Dupa cum am promis, dupa ultima zi de Salon voi posta o relatare despre cele intamplate la SIC-2007 din Biblioteca Nationala a RM unde era si un stand special amenajat pentru cartile lui Paul Goma.
Prima zi – 31 august:
AM VANDUT 17 CARTI!!!
Si asta doar in 5 ore! (La un moment dat: se arunca lumea la luat carti – de PAUL GOMA! „Saptamana Rosie…” – am vandut toate exemplarele (asta se numeste: SETE DE ADEVAR!)! Mai prost s-au vandut Jurnalele. Oricum, mai sunt zile…)
I-am facut cadou – niste carti: d-nului Andrei Vartic (din partea lui Paul Goma) care a venit si el la Salon.
A fost bine. Am facut cunostinta (in sfarsit) si cu d-nul Iurie Colesnic.
Un moment insa a marcat ziua:
Si anume:
Stau eu la masa cu cartile lui Paul Goma in fata. O d-na de vreo 35 ani (bine machiata/imbracata) tot se invartea, se uita la carti. La un moment dat se apropie (dupa cum am inteles-) cu sotul. Si ii zice in RUSA (deci era o rusoaica, mama ei!), „Eto tot pisateli fashistkii?…Hm.. Da, eto naverno on” (traducere:”Asta-i scriitorul ala fascist (sic!)?? Da, cred ca-i el…„)
Sotul ii raspunde (tot in limba rusa): „Hm, nu stiu.. posibil, nu-i tin minte precis numele…”
Eu (prost ce eram: trebuia sa tac! sa creada ca nu-i inteleg limba dracului!): „POFTIM?????????? Nu este adevarat,in Occident, unde autorul le-a sc¶pat din labe…- dar nu §i din
“vedere” de unde ati luat-o?? Asta Puskinu vostru e fascist [sa-i raspund si eu cu o aberatie, poate si-ar da seama… dar nu!]!!!!”
Ea il intreaba pe sot ce inseama „adevarat etc”.
Imi zice ca trebe sa citesc presa (sic!)…
Dupa, ii zice sotului (repet: in rusa; eu ce vorbeam , vorbeam in romana): „PROVERIM!” – adica: „Vom controla…” Si sotzul a aprobat..
Si asa isteric umbla de ici-colea. La un moment vine (iarasi) , scoate un pix si o foaie (ISTERIC!!!) si o pune pe fiecare carte si scrie (cu litere de tipar, semn ca nu stie sa scrie in limba romana…): Numele autorului (adica: Paul Goma) si titlurile.
Eu ma uit uluit (de prostia ei!) si zic: „Pai, daca vreti, va mai dau vreo 50 de titluri de carti ale autorului. Dar poate totusi cumparati si d-voastra o carte…” Se uita chioras la mine. Si scrie isteric (cel mai potrivit cuvant) mai departe, tucma mainile ii tremurau. A, da, mi-a zis ca nu are nevoie de maculatura…
M-a intrebat de ce nu vorbesc in rusa cu dinsa. Nu mai tin minte precis ce i-am zis. Il cheama pe sot ( care se uita la nu stiu ce carti in alta parte) si-i zice: „Uite, asta nu vrea sa vorbeasca cu mine in rusa.” Sotul: „Pai, tu nu vorbi cu dansu‘”.
Tot se mai invartea pe acolo. A chemat-o pe inca o fumeie grasa (se vede: rusoaica-rusoaica), cica ii era ma’sa. Ii zicea ca uite.. astia vand carti de un scriitor FASCIST.
Se uita la tricoul meu (pe care scria: „Basarabia – pamant romanesc”) si zice.. „ce, nu stii ca limba romana a aparut dupa cea moldoveneasca si rusa; si ca Stefan (cel Mare) a vorbit in slavona!?? „… Of………………………. Niste aberatii cu care a imputit aerul si isteric-rapid a plecat zicandu-mi: „O sa controlam, o sa controlam…”
Aaa… Imi mai zicea ca eu is „Intunecat [adica la minte, n.m]!” ca nu citesc presa, etc. I-am mai zis ceva si eu de presa(inca-sovietica) pe care ea o citeste etc. Am mai trimis-o in rusia cu tot cu rusa ei (asta cu ma’sa de fatza). S-a suparat foc….
Vaca!
Uf!!!!!
In rest, totul era ciki-puki.
A doua zi – 1 septembrie:
Am aflat ca seara trecuta pe la 19:00 a sunat la Biblioteca si a vorbit cu o organizatoare a Salonului un DOMN (nu a dorit sa se prezinte).
A spus (in rusa!) (aprox.): „Cum asa, cum puteti sa vindeti un scriitor fascist, antisemit, care e INTERZIS in toata Europa!!! Este o conventie europeana care interzice!!!! O sa sunam lui Voronin, Ministrului!! O sa va alunge pe voi si pe directorul BIbliotecii! O sa venim maine [adica, azi, n.m] sa filmam….”
Dimineata eram deja la Biblioteca.
Am scris niste mailuri d-lui Goma si sotilor Stanescu si m-am dus sa re-asez cartile pe standul lui Paul Goma din sala. D-nul Colesnic a adus cele doua editii de ” Saptamana Rosie…” de la Editura Museum (mai multe exemplare). Nu eram contra. Le-am expus (erau ieftine: prima editie – 15 lei (aproape 1 euro); a doua – 20 lei). E cea mai populara (dupa vanzari) scriere de-a lui Paul Goma de la Salon!
In 15 minute a ajuns si Oleg Brega. L-am rugat sa ma ajute (sa stea 4 ore la stand, sa vanda; caci eu am avut ceva treaba urgenta in oras).
L-am lasat pe Oleg. A pregatit telefonul mobil, daca ceva sa filmeze pe raii (a si reusit!).
Organizatorii salonului erau si ei pregatiti de musafirii nedoriti care i-au amenintat (la telefon) ieri seara cu expulzarea de la locul de munca.
Ghenadie Brega, cameraman la Euro-Tv, era si el pe jar.
Pe la 14:20 am revenit la Biblioteca. Oleg a reusit sa vanda 2 carti: un “Jurnal 2006” si o „Arta reFugii„. Plus, vreo 4-5 exemplare de ” Saptamana Rosie…” de la Ed. Museum!!!
Am aflat de la Oleg (mai intai):
A venit un domn (dupa descriere – sotul-gras al rusoaicei de ieri): A inceput sa filmeze (cu aparatul foto) si sa fotografieze tot ce se afla pe masa. Ii zicea lui Oleg aceeasi chestie, ca-i antisemit autorul; cum poate sa vanda asa ceva. Si inca ceva de genu. Oleg tot i-a mai zis ceva si l-a filmat.
Pana la urma, d-nul anonim a trantit 15 lei pe masa si si-a luat prima editie „Saptamana Rosie..„.
Oleg a plecat. Organizatorii mi-au povestit ca d-nul respectiv a venit pe la 11:00 in cabinetul organizatorilor si a inceput sa faca scandal. Sa le zica ca o sa ajunga pana la Voronin. Vor fi toate date afara, impreuna cu directorul etc. Caci cum asa, poate biblioteca sa expuna si sa vanda asemenea carti antisemite si fasciste (si flutura cartea cumparata de la Oleg). Fetele il rugau sa se prezinte (si sa arate “interdictia scrierilor lui Paul Goma in Europa”), el ceva a zis rapid-rapid. Ele au inteles cam asa:
BAR (sau BARC) Efim (sau Efimovici) il chema [mai tarziu voi afla ca-i de fapt: BARG ARCADII], nu au deslusit bine. Ala tot dadea din falca, si numai el. A trantit usa. Una din fete i-a strigat in spate ca e un needucat si inca ceva de genu.
Vorbea numai in rusa.
Dupa, a mai sunat, a raspuns a dominsoara din stuff-ul organizatoric. Tot o ameninta, chestii, stiti voi. Fata vorbea cu dansul in romana; ala infuriat o intreaba de ce nu vorbeste cu dansul in rusa, ca el, vezi tu, nu intelege! ea ii zice ca-i este greu sa vorbeasca in rusa. El tot ii zicea c-o sa afle toti! ca el acum a inregistrat convorbirea telefonica! etc. Si i-a pus receptorul in fata.
Si gata (pe azi).
Ba nu.
Dupa, ma suna prietena sa vin urgent sus (in sala). Am ajuns. Era la stand o pereche. D-na de vreo 50-55 ani (cu o peruca si ochelari mari sovietici) si un domn cu barba si el cu ochelari (tot de aia). Se uitau la „Saptamana Rosie…„. Vroia sa cumpere un exemplar, i-am sfatuit (in romana, normal) sa ia a 2-a editie. D-nul m-a intrebat (in timp ce d-na sa ma fotografia pe mine si cartile) despre ce e cartea, caci el este de la un ziar rusesc din Chisinau si a spus ca cineva le-a sunat si le-a zis ca aici se vand carti antisemite. O organizatoare s-a apropiat si ea. A zis ca e fals, nu e adevarat (in rusa vorbea cu el; caci eu refuzasem din start) etc. D-nul a zis normal (spre deosebire de stim noi cine): ” Da, ciudata chestie. Eu nu pot sa zic nimic de acest autor/carte pana nu o citesc..” Bravo lui. A zis ca el e ( de fapt, sau si la?) Revista social-culturala MOLDOVA si il cheama – Veniamin DAªEVSKI (i-a dat d-soarei o carte de vizita), si mai are ceva cu Asociatia evreilor (Hm…)… I s-a povestit cazul cu d-nul amenintatorul… Veniamin a zis ca e un nenormal, asa parca i-a zis (si a rostit un nume, ca cica asta l-a sunat – ILIA MARIAª [ciudat lucru: numele asta nu are nimic de genu „BAR..” cum au deslusit fetele. Cine mintea? Si mai tarziu aflu ca asta – ILIA, e de la ziarul “Evreiskoe mesteciko”, redactor-sef])… A plecat. I-am facut si eu o poza. (Aa ,da. A mai intrebat niste date biografice de-ale lui Paul Goma..)
(Prietena mea mai apoi mi-a povestit, ca a observat cum perechea asta ceva cauta. Cand a ajuns la standul nostru, d-nul a observat si a zis (in rusa): „Dada, uite cartea cu Pitestiul… aici tre sa fie si aia cu evreii.. O !” Au gasit-o. Rezulta ca d-na aia de ieri care scria isteric titlurile cartilor i-a transmis intr-un fel sau altul si lui asta. Au intrebat-o pe prietena daca este si autorul prezent la Salon (sic).)
Ceva aici nu e curat. Se simt (put…) evreii kgb-isti infuriati de la Chisinau…
A treia zi de Salon – 2 septembrie:
La 10:00 cartile erau deja expuse; si cele exemplare ramase din „Saptamana Rosie” (ambele editii) de la Ed. lui Iurie Colesnic – MUSEUM. Ba nu, mai aveam un exemplar din ” Saptamana..” de la Anamarol. In prima ora s-a dus…
Lumea, trecea, se uita. Multi cumparau „Saptamana Rosie” lui Colesnic; altii vroiau ultima editie (cea de la Anamarol) care n-o mai aveam, am vadut TOATE exemplarele – este adevarat: „Saptamana Rosie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia si evreii”” – este bestseller-ul Salonului International de carte de la Chisinau!
Ce interesant s-a mai intamplat astazi?
Stati sa vedeti:
Stau eu la masa, lumea trece se mai uita, rasfoieste, pleaca. Un domn batran-batran si cocosat rasfoia fiecare carte, a stat asa vreo 20 minute rasfoind/citind. I-am propus un scaun, sa se aseze. Domnul a refuzat si a plecat.
In vreo 10-15 minute revine cu Raisa Melnic – principalul organizator. D-na Raisa ma intreaba cat costa „Saptamana Rosie” , imi zice ca d-nul vrea sa cumpere toate exemplarele. Eu ma uit mirat la ei (deodata mi-am adus aminte de baietii lui ceausu ce au cumparat tot tirajul „Ostinato„, editia italiana – daca nu gresesc) si le zic ca-s cartile lui Iurie Colesnic… Ok, mi-au zis ca acum se duc si vorbesc cu el la telefon (caci d-nul Colesnic era dus de la salon acum o ora..).
Dupa ce au plecat am luat un exemplar din prima editie „Saptamana…„, si una din a doua si le-am ascuns sub masa.
Stau eu cat stau. L-am rugat pe domnul care vindea carti alaturi, sa se uite un pic si dupa cartile mele. Eu am iesit din biblioteca sa-mi iau ceva de mancare.
Cand am luat cale intoarsa – intalnesc pe scari pe domnul batran cu pricina cu Directorul Bibliotecii langa. Am observat ca tine toate exemplarele „Saptamana..” in mana. Directorul, Alexe Rau, mi-a zis ca au vorbit cu Iurie (Colesnic), s-au inteles si d-nul a cumparat toate exemplarele. Ok… Batranul ma intreaba daca mai am Saptamani… i-am zis ca nu si ca le-am vandut pe toate. Ma mai intreaba daca vor fi. I-am zis ca da. Vorbea intr-o romana perfecta.
L-am gasit pe colegul cu banii batranului in mana. Mi-a zis ca batranul (parca intradevar avea vreo suta de ani) era mirat ca au ramas mai putine carti decat erau cand el plecase, colegul (scriitor si el care a citit ” Saptamana..”) i-a zis ca s-au vandut… 🙂
Am scos cele doua exemplare ascunse sub masa si le-am expus din nou (au fost cumparate indata!).
Dupa, m-am dus s-o caut pe sefa salonului. S-o intreb cine-i domnul care e cumparat toate Saptamanile.
Am aflat ca e Teodor Magder – o persoana publica, cunoscuta (de la Andrei Vartic, care-l cunoaste, voi afla mai tarziu ca e din Asociatia (sau Comunitatea?) evreilor din Rep. Moldova! De la Oleg Brega urma sa aflu ca e chiar presedintele Asociatiei!). El l-a rugat pe directorul Rau sa scoata/retraga [sa cenzureze!] „Saptamana Rosie..” de la Salon. D-nul director i-a zis ca nu poate sa faca asemenea lucru, nu are cum… Ok, Magder (am inteles ca are mai mult de 90 ani si cica e si unionist (sic!)) a zis c-o sa le cumpere (Mai tarziu aflu de la Paul Goma ca: “…aceasta metoda cunoscuta sub numele “stingere”. Stingi o carte, cumparind-o, nepermitind cititorilor sa ajunga la ea. Securitatea si
evreii o practica de o jumatate de secol in Occident, unde autorul le-a scapat din labe…- dar nu si din
“vedere””). Atunci a fost cu d-na Raisa sus la mine. Dupa au revenit, l-au sunat pe Iurie Colesnic. Magder a vorbit cu dansul. D-nul Colesnic cica a aprobat vanzarea…
Am mai aflat ca d-nul respectiv le zicea fetelor si sefei ca nu e adevarat ce scrie in cartea respectiva, ca el a trait si a vazut! Ca buneii lui au fost impuscati etc. A inceput chiar sa planga (sic!!). Ah… organizatorilor chiar li s-a facut mila…
Asa si s-au dus exemplarele de la Museum. Interesant ce a facut cu ele batranul? Le-a ars?
Ciudat lucru mi s-a parut: de ce el a refuzat sa vorbeasca cu mine (doar eu eram „vanzatorul”) ?! sa-mi zica mie ca vrea sa cumpere toate exemplarele! de ce (a venit cu directorul si sefa de manutza)? L-am speriat cu ceva? Hm…
Iaca ‘sa.
Lumea intreaba si vrea „SAPTAMANA ROSIE…” – ultima editie…
I-am povestit si lui Andrei Vartic despre cele intamplate. El a reusit azi sa prezinte si niste carti de Paul Goma in al doilea bloc al Bibliotecii.
(…)
——————————————————————–
Celelalte zile au fost fara peripetii. Bine, am aflat ca in intr-o zi, in lipsa mea, domnul ala BARG a mai trecut pe la stand – sa controleze…
16 răspunsuri la “Paul Goma la Salonul International de Carte 2007, Chisinau”
Frumos articol . L-am citit la tine pe blogg acum cateva zile.
Frumos articol.
Felicitari.
Asa incet ,incet prin oameni de buna credinta si capabilitate si adevarul va invinge !
Trebuie cat e in viata sal citim ,sal pretuim ,pe acel om departe de tara ,alungat si terororat ,ca sa nu spuna adevarul .
http://www.paulgoma.ro
Nu am inteles mare lucru. Deci cartile lui Goma nu au ajuns la public,nu?
Citeste atent reportajul. cum sa nu ?!
Au ajuns. Si inca cum!
Am citit de inca doua ori articolul si am inteles ca dl Madger a cumparat totul ca sa nu cumpere altii, ca securitatea in Italia. Deci nu publicul a asigurat succesul cartii, ci dl sef al comunitatii evreiesti. Voi mai citi odata sa vad daca tot asta voi intelege. Poate sunt prost eu sau poate articolul este confuz. Sau toate trei :))
Dl Magder a cumparat toate Saptamanile Rosii ramase la moment (vreo 5-6 carti), doar.
Celelalte SR-uri care au fost si urmau sa mai fie dupa plecarea lui Magder, fost-au cumparate de basarabenii flamanzi de adevar.
Atunci e bine. Eu cred ca adevarul trebuie spus cu orice pretz, dar trebuie sa invatam din trecut.Sper sa nu iasa antisemitism din asta ci doar corectarea minciunilor. Goma are dreptate in privinta a ceea ce s-a intamplat, dar trebie sa fie atent sa nu ii condamne pe toti evreii pentru unele lucruri pe care le-au facut numai unii din ei. Si cred eu ca greseste cand amesteca oalele: nu are rost sa amestece ceea ce s-a intamplat candva in Basarabia cu parerile lui despre statul Israel de azi. Sunt lucruri diferite.
Eu as adauga la articol faptul ca evreii din Transilvania au fost tratati cu respect de Antonescu in partea romana, in timp ce acei dintre ei care au optat pentru Ungaria au fost trimisi la Auschwitz de catre guvernul ungar care recunoaste acest lucru acum.
Antonescu a schimbat macazul in est dupa ce a vazut ce atrocitati s-au intamplat la cedarea Basarabiei si a predat germanilor in Transnistria o serie de evrei si tigani. A fost o crima, dar acelasi tip de crima au facut si americanii cand au trimis pe germanii americani si pe japonezi in lagare interne, unde au murit destui dintre ei.
Ca numar, basarabenii ucisi in masa in Basarabia in gropi comune, in Bucovina sub tirul gloantelor, in Siberia si in Kazahstan sau pe liniile moarte ale trenurilor au depasit de zeci de ori numarul evreilor si tiganilor care au murit in Transnistria unde de altfel Antonescu nu controla decat in mica masura situatia. Dar orice mort reprezinta o crima si nici un abuz nu trebuia sa aiba loc. Toate victimele au dreptul la exact acelasi respect si faptul ca nu se vorbeste acum decat de unele victime in timp ce altele (majoritatea) sunt trecute sub tacere, este si el un abuz. La fel, faptul ca se vorbeste numai despre unii criminali, in timp ce altii sunt trecuti sub tacere, este si el o crima.
Nu putem trece mai departe si nu putem construi o societate mai dreapta daca nu spunem tot adevarul despre trecut, fara teama de consecinte. Dar insist din nou: Goma greseste daca incurca borcanele amestecand problemele. Ce se intampla acum in Israel nu trebuie sa fie amestecat cu ceea ce s-a intamplat in Basarabia de atunci; altfel Goma isi pierde din credibilitate.
Cred ca nimanui nu se poate de ingradit dreptul de a se exprima pe orice cale accesibila lui.
Cred ca nimanui nu se poate de ingradit posibilitatea de a se informa de la prima sursa sau surse alternative.
Cred ca orice persona trebuie sa fie libera se aleaga.
Cred ca e mai productiv sa-l cunoastem trecutul, ca sa-l intalegem prezentul, sa nu calcam pe aceeasi grebla.
Sustin ideea, reiesind din conditii noi, noi oportunitati, sa concentram efort in constructia viitorului prin proiecte reale, pragmatice. Conservand, pastrand si ingrijind cu svintenie valorile adevarate ce ne caracterizeaza.
Opinia mea.
Anonim, cum a amestecat ? El are o parere proprie despre Israel. Si nu e normal (e o prostie!) sa fie acuzat de antisemitism daca critica acest stat (de-a dreptul terorist!). Vezi ca totusi, in mare parte in Israel se odihnesc calaii nostri. KGB-istii care-si duc ultimile clipe de viata fericiti.
Aici cred ca gresesti, fix. In Israel nu se odihnesc numai calaii nostri, ci si oaqmeni de caracter sau genii stiintifice. Daca evreiii nu ar fi fost blamati in totalitate, fara drept de apel de catre legionari, poate ca multi evrei vinovati (alaturi de multi crestini vinovati) ar fi putut fi pedepsiti. Dar asa, prin atacarea evreilor in bloc, ocazia a fost ratata.
Catre Juraveli.
Ai probleme cu diferentierea dintre Rusi si evrei.Ce naiba injuri Rusii si Ruseasca cind ai avut deafacere cu jIDZII.Mama femeii machiate care scrii ca era grasa ca o adevarata Rusoaica intradevar era o jidanca grasa caci asa-s sucile de camili jIDANESTI.
si dsaca vrei i-ti mai vind un pont-„nu toti ce vorbesc ruseasca sint rusi” Printre altele in Moldova rusi practic nu mai sint (practic)
Toturor curiosilor ce vor sa afle cine a stat la baza Instalarii regimului si terorului comunist in Rusia si Basarabia recomand sa citeasca „Евреи в России и СССРе” Andrey Diky-autorul .
Referitor la Andry Diky varianta electronica a cartii o puteti descarca de pe net daca o cautati-GOOGLE.
Succes
As dori (de fapt trebuie!) sa iau legatura cu donul Iurie Colesnic. Este vorba de o problema personala. imi caut stramosii si se pare ca dumnealui i-a gasit inaintea mea:)) va rog sa ma ajutati! Este vorba despre Theofil Ioncu. cred ca este o legatura de rudenie intre mama mea si acest personaj. Adresa mea de mail: dmihaescu@hotmail.com. va multumesc anticipat, dan.