Statutul Republicii Moldova in Europa depinde intr-o proportie covarsitoare de felul in care autoritatile de la Chisinau inteleg ca un stat european trebuie sa functioneze pe baze democratice. Pentru ca democratia sa nu ramana un termen abstract in discursuri politice demagogice, orice stat european este obligat sa promoveze in functii de raspundere persoane competente, cu un solid bagaj de cunostinte si cu o viziune larga in ceea ce priveste implementarea valorilor europene in fiecare domeniu de activitate.Unul dintre cele mai influente personaje din viata politica de la Chisinau, uns ca sef in nenumarate “comitete si comitii” datorita loialitatii sale fata de secera si ciocan, este deputatul Victor Stepaniuc, presedintele Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamant, tineret, sport si mijloace de informare in masa. Pentru cineva care aude pentru prima data de acest om, atatea responsabilitati presupun o cultura solida, specializari nenumarate, cunoasterea de limbi straine si o inteligenta sclipitoare. Doar se presupun, pentru ca deputatul Stepaniuc este foarte departe de aceste cerinte, avand totusi un atu: este specialist, intamplator sau nu pentru un comunist, in limba rusa. Trebuie sa recunoastem ca exceleaza si in alte domenii mult mai sensibile, precum xenofobie si bolsevism. Puternic ancorat in aparatul politic comunist de la Chisinau, deputatul Stepaniuc este promotorul cel mai inversunat al teoriei “moldovenismului” si unul din principalii artizani ai transformarii acestei teorii in doctrina de stat in Republica Moldova. Aceasta teorie contravine normelor si valorilor europene, cu care toti politicienii de la Chisinau sunt de acord la nivel declarativ, dar “europeanul” Stepaniuc sustine fara rezerve teze prin care se promoveaza xenofobia. Mai grav este ca aceste reminescente retrograde se aplica in planurile guvernamentale privind cultura si invatamantul din Republica Moldova.Pozitia ocupata la nivelul forului legislativ moldovean i-a dat posibilitatea deputatului Stepaniuc sa-si promoveze volumul “Statalitatea poporului moldovenesc”. La data aparitiei “operei”, in anul 2005, mai multe asociatii culturale si oameni de stiinta veritabili au criticat in termeni duri, cu argumente pertinente, scheletul xenofob al “operei” si au identificat fara dubii substratul propagandistic antiromanesc. Avand ca subtitlu ”Aspecte istorice, politico-juridice”, orice virtual cititor se poate astepta, dat fiind si girul unor cadre unversitare, sa gaseasca un material coerent, riguros structurat, de o inalta tinuta universitara si bine documentat. Realitatea este cu totul alta: o insiruire de evenimente, date si documente istorice, combinate cu cateva aluzii referitoare la dreptul international si explicatii pseudolingvistice, toate imbracate in fraze patriotarde fixiste din care nu lipsesc cuvintele Moldova, moldovenesc, moldovenism sau moldovean.Comunistul Stepaniuc a editat aceasta lucrare, nu din ratiuni stiintifice (pentru ca nu se intersecteaza cu ele), ci din ratiuni carieristice (obtinerea titlului universitar de doctor) si din ratiuni politice (cantatul pe strunele comunisto-bolsevice face bine carierei de politician la Chisinau). in acest sens, singurele publicatii, care nu au avut si nu au nicio retinere in a sustine si lauda “opera” cu pretentii de monografie a lui Stepaniuc, sunt oficioasele “Moldova Suverana” si “Comunistul”, publicatii sustinute financiar de guvernul de la Chisinau.Demersul deputatului Victor Stepaniuc – reeditarea cartii “Statalitatea poporului moldovenesc” – reprezinta un pericol la adresa identitatii spiritual-culturale a populatiei romanesti din Republica Moldova si, pe termen mediu, este de natura a genera tensiuni interetnice. Cartea promoveaza in paginile sale elemente inventate de ideologii stalinisti pentru a-si justifica politica de deznationalizare a romanilor din Basarabia si care, dupa evenimentele din anii ‘90-’91, au fost preluate, la comanda Moscovei, si dezvoltate in cadrul unei miscari de opozitie fata de tendinta unor cercuri intelectuale de apropiere fata de Romania. Beneficiind de un scazut nivel de instructie al populatiei precum si de o confuzie identitara generata de aproape o jumatate de secol de bolsevism impus cu forta, reprezentantii comunistilor moldoveni au pus in practica o politica de negare a elementului romanesc din Basarabia. Aceasta politica, pe langa lideri al caror mesaj sa parvina facil populatiei, avea nevoie de o baza documentara in sprijinul decretarii existentei unei “limbi moldovenesti”, pentru transformarea populatiei din Republica Moldova in “milenarul” popor moldovean si pentru identificarea unui A.D.N. al locuitorilor din Basarabia – “moldovenismul”. Prezentarea romanilor ca pe niste bestii, vehementa cu care acest aspect este introdus in controversatele manuale de istorie integrata si relevarea nenorocirilor cauzate de apartenenta Basarabiei la Romania intre anii 1918-1940 reprezinta atacuri deosebit de grave la adresa poporului roman, a istoriei sale si a valorilor morale care definesc romanismul. in aceste conditii, devine din ce in ce mai evident motivul pentru care cetateanul de rand din Republica Moldova are serioase rezerve in a se declara roman, acesta fiind si unul din scopurile urmarite de “artizanii“ moldovenismului. inversunarea cu care deputatul Stepaniuc insereaza in lucrarea sa false teze privind individualitatea “poporului moldovean” si maniera samavolnica in care “fortele de ocupatie romanesti” au incercat sa-i asimileze pe moldoveni demonstreaza ca intentia cartii este de a invrajbi locuitorii spatiului dintre Prut si Nistru intre ei. Din arsenalul alimentarii unei virtuale tensiuni interetnice face parte si inducerea unei superioritati lingvistice a celor care isi asuma statutul de moldovean si de vorbitor al “limbii moldovenesti” fata de romani. Dupa aparitia neroziei numita ”Dictionar moldovenesc-roman”, promotorii “moldovenismului” au amplificat impactul “limbii moldovenesti” asupra vietii de zi cu zi asupra “poporului moldovenesc”, ajungandu-se la demersuri aiuritoare ale presedintelui Voronin de tipul obligativitatii angajatilor ambasadelor Republicii Moldova de a folosi, in cadrul relatiilor diplomatice, exclusiv “limba moldoveneasca”.Poate pericolul cel mai mare la adresa romanismului din Basarabia il constituie internationalizarea unei asa-zise “identitati moldoveniste”, delimitarea neta de elementul romanesc si inducerea, la nivel subliminal, a unei “constiinte nationale moldoveniste”, toate aceste scopuri fiind servite de textul cartii.Necunoasterea inventiilor aberante cu privire la “limba moldoveneasca” sau la istoria mai mult decat multimilenara a “poporului daco-slavo-moldovean” reprezinta pentru Victor Stepaniuc, precum si pentru aliatii sai o lipsa de patriotism, o eroare civica. Intentia recenta a deputatului Stepaniuc este de a reedita cartea, desi “opera” cu nivel de credibilitate zero nu a suscitat in niciun fel atentia cititorilor din Republica Moldova, putandu-se estima ca nici comunistii nu au trait depresii cauzate de absenta volumului din biblioteca personala. Beneficiind de importanta functiei detinute la nivelul parlamentului moldovean precum si in Partidul Comunistilor din Republica Moldova, Victor Stepaniuc si-a distribuit, probabil, cartea in regim de obligativitate tuturor institutiilor de stat si astfel se explica epuizarea tirajului “ca painea calda”. Aceasta intentie nu e deloc intamplatoare, ci se vrea un pas important in fixarea ei ca un punct de reper in fundamentarea conceptelor moldoveniste. in plus, se insinueaza ca aceasta reeditare ar veni in intampinarea unei imense cereri a “operei” moldoveniste venite din partea unui popor incercat de suficiente griji si nevoi pentru a fi preocupat de insusirea tezelor staliniste despre “natiunea moldoveneasca diferita de natiunea romana”. E iluzoriu sa-si inchipuie cineva ca vreo editura a investit vreun cent intr-un studiu de piata care sa certifice cererea masiva a cartii la care “a trudit” deputatul Stepaniuc.Modalitatea agresiva in care un deputat din parlamentul unei tari inclusa pe harta Europei promoveaza fatis ura fata de un popor european, falsifica istoria din considerente ideologice si dirijeaza deznationalizarea unei populatii vinovate doar pentru ca apartine neamului romanesc, reprezinta amenintari la adresa valorilor autentic europene. Aceste motive nu trebuie sa duca la izolarea Republicii Moldova in demersul ei legitim de integrare europeana, ci, prin intermediul organismelor comunitare, sa fie marginalizati astfel de epigoni stalinisti care neglijeaza tendinta de democratizare a tarilor din fostul bloc comunist est-european. Deputatul Victor Stepaniuc nu are dreptul sa demoleze firavele tendinte de europenizare ale Republicii Moldova prin punerea in practica a principalei sale ratiuni de a trai : dizolvarea oricarei urme de romanism din Basarabia si impunerea falsului istoric grosolan numit de bolsevici “moldovenism”. Desi se poate anticipa ca, atat timp cat Victor Stepaniuc va ocupa functii la nivel inalt, “Statalitatea poporului moldovenesc” se va reedita pana la epuizarea stocului de hartie sau de cerneala, deputatul presedinte de comisie ar face un gest umanitar daca isi va folosi toate volumele reeditate pentru a dezmorti sobele din casele romanilor basarabeni care nu se declara “moldoveni pur-sange”. ªi ar mai fi o posibila utilizare a tomurilor “moldoveniste”: daca, intr-o buna zi, Victor Stepaniuc se va supara pe democratizarea statului moldovean si pe intreaga populatie romaneasca “nemoldovenista” din Republica Moldova si va pleca in pustnicie cu vagoane burdusite de carti moldoveniste reeditate, va putea sa arunce cate o carte din cinci in cinci metri pentru ca adeptii tezelor sale sa-i dea de urma si sa-l convinga sa mai reediteze inca o data manualul “moldovenismului”.

Lucian A.