Dimineata m-am prezentat la sectia de votare nr 1/244 din Durlesti. Sectia de votare era amplasata in clubul comunei. Sala spatioasa, luminoasa. Observatorii de la partide anemici, plictisiti, stateau la mesele lor. Aveai impresia ca observatorii independenti aveau mai mult interes in observarea alegerilor decat cei politici. Deoarece nimeni nu se imbulzea sa voteze, initial stateam si eu pe scaun, insa in jurul amiezii cand numarul celor dornici de a-si exprima optiunea electorala se inmultise, m-am dat mai aproape de biroul comisiei de votare. La care presedinta d-na Varzari, mi-a sarit in cap, spunandu-mi ca nu am voie. In apararea celor spuse de presedinta comisiei au sarit si inca vreo doi membri ai biroului. Le-am adus regulamentul CEC-ului ca sa-i conving ca nu au dreptate. Conform legilor electorale, observatorul are dreptul la libertate de miscare pe intreaga suprafata a sectiei de votare (evident, numai nu in cabina de vot in momentul in care se voteaza, cu toate ca are tot dreptul si chiar obligatia sa verifice inainte de deschiderea sectiei starea cabinelor). Mai mult ca atat, una din misiunile observatorului este sa supravegheze modul in care sunt identificati pe liste alegatorii, in ce fel sunt introduse datele din buletin si cum i se inmaneaza buletinul de vot alegatorului. Respectiv, le-am explicat membrilor comisiei ca nu pot observa acest proces de la cativa metri, unde ma „trimiteau” ei. Imi veneau cu replici cum ca le stau in cap si „incurc” alegatorilor sa voteze si lor sa-si faca „datoria” cu toate ca nu aveam nici cea mai mica intentie sa ma amestec sau sa incurc itele cuiva, vroiam doar sa pun in aplicare statutul si obligatiile observatorului la alegeri. Am avut imediat impresia ca se doreste mai degraba o atitudine rezervata, chiar indiferenta a observatorului, decat una activa, responsabila. Anul acesta calitatea mea de alegator si cea de observator au fost in premiera pentru mine. Sunt convinsa ca nu cunosc toate substraturile procesului de monitorizare, ca nu sunt as in drept electoral si ca nu le cunosc pe toate. Din aceasta cauza ,probabil, mi s-a reprosat ca sunt mica, iar ei „din ’89 tot participa la alegeri si sunt membri in comisie” din care cauza, considera tot ei ca ” sunt mai experimentati”. Halal experienta, ca nu le-a servit la nimic bun batranetea atunci cand mi-au spus sa stau la „locul meu” si sa „fiu cuminte”- asta chiar ma daduse pe spate. Am concluzionat ca la noi nu se prea intelege notiunea de observator si nici nu se prea accepta si respecta rolul sau in stabilirea corectitudinii alegerilor. Multa lumea continua sa creada ca observatorul este „pus” de forma sa stea pe un scaun cu un pix in mana si nimeni nu prea tine cont de prezenta lui. Recunosc insa ca si foarte multi observatori nu sunt cointeresati in monitorizare si motzaiesc comod cateva ceasuri bune pe un scaun intr-o incapere inghetata, plictisiti si probabil dezamagiti si ei ca isi pierd duminicile. Asa-i cand te impune partidul. Pe cand observatorul independent… :). Pe parcursul monitorizarii mele, m-am confruntat si cu urmatoarea situatie: aceeasi presedinta de comisie, la un moment dat, de fata cu mine si cu ceilalti membri ai biroului, nu s-a putut abtine de la comentarii de felul: ” ca uite Rosca ne scotea in strada, cu jos comunistii si acuma..” etc, sau citea dintr-un ziar niste afirmatii despre Serebrean. Cu toate ca acest comportament nu era in stare sa influenteze mare lucru , totusi, am atentionat-o pe doamna ca nu era tocmai momentul si nici locul pentru asemenea comentarii , pana la urma, politice. Mai ales ca omul cand vorbeste, nu vorbeste doar pentru sine; comunicand ceva, asteapta o replica sau un ecou din partea celor din jur, astfel, „remarcile” d-nei presedinte ar fi putut atrage in discutie si pe alti functionari din comisie, mai ales ca la noi moldoveanul, face ce face, si tot la politica ajunge. Nu stiu pe cat de relevant este acest exemplu, nu stiu pe cat poate fi calificat drept incalcare, insa pentru mine a contat ca in ziua alegerilor sa nu se faca nici un sort de propaganda (chiar inchisa) si sa nu se vorbeasca despre actori politici, chiar daca fractiunea a carui presedinte este Rosca nu si-a inaintat „catindati”. Nu i-a venit a crede doamnei ca i-am facut observatie ca face propaganda, intr-un fel sau altul, si m-au amenintat ca pot sa scrie chiar si o contestatie asupra modului in care m-am comportat. Eram chiar curioasa sa stiu ce urmau sa scrie in contestatie si care avea sa fie baza legala a acestei contestatii, ce incalcasem? ” s-a apropiat prea mult de masa comisiei electorale” suna comic, pentru ca nici un regulament al CEC-ului nu prevede „cat de mult are dreptul sa se apropie observatorul de birou” deci puteam sa le stau si in ceafa. Tot aici. Primarul vizita sectia de votare prea des, parerea mea. A intrat si Oleg Cernei, dar doar pe cateva minutele, asa incat nu pot spune ca a influentat intr-un mod semnificativ votarea.
Alte remarci, la alte sectii de votare. La sectia de votare de la Aschim (durlestenii stiu unde e) ,din cauza insuficientei de lumina, un unches, care si asa nu vedea bine, a semnat in alta „casuta”. S-a rezolvat prin stergerea semnaturii cu un asa zis „corector”. Si la aceasta sectie am avut probleme cu libertatea de circulatie. Dar ca sa nu vorbesc de rau numai pe functionari, si alegatorii se puneau pe vorba in chiar sectia de votare, discutand intre ei, pe cine sa voteze, sau pe cine deja au votat.
Cam atat.