentul real al lui Nazaria de a scrie (prostii, dar) pe intelesul tuturor, scorurile la testele Flesch si Flesch-Kincaid s-au imbunatatit. Comentariul (fostului political officer american la Chisinau) D m i t r y T a r t a k o w s k y, ca Nazaria se comporta la TV ca un presedinte de colhoz este foarte pertinent, si la mai mult de un nivel. In curand iti voi scrie si un e-mail privat, sau imi poti scrie tu la aurelianrus467@yahoo.com , in special daca doresti sa afli mai multe, sau daca doresti si te poti implica. E un institut la Flensburg, in nordul Germaniei, foarte aproape de frontiera daneza, care are ceva tangenta si cu astea…
Toate cele bune,
Aurelian