De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei


Au ajuns la noi niste texte scandaloase despre care putem doar ghici cine le-a elaborat, dar nu avem certitudinea ca sunt acte oficiale. Totusi le propunem atentiei Dvs, poate stiti mai multe despre ele si vreti sa ne spuneti si noua, va invitam de asemenea sa le comentati daca vi se par importante.
O.Brega

———————–
De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei
(Conceptie stiintifico-ideologica)
Caracterizarea situatiei-problema
Nota: nu toti termenii istorici au fost verificati.
Problema introducerii cursului de Istorie a Moldovei se imparte clar in trei aspecte: politica, stiintifica si organizationala. Fiecare aspect este complicat in felul sau si necesita o atentie speciala. Ignorarea importantei oricaruia dintre ele poate avea drept consecinta pericole imprevizibile si poate, in cele din urma, compromite afirmarea acestei discipline in sistemul invatamintului mediu si superior. In actuala conceptie se examineaza primele doua aspecte ale introducerii cursului de Istorie a Moldovei.

Este important de inteles ca insasi dilema “Istoria Romanilor sau Istoria Moldovei” este generata de specificul evolutiei istorice a tarii si a pozitiei sale geopolitice. Nici una dintre tarile postsovietice nu cunoaste o problema – cel putin partial – asemanatoare cu a noastra. ªi in Ucraina, si in Azerbaigean, si in tarile Baltice cursurile de istorie a statelor suverane au trecut simplu, in mod automat, la inlocuirea Istoriei URSS prin istoriile republicilor sovietice. Mai mult, in aceste tari istoriile nationale au un caracter de opunere directa atit cursurilor «extraideologizate» de istorie din epoca sovietica, cit si istoriilor nationale ale vecinilor geopolitici. Pentru toate istoriile nationale este caracteristica prezenta a trei componente ideologice obligatorii, care se opun cu incapatinare atit valorilor umane, cit si datelor stiintifice directe. Acesta e principiul dreptului istoric, principiul autohtonismului (adica argumentarea continuitatii vietuirii de catre o anumita populatie in frontierele unui sau altui stat modern pe parcursul mileniilor), principiul etnocentrismului (adica examinarea evenimentelor istorice numai de pe pozitiile unei etnii, principale, dominante acum). Adica, indeplinind functii strict ideologice, de formare a statului, aceste istorii nationale ramin, in majoritatea cazurilor, din punct de vedere stiintific, destul de primitive si provoaca inacceptare si critici justificate din partea comunitatii stiintifice, la fel ca si insesi ideologiile statale ale multor state postsovietice, construite pe principiile exclusivismului si ale xenofobiei exclusiviste.

in pofida absentei in sistemul invatamintului superior si liceal din Moldova a cursului de Istorie a Moldovei, toate aceste momente negative sint absolut caracteristice actualului curs de Istorie a Romanilor, indiferent in ce tara se preda – in Romania sau in Moldova. Diferenta rezida doar in faptul ca acest curs serveste nu o tara, ci doua, folosind, practic, si principiul dreptului istoric, si pe cel al autohtonismului in proportii fara precedent.

Aceasta imprejurare se subliniaza, in primul rind, pentru ca nu avem doar sarcina schimbarii cursului de Istorie a Romanilor prin cursul de Istorie a Moldovei, ci sarcina reviziei continutistice fundamentale a insusi cursului Istoriei Moldovei, pentru ca acesta sa corespunda intru totul atit principiilor si metodelor moderne ale stiintei istorice, cit si valorilor general-umane. Garantul acestei reformari a cursului de Istorie a Moldovei poate fi numai afirmarea, in Moldova moderna, in numele majoritatii politice, a unei ideologii statale principial noi care neaga, prin definitie, incercarile de definitivare stiintifica a cursului de istorie, fie si sub denumirea de Istorie a Moldovei.

CONTEXTUL POLITIC ªI IDEOLOGIA DE STAT

Necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei se motiveaza in mod absolut justificat prin circumstanta ca este un fel de element al ideologiei statale a RM. Este adevarat si ca rezistenta opusa introducerii acestui curs sau eforturile de aparare a actualului curs de Istorie a Romanilor in sistemul de astazi al invatamintului superior si mediu este o dovada directa a activitatii antistatale.

Exista opinia ca Moldova nu are nevoie de nici un fel de ideologie, inclusiv de ideologie statala. Aceasta o afirma cu precadere cei carora le impiedica insusi faptul statalitatii moldovenesti. Se ignoreaza, astfel, ca ideologia de stat exista – in forma deschisa sau ascunsa – in orice tara. Ea indeplineste functia de program national, de mijloc mobilizator in conditiile de criza si de conflicte externe, de teren pentru consolidarea cetatenilor, de baza etica pentru aprecierea a insasi statului drept o conditie a existentei sociale si a succesiunii.

Constructia nationala de stat in Republica Moldova s-a manifestat initial in alte tendinte. insusi faptul statalitatii era apreciat de clasa politica drept un fel de cazus in calea unionismului vestic (unirea cu Republica Romania) sau estic (refacerea URSS). in constiinta sociala, la nivelul propagandei oficiale, al programelor de studii, s-a afirmat ideea statalitatii moldovenesti ca o enclava politico-administrativa romaneasca periferica, ce nu dispune nici de trecut, nici de trasaturile actuale ale unui subiect istoric integral. Diversitatea etnica interna a Moldovei era apreciata ca un fenomen ce reduce din securitatea tarii, iar in purtatorii concreti de culturi etnice se vedeau doar potentiali agenti de influenta ai Rusiei, Ucrainei, Bulgariei sau Turciei. in functie de aceasta, se elabora o ideologie de stat artificiala, confuza si lipsita de perspectiva, incluzind, ca elemente de baza, xenofobia si principiul dreptului istoric. Ca urmare, statul s-a lipsit, practic, de un sprijin eficient atit din partea populatiei moldolingve, cit si din partea altor componente etnice. Fara indoiala, o atare ideologie este o violare a traditiilor istorice ale popoarelor Moldovei, a principiilor lor social-psihologice. Desigur, ea nu corespunde nici valorilor umane, nici intereselor autentice ale constructiei de stat.

insa falimentul acestei ideologii a devenit o realitate nu in virtutea eforturilor constientizate ale oamenilor politici sau ale opiniei publice. El s-a produs din cauza absentei in Moldova a unor premize obiective pentru o practica a segregarii reusita si de durata. Interactiunea constructiva etnica, dialogul stabil al culturilor au invins in Moldova exact la nivelul cotidianului, in calitate de mijloc spontan de rezistenta a politicii social-economice a statului. Este rezultatul la care tind multe tari prin masuri si programe bune, cu o destinatie clara. in Moldova, pacea interetnica a devenit posibila in ciuda actiunilor cu destinatie speciala ale statului.

in aceste conditii, ale revizuirii radicale a prioritatilor economice si sociale, statul trebuie sa-si trateze diversitatea etnoculturala si pacea interetnica drept principala avere nationala, ce formeaza intreaga Istorie a Moldovei. Statul trebuie sa contribuie la maximum la propagarea acestui principiu, sa impiedice rispindirea, in numele statului, a intepretarilor nationale inguste ale mostenirii istorico-culturale a Moldovei, construite pe bazele etnocentrismului, autohtonismului si dreptului istoric. Ideologia statala a Republicii Moldova trebuie sa includa constatarea diversitatii si a pacii interetnice, ca manifestare a unicitatii prestigioase si a unui avantaj incontestabil la scara zonala.

Statul trebuie sa treaca la integrarea treptata a relatiilor interetnice si a constiintei etnice in forma unei natiuni politice/civile unice, cu pastrarea diversitatii etnoculturale a Moldovei (obiectie marginala – pe marginea paginii: na-ti-o buna ca ti-am dres-o – asta din ce opera e? E vreo idee de-a lui Tulbure?) Definirea statala si institutionala a natiunii politice trebuie sa serveasca scopurile de perspectiva ale popoarelor Moldovei, ca cetateni ai unui stat unic si suveran, trebuie sa fie o sursa fireasca de reducere a incordarii interetnice, o resursa a influentei constructive asupra culturilor inrudite dincolo de hotarele Republicii Moldova. in felul acesta, diversitatea etnoculturala, materializata in forma natiunii politice/civile, nu trebuie examinata ca factor de reducere a securitatii, ci ca o puternica premiza a promovarii unei politici externe active.

Scopul natiunii politice nu e modelul conservator-restaurationist al constructiei de stat, ci o structura constructiva optimista a noului stat, reusit, social-orientat, bazat pe principiile integritatii si asigurarii garantate a egalitatii drepturilor si a posibilitatilor in realizarea sociala, culturala si profesionala, a pluralismului politic si etnocultural, a egalitatii tuturor formelor de proprietate. Numai un asemenea stat poate fi subiectul si scopul unei dezvoltari stabile. Numai o asemenea natiune il poate face real.

Trebuie, insa, sa recunoastem ca actuala situatie postelectorala demonstreaza confuzia noastra ideologica totala si adincirea practicii dublelor standarde. Premizele obiective de formare a natiunii polietnice (politice) unice se ignoreaza in mod grosolan, se intensifica practica inlocuirii sovinismului romanesc prin sovinismul moldovenesc de tip agrarian, care reproduce in mod inevitabil si repetat starile de spirit unioniste. in loc sa experimentam, pe exemplul Moldovei, modelul prestigios de pluralism etnic, care este o componenta permanenta a intregii istorii moldovenesti, noi demontam cuceririle spontane ale societatii civile si punem cruce pe solutionarea pozitiva a formarii strategiei generale nationale constructive a statului. Aceasta circumstanta poate fi factorul in virtutea caruia introducerea cursului de Istorie a Moldovei in locul Istoriei Romanilor se va pomeni in exact miinile fortelor interesate doar in pastrarea practicii xenofobiei de stat, dar deja sub alt drapel.

ASPECTELE PRINCIPIALE ALE ISTORIEI MOLDOVEI, ELIMINATE DE CURSUL DE ISTORIE A ROMaNILOR.

in primul rind, actualul curs este nesatisfacator inclusiv din punctul de vedere al denumirii sale. Titlul „Istoria Romanilor” ar insemna ca obiect de studiu trebuie sa fie numai un etnos, dar in integralitatea sa. Asemenea cursuri exista in unele tari cu istorie specifica. Astfel, in Israel, este obiect de studiu „Istoria poporului evreu”, care include date istorice despre evreii ce locuiesc (locuiau) in orice tara din lume. incepe cu prima mentiune a evreilor, pentru care se ia mitul biblic despre Avraam. Unele compartimente ale cursului sint consacrate comunitatilor evreiesti sin Anglia, Germania, Reci Pospolita, Rusia, SUA din Evul Mediu. in schimb, istoria Palestinei in acele perioade cind in tara, practic, nu exista populatie evreiasca (de exemplu, in epoca bizantina), in acest curs nu intra. La fel se construieste cursul „Istoria poporului armean”, care include intreaga istorie a Armeniei (spre deosebire de evrei, armenii nu au disparut niciodata integral de pe teritoriul lor etnic), dar si a Armeniei Kilikiene (?), din secolele XI-XIV, si a comunitatilor armenesti din Iran si din tarile europene, si activitatea cercului de iluminare armenesc din Madras. Asa se construieste cursul de istorie, consacrat comunitatii etnice, nu teritoriale.

Din acest punct de vedere, cursul „Istoria Romanilor” este in interior contradictoriu. in pofida obiectului anuntat, acesta, de la inceput pina la sfirsit, este limitat nu de cadrul etnic, ci teritorial – de frontierele „Romaniei Mari” din perioada 1922-1940. Expunerea materialului incepe cu aparitia in paminturile carpato-dunarene a primilor oameni. intr-o asemenea adincime in istorie nu apare nici un etnos, fie vechi sau contemporan, de aceea, din punctul de vedere al istoriei etnice, mentiunile despre paleolitic apar ca stranii. in schimb, grupurile etnice ale romanilor estici, care locuiau sau au locuit in afara cadrului „Romaniei Mari” ramin in afara cadrului de expunere. Astfel, de obicei, intr-o singura fraza, se amintesc macedo-romanii, megleno-romanii si istro-romanii, nu sint deloc amintiti vlahii din Moravia. Nu se amintesc prin nici un cuvint mentiunile din sursele bizantine despre vlahi pe teritoriul insusi al Bizantului. Nu este greu de inteles, de ce: aceste date contravin teoriei patriotice a continuitatii romane in teritoriul carpato-dunarean. intre timp, vlahii de pe Peninsula Balcanica au jucat un rol vizibil in istoria vecinilor. Este suficient sa amintim de taratul al doilea bulgar, a carui dinastie domnitoare (Asenizii) avea o provenienta vlaha. insa o asemenea pagina, atit de remarcabila in istorie, este omisa in curs, pentru ca nu se inscrie spiritului autohtonist comun al cursului.

La fel, este exclus din examinare totul ce e legat de populatia romanica de la est de Nistru. intre timp, ramine o mare pata alba chiar si istoria moldovenilor de pe malul sting al Nistrului: ceea ce e mai mult si important se aminteste in treacat – ca moldovenii fugeau spre aceasta zona salvindu-se de jugul turcesc. Iese ca elevii moldoveni trebuie sa stie mai mult de vecina Transilvania, decit despre o parte a propriei tari. Cu atit mai putin se vorbeste despre populatia moldoveneasca din sud-vestul Ucrainei. intre timp, hartile etnice, editate inainte razboiului al doilea mondial, de exemplu, Putzers Schul-Atlas, ca sa nu mai spunem despre hartile editate in Imperiul Rus, – redau o zona de convietuire cu alternante asemanatoare fisiilor cu moldoveni (romani) si ucraineni pina la Nistru, in raionul Cerkasi. Nu se spune un cuvint despre diaspora moldoveneasca din Rusia si din alte tari.

Toate acestea demonstreaza ca denumirea actualului curs – „Istoria Romanilor” – nu este, in realitate, altceva decit un camuflaj, indaratul caruia se ascunde fosta „Istorie a Romaniei Mari”, cu toate viciile sale. in caz contrar, toate problemele amintite nu puteau sa nu devina parte organica a acestui curs.

Pe de alta parte, viziunea asupra exact acestei istorii etnice le permite autorilor sa ignore totul ce e legat de majoritatea etnosurilor, care au locuit in vremuri diferite in paminturile carpato-dunarene. Ei se sacrifica de dragul teoriei continuitatii, in cel mai simplist si vulgarizat tip – ca teorie ce afirma existenta unei comunitati etnice unice, care populeaza aceasta zona de la cuceririle romane pina in zilele noastre, fara ca sa-si schimbe trasaturile esentiale. Aceasta teorie ii recunoaste ca pe unici ancestrali ai romanilor moderni (inclusiv al moldovenilor) pe tracii de nord (geto-dacii) si pe romani, insa de geto-daci se spune ca au locuit cica aici cel putin din epoca culturii Tripolie (epoca de piatra si cupru), daca nu si mai devreme.
Toate celelalte etnosuri sint considerate migrante, care nu au lasat urme. Apropo, chiar si un asemenea savant roman, cu stari de spirit patriotice, cum e A.D.Xenopol, considera ca un merit deosebit al sau exact descoperirea rolului slavilor in entnogeneza romanilor.

Aceasta se vede bine si din hartile ce ilustreaza manualele (majoritatea sint, pur si simplu, preluate din “Atlasul pentru istoria Romaniei”, romanesc, din 1983, cu redactari insignifiante). Astfel, hartile consacrate “Mileniului migratiilor” (sec.III-XII, dupa cum spune C.Giurescu), arata, practic, identic pe fundaul unei inscriptii uriase “DACO-ROMANII” sau “ROMaNII” – impletire a unor sageti subtiri reprezentind tranzitul triburilor migratoare. Harta, in general, e mai accesibila decit textul tiparit, deoarece actioneaza nu numai asupra constiintei, dar si asupra perceperii in imagini a cititorului. Iar imaginea ce apare la privirea acestei harti este stinca “DACO-ROMANII”, prin care, nelasind nici o urma, au trecut “migrantii”. insa o asemenea reprezentare este, in fond, injusta, drept marturie servind nu numai arheologia, dar si stadiul actual al limbii romane, ce include straturi intregi de termeni slavi, turcici, germanici s.a. Deformarile materialului istoric incep inca in cultura Tripolie. Autorii incearca sa-i vada, de regula, in creatorii culturii tripoliene pe stramosii tracilor. Oricit de patriotica ar fi o asemenea abordare, stiinta nu ofera pentru aceasta nici o argumentare. Limba tripolienilor nu ne e cunoscuta, in schimb, se cunoaste ca tracii erau indoeuropeni – iar “indoeuropenizarea” Europei revine deja epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), fapt recunoscut de toti cercetatorii. Nu e reusita nici corelarea printr-un fir comun de continuitate a traditiei culturale, a triburilor tripoliene cu tracii istorici, deoarece epoca bronzului in teritoriile carpato-danubiene abunda in discontinuitati ale acestei continuitati. Culturile epocii bronzului sint aici atit de diferite de cea tripoliana, incit nu pot fi considerate continuitate directa a acesteia, nicicum. Chiar daca unele elemente ale culturii tripoliene (bunaoara, cultul zimbrului/boului), tipul de gospodarie au fost mostenite de catre unii dintre succesori, aceasta e prea putin pentru a vedea in ea continuatori directi ai stramosilor tracilor (ca nici ai scitilor, slavilor sau ai altor grupuri etnice). Asemenea elemente puteau fi mostenite de la stramosi, dar puteau fi si imprumutate de la vecini (propagarea religiilor lumii este un exemplu elocvent in acest sens), fapt pentru care ele nu pot servi drept marturie de inrudire genetica. in plus, trebuie luat in considerare ca harta etnica a Europei a fost compromisa de mai multe ori din cauza migratiilor (sec.XIII i.e.n., sec. IX-VIII i.e.n.), nemaivorbind de cele anterioare), de aceea nu putem urmari continuitatea etnica a popoarelor europene in perioada inaintea aparitiei scrisului. Din aceeasi cauza, nu pot fi considerate ca fiind tracice nici culturile epocii bronzului in regiunea respectiva. Ca sa nu mai vorbim ca aceste culturi nu seamana intre ele: unele se bazeaza pe cresterea vitelor si pe agricultura, altele (ca Sabatinovca) sint tipic nomade. Fiecare dintre aceste culturi ocupa un areal atit de mic (in imbinare cu termenul de existenta scurt), incit aceasta poate induce doar parerea despre o mare eterogenitate etnica a teritoriilor carpatine din epoca bronzului. in schimb, exista marturii sigure ca in aceasta epoca depresiunea muntoasa a Carpatilor a devenit un important centru metalurgic si ca mesterii-turnatori de pe teritoriile carpatine practicau cu placere aceasta munca si in teritorii mai indepartate. Descoperirea formelor pentru turnare (unelte de productie ale unor asemenea mesteri) si obiectele fabricate din cupru transilvanean (natura acestui cupru e confirmata de analiza chimica a amestecurilor) in aceste forme pe suprafata unei jumatati de Europa – pina la Volga si mai departe), demonstreaza existenta unui intreg grup (etnic sau de casta) de atari mesteri, care au lucrat cel mai des departe de casa, cu care, insa, ei mentineau legaturi strinse. Un asemenea mod de organizare a productiei era destul de caracteristic tinuturilor noastre pe parcursul intregii istorii. El este fixat si in epoca romana, dar a disparut in zilele noastre. El nu denota continuitatea ETNICa, ci CULTURALa.
Deja din epoca bronzului se contureaza clar o particularitate ce avea sa determine destinele teritoriilor carpatine – iN PRIMUL RiND al Moldovei – in toate celelalte epoci: rolul acestor teritorii sau paminturi ca zone ale contactelor culturale. Spre sfirsitul epocii bronzului se formeaza definitiv civilizatiile culturale: mediteraneana (strins legata de Asia anterioara si civilizatiile ei vechi), central-europeana, est-europeana, de stepa. Frontierele acestor patru civilizatii se intersecteaza in Moldova, situata la chiar capatul “coridorului de stepa”, ce se intindea prin zona de nord invecinata Marii Negre. tara situata in asemenea conditii geografice nu numai ca se afla in calea tuturor cuceritorilor, oriunde acestia se indreptau, dar a devenit si o rascruce comerciala foarte importanta si un loc de schimb cultural intens. Traditiile aici nu dureaza mult, pentru ca sint maturate de valurile cuceritoare. insa, aici nu exista loc pentru turnuri etnice solitare stabile. Aici poate supravietui doar o cultura capabila sa acumuleze si sa valorifice in mod creator orice elemente suprapuse, incorporindu-i si asimilindu-i pe orice venetici, asa ca migrantii de ieri devin indistinctibili fata de autohtoni. ªi chiar istoria recenta (de exemplu, a ultimilor 200 de ani) confirma ca in Moldova exact asa s-a intimplat. Dar tocmai aceasta nu-i aranjeaza pe creatorii cursului de Istorie a Romanilor, in varianta de astazi. Avind orientarea spre o continuitate inteleasa in mod grosolan, indaratul careia se intrevede o comanda politica.

Astfel, in istoria epocii timpurii a fierului in Moldova un mare rol il jucau migratorii – cimerienii si scitii. incaierarea hotaritoare dintre ei s-a dat, asa cum arata Herodot in Cartea IV din “Istoria” sa, pe malul Tirasului (Nistrului). Mai departe, dupa cum marturiseste Herodot, regele persan Darius, in timpul campaniei impotriva scitilor iNAINTE de a trece Dunarea, i-a invins pe traci, dintre care i-au opus rezistenta numai getii. Ceea ce inseamna ca pe geti el i-a intilnit mai la sud de Dunare – in actuala Bulgarie – sau, in cel mai bun caz, – in Dobrogea. Dupa trecerea pe malul de nord al Dunarii, Darius a avut de a face doar cu scitii. Dupa infringerea lor, scitii au pus stapinire pe toate teritoriile aflate mai la nord de Dunare, pina la actuala Ungarie si chiar mai departe.
Cum este, insa, expus acest episod in cursul nostru? Despre incorelarea geografica autorii tac, in schimb citeaza caracterizarea getilor ca fiind ”cei mai puternici si cei mai drepti dintre traci”. intre timp, aceasta fraza antologica nu e chiar atit de clara precum pare. Numindu-i pe geti ca “cei mai drepti” Herodot putea avea in vedere una din doua: sau ca rinduielile lor aminteau foarte mult de cele grecesti (sau acel ideal al rinduielilor grecesti, ce ii era mai aproape lui insusi Herodot), sau ca puterea getilor, consacrata prin religie, era mai puternica decit altor triburi. Rupta, insa, din context, aceasta fraza se transforma intr-o banala “apreciere inalta a unui observator strain”.
Mai departe, pentru a demonstra continuitatea, se introduce termenul “geto-dacii”, lipsit de o fundamentare strict stiintifica: cica grecii ii numeau pe toti tracii de nord drept geti, iar romanii – daci. Pe cind din chiar textul lui Herodot se vede ca getii erau doar unul dintre triburile tracice. Despre daci, pentru prima oara aminteste doar Cezar, nici denumirea intregii tari ca Getica sau Dacia nu ne spune mare lucru. in geografia antica sint frecvente cazurile cind o tara, populata de zeci de triburi, capata doar denumirea unuia dintre ele, si nu intotdeauna a celui mai important. Asa sint Africa (de la numele tribului libian al afrilor, desi populatia provinciei era, in general, feniciana), Aquitania, Dalmatia, Retia si alte provincii romane.
in schimb, pe fundalul acestui masiv daco-tracic, se pierd etnosurile fixate in izvoare si care au jucat un rol destul de mare in istorie. Astfel, in secolele IV-II i.e.n., in Transilvania si pe Dunarea de jos, au aparut celtii, care au adus cultura lor si o originala organizare sociala, ale carei trasaturi le intilnim pina in Evul Mediu. in majoritatea cursurilor de Istorie a Romanilor, incursinunea celtilor nu este decit un episod. Nu mai tirziu de sec. II i.e.n. in Moldova apar bastarnii, care au ocupat partea forestiera a actualei republici pentru cel putin 200 de ani. Acest trib, a carui origine tine de teritoriile ale actualei Danemarci, Slezvig si Holstein, a distrus imparatia tracilor de nord si a jucat un rol important in razboaiele ultimilor regi macedonieni impotriva Romei. Cu toate acestea, in cursul de Istoirie a Romanilor, bastarnii sint caracterizati, in cel mai bun caz, ca niste straini insignifianti. La fel, in treacat, sint amintiti sarmatii si alte triburi iranolingve care, in epoca romana, dominasera toata zona de stepa, iar aceasta perioada atinge vreo 500 de ani!

O problema vulnerabila pentru teoria continuitatii este puterea romanilor de la est de Carpati. De fapt, ea a existat mai putin de zece ani, dupa care romanii au controlat numai Transilvania, Banatul, iar la est de Prut – doar orasul grecesc Tirul. Pe teritoriul Moldovei au fost gasite obiecte romane (aduse sau lasate de soldati in timpul campaniilor militare), nu si monumente, care sa vorbeasca despre o asimilare trainica a acestui teritoriu. Maximum ce pot face in acest caz adeptii teoriei continuitatii, este sa constate monumentele real existente ca fiind, probabil, de origine romana. Dar aceasta e o denaturare grosolana: o parte din asezarile despre care e vorba sint situate pe malul sting al Nistrului de mijloc, unde administratia romana nu a fost nici macar episodic.

Tot atit de neclar e si in ce masura populatia Daciei Romane a fost continuatoarea locuitorilor de mai inainte de pe aceste teritorii – a tracilor de nord („geto-dacilor”). Potrivit izvoarelor, dacii au opus romanilor o rezistenta disperata si aproape ca au fost distrusi definitiv, dupa care au fost adusi in provincie colonisti din alte zone ale Peninsulei Balcanice (mai ales ilirii). A respinge total acest fapt nu se poate, tot asa cum nu e posibil nici sa-l accepti integral. Monumente scrise ale limbii tracice nu s-au pastrat. Iar asa-numitul strat tracic in limba romana se deduce pur logic, prin metoda excluderii sau pe calea paralelelor cu limba albaneza – ultima relicva lingvistica a antichitatii in Balcani. insa originea albanezilor nu tine de triburile tracice si tocmai de cele ilirice!

Dupa ce pe arena istoriei apar „daco-romanii”, atentia autorilor cursului se concentreaza exclusiv asupra lor. Un intreg „mileniu de migratiuni” se examineaza doar in treacat. Astfel, dupa plecarea romanilor in anul 271, teritoriul Moldovei a facut parte timp de 100 de ani din statul gotilor (statul Germanarih), care a jucat un rol foarte important in pierirea Imperiului Roman. Epoca gotilor si a altor triburi germanice nu a trecut fara urme pentru istoria etnica a romanilor si a moldovenilor, dar in curs ea nu este, de regula, nici macar amintita. Este amintit doar in doua cuvinte primul val al slavilor (sec.VI), insa si aceasta numai pentru ca unul dintre capeteniile lor vorbea in limba romanica. intre timp, doar acest unic fapt ne putea conduce la o concluzie cu largi implicatii de perspectiva. La fel de putin se vorbeste de kaganatul avarilor, despre primul tarat bulgar. Se evita in mod rusinos chestiunea legaturilor Moldovei cu Rusia veche: despre triburile ulicilor si tivertilor (ultimii erau in mod evident un trib amestecat, care vorbea una sau mai multe limbi, judecind dupa informatiile despre ei din „Povestea anilor de alta data”, ca despre traducatori – „tiverti iaje suti tolkovini”); despre campaniile lui Sviatoslav si despre incercarea lui de a fonda capitala Rusiei pe Dunarea de Jos (in Pereiaslavet); despre gonasii galitieni de pe Nistrul de sus si de mijloc, despre asezarile Alcedar si Ekimaut; in fine, despre acel rol important, pina la stranietate, pe care l-a jucat orasul-centru comercial Berlad in politica interna a Rusiei. Toate acestea sint o istorie „straina” din punctul de vedere al autorilor cursului.

Multi autori ai cursului de Istorie a Romanilor se straduie sa ocoleasca problema legaturilor slavo-moldave, ca si cum, in acest caz, cineva i-ar putea invinui de „uneltiri ale Moscovei”. intre timp, si aici se vede ca nu e vorba numai de o noua influenta a altei culturi, ci de o interactiune culturala pe sol autohton. Astfel, este imposibil sa negi faptul evident ca limba de stat a Moldovei si a Valahiei, pina in sec.XVII, a fost limba slavona. Dar monumentele demonstreaza ca aceasta nu era nici limba rusa veche, nici limba slavona bisericeasca (bulgara veche), ci o varianta locala a limbii slavone bisericesti, diferita de cea acceptata in Bulgaria. Asa ceva in Evul Mediu nu s-a pomenit nici in Europa de Vest, cu latina ei unica pentru toti. Faptul acesta, care la o abordare corecta indica asupra caracterului specific al culturii tarii noastre, capata, in expunerea autorilor cursului, o tratare diametral opusa.

Trecind la perioada existentei cnezatelor medievale ale Moldovei si a Valahiei, noi sintem nevoiti sa mentionam tendentiozitatea in selectia faptelor. Astfel, in expunerea cauzelor formarii cnezatelor in sec. XIV (in pragul Evului Mediu tirziu), este, practic, ignorata situatia internationala: deplasarea legaturilor comerciale la Marea Neagra (legat de cuceririle turcilor), slabirea puterilor mari de mai inainte din regiune – Ungaria si Hoarda de Aur. Este total ignorat rolul oraselor Hoardei (Orheiul Vechi si Costesti), ca prime centre urbane din zona (fara a lua in calcul Tirul si orasele Dobrogei). La explicarea cauzelor dezvoltarii teritoriale rapide a cnezatului Moldovei, ce aparuse recent, nu se tine cont de rolul knejilor tatari, care l-au sustinut pe Bogdan I si pe urmasii lui in lupta impotriva pretentiilor ungare si care treceau de buna voie uneori sub obladuirea moldoveneasca, in timp ce materialele despre aceasta sint suficient de convingatoare. Acelasi lucru se refera la istoria Valahiei: daca e drept ca numele „Basarab” este de provenienta poloveta (judecind dupa sufixul ab), aceasta vorbeste si despre rolul important al nomazilor in formarea acestui cnezat. „intirzierea” formarii statalitatii romanesti in comparatie cu alte tari europene nu capata nici o explicatie: probabil, autorii cursului considera ca este incomoda si poate suscita frustrari nationale. in cel mai rau caz vina pentru aceasta se da pe aceiasi „nomazi”. intre timp, o asemenea explicatie exista si ea ii apropie pe romani si pe moldoveni, bunaoara, de un popor cu o cultura atit de inalta cum sint celtii insulari. Totul consta in faptul ca si la vlahi, si la celti s-a creat o structura sociala diferita de cea a germanilor sau slavilor: societatea era condusa nu de virfurile militare, ci de virfurile preotesti. in asemenea conditii, puterea politico-militara era de prisos. Ei nu-i revenea nici o functie, de aceea nici nu aparea timp indelungat.

La fel de selectiv este descrisa „epoca eroica” a istoriei: vremea lui Alexandru cel Bun si al lui ªtefan cel Mare in Moldova si al lui Mircea cel Batrin si Vlad tepes in Valahia. Sint puse in evidenta, in general, victoriile militare ale acestor domnitori, dar nu politica lor complexa interna si externa. Se vorbeste mult despre victoriile lui ªtefan asupra turcilor, mult mai putin despre frecventele sale razboaie cu Valahia si foarte putin despre alianta (fie si fortata, dar nu mai mult decit alte aliante), pe care ªtefan a mentinut-o cu Turcia la sfirsitul vietii. Nu se spune nimic despre faptul ca relatiile dintre „ambele cnezate romanesti” nu erau atit de senine cum ar fi trebuit sa rezulte din orientarea teoretica generala a cursului. Astfel, spre mijlocul sec.XIV, Basarab I al Valahiei a pus stapinire pe zona de stepa pe malul de nord al Dunarii, numita dupa cum il chema – Basarabia, dar deja dupa jumatate de secol, in timpul lui Alexandru cel Bun, aceste paminturi se dovedesc a fi deja moldovenesti. Nu e clar cum s-a intimplat aceasta, dar e putin credibil ca Valahia i-a cedat de buna voie Moldovei controlul asupra unui punct atit de important strategic, precum sint gurile Dunarii. in sec. XV, domnitorii moldoveni si valahi incheiau aliante intre ei mai rar decit cu terte tari, unul impotriva celuilalt. ªi aceste aliante rare nu depaseau cadrul politicii feudale curente. Aici nu se constata nici o constiinta etnica speciala.

Aproape ca o idee de baza a dezvoltarii ulterioare a statalitatii romane se dovedeste a fi „visul de veacuri” despre unirea principatelor. Aceasta e mitologizata pina la limite. Astfel, nu am intilnit vreo mentiune ca pentru prima oara proiectul unirii celor trei cnezate (Moldova, Valahia si Transilvania) sub un singur sceptru, pe care l-a avansat Ioan Iacob Heraclid (Despot-voda), pentru ca acest aventurier grec in trecere, cu toate virtutile unui domnitor iluminat, nu se potrivea evident pentru rolul de lider national. in schimb, episodul de trei luni de unire a cnezatelor sub puterea lui Mihai Viteazul, s-a transformat intr-un mit national, indaratul caruia se oculteaza figura reala a lui Mihai, bunaoara rolul sau in consolidarea serbiei (in timpul sau a fost anulat dreptul de trecere a taranilor de la un stapin la altul). Dupa cum se stie, nationalismul masoara inflorirea sau decaderea tarii conducindu-se doar de harta geografica. in cazul lui Mihai Viteazul, conturul frumos al domniei efemere pe harta este unicul argument in favoarea rolului sau de unificator. Dar impotriva acestui fapt vorbeste deja aceea ca insusi Mihai a acceptat triplul titlu „Yo, Mihai voivod, din mila lui Dumnezeu, domn al tarii Romanesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei”. in acest titlu nicidecum nu se reflecta ideea unui stat sau natiuni unice: probabil, ea nici nu exista la acea vreme. ªi mai elocvent e faptul ca in vara lui 1600, cind in Transilvania au navalit austriecii, iar in Moldova si Valahia – polonezii -, domnitorul nu a gasit, practic, nici un sprijin si a fost repede distrus, pierzind toate cele trei coroane. Pe cind generatia sa era inca in viata, programul lui Mihai nu a fost preluat mai mult de nimeni. Doar mitologia istorica din sec.XIX i-a putut crea lui Mihai gloria de premergator al „Marii Uniri”. in realitate, statul sau nu se afla alaturi de o Romanie moderna, ci de Burgundia lui Carol Temerarul, de Imperiul enjuez si de alte unificari feudale instabile, aparute in virtutea unor imprejurari accidentale, dar disparute dupa aceasta fara nici o urma.

La fel de tendentios sint expuse faptele istoriei noi si contemporane. Nu vom mai vorbi atit de amanuntit despre toate lucrurile cunoscute, nu o data discutate in ultimii ani. Astfel, se subliniaza in permanenta caracterul cuceririi ilegale a Basarabiei de catre Rusia in anii 1806-1812. Ilegal din ce punct de vedere? La inceputul sec. XIX inca nu erau in vigoare normele actuale ale dreptului international. Anexarea de catre Rusia a Basarabiei la acea vreme nu era mai putin ilegala decit anexarea de catre Franta a Lotaringiei sau de catre Germania a partii daneze Slezvig. Nu a fost nici „rapire”, nici „misiune eliberatoare”, a fost o obisnuita politica imperiala, un act ce nu a provocat atunci nici un fel de proteste internationale sau nedumeriri. Desigur, in zilele noastre un asemenea act ar fi ilegal, dar sa te indignezi cu o intirziere de 200 de ani este, cel putin, absurd. in schimb, aprecierea unirii Basarabiei cu Rusia ca „rapt” ii impiedica pe multi autori ai cursurilor de Istorie a Romanilor sa vada efectele pozitive ale acestui act – de exemplu, un progres economic si tehnic rapid al tinutului in componenta Rusiei. Ea impiedica si observarea istoriei adevaratelor relatii etnice in Basarabia de atunci, unde nu erau conflicte nationale, in schimb reprezentantii diferitelor etnosuri cooperau la nivelul traiului cotidian (inclusiv impotriva politicii autoritatilor: se stie ca taranii moldoveni ii ascundeau pe serbii rusi care fugeau in acest tinut fiind cautati de politie). Trebuie sa mentionam si situatia privilegiata a Basarabiei in sistemul Imperiului Rus, ca tinut care trebuia sa serveasca drept „vitrina” a Rusiei in ochii popoarelor balcanice si, de aceea, a fost scutit de reminiscentele serbiei. Sint cunoscute cuvintele lui V.I. Lenin ca Basarabia arata drumul pe care ar putea merge intreaga Rusie, daca nu ar impiedica-o urmarile feudalismului. in felul acesta, urmarile Actului de la 1912 nu au fost deloc univoce, dar, in ansamblu, avantajoase pentru tinut.

Acest lucru nu poate fi spus tot atit de definit despre consecintele unificarii principatelor romanesti in 1959, in urma carui fapt Moldova de peste Prut a devenit o provincie inapoiata a Romaniei. Se stie ca, la inceputul sec.XIX, Moldova, in plan cultural, era superioara Valahiei. Este suficient sa amintim originea marilor clasici ai literaturii romane – Negruzzi, Hasdeu, Creanga, Eminescu. Se stie ca multi oameni politici si oameni de cultura din Moldova aveau o atitudine destul de prudenta fata de planurile unificarii nationale, temindu-se ca, in acest caz, tinutul lor va deveni un apendice slab dezvoltat al Valahiei (precum s-a si intimplat). O nemultumire aparte au provocat planurile latinizatorilor bucuresteni, ajungindu-se pina acolo incit un sir de calugari din Manastirea Neamt chiar au trecut cu traiul in Rusia (in Manastirea Noul Neamt din Chitcani), pentru a se pastra cultura moldoveneasca.

Sa mentionam doar ca e tot atit de lipsita de echilibru aprecierea activitatii Sfatului tarii, a „Marii Uniri” din 1918, a „Pactului Molotov-Ribbentrop”, a intregii perioade sovietice in istoria Moldovei, alte chestiuni.

Prin ce se explica abordarea atit de tedentioasa de catre autori a cursurilor existente de Istorie a Romanilor fata de obiectul lor? Nu e vorba doar de orientarea stiintifica incorecta (la urma urmei, teoria continuitatii in forma sa grosolana nu a aparut pe loc gol). Este mai important ca acesti autori abordeaza istoria poporului lor cu o masura deja stabilita din timp, preluata din cu totul alte izvoare. De aceea, ei nu observa partile cu adevarat puternice ale istoriei moldovenesti, specificul ei: interculturalitatea, flexibilitatea, primatul spiritualitatii fata de puterea militaro-politica. Manifestind parca jena pentru unele fapte ce ar trebui sa fie obiect de mindrie, ei incearca sa ajusteze istoria moldoveneasca la standardul nationalist invechit al unei Europe idealizate, cu notiulile ei despre statalitatea nationala (adica monoetnica) si a unui stat puternic ce se manifesta, in primul rind, prin puterea militara. ªi deoarece asemenea trasaturi in istoria moldoveneasca sint putine – pentru ca, repetam, cultura moldoveneasca e orientata spre cu totul altceva, – rezulta, ca urmare, o imagine a tarii ce ar dori sa imite Europa, dar nu poate face asta din cauza vecinilor rai si a destinului sau nefericit. Aceasta imagine nu e prea simpatica, dar, din fericire, este falsa. Europa moderna nu-l accepta. Pentru stiinta europeana de astazi – germana, franceza, poloneza – cursul de istorie, ce neaga influenta traditiilor celtice, germanice, slave, iraniene si turcice – sint un indiciu al inapoierii stiintifice si a caracterului reactionar doar pentru ca nu sint inrudite cu actualul etnos sl „romanilor”.

PROVINCIALISMUL MILITARIST si COMPLEXUL INFERIORITatII ETNICE, ce deriva din el, este totul ce ii poate invata o asemenea istorie pe tineri. Un rezultat firesc al acestei educatii istorice poate fi numai vesnica stare de inapoiere si razboaiele interetnice. Daca nu dorim o asemenea soarta pentru patria noastra, ne trebuie un alt fel de curs al istoriei Moldovei, care sa-i uneasca pe oameni si sa trezeasca in ei sentimentul propriei demnitati, a mindriei legitime pentru tara si cultura sa, pentru valorile sale acumulate, care au in timpurile noastre deja o valoare universala.

MOªTENIREA CULTURAL-ISTORICa A MOLDOVEI, CA RESURSa A IDEOLOGIEI DE STAT ªI A FORMaRII IMAGII POZITIVE A taRII

in felul acesta, se dovedeste ca Istoria Moldovei, accentuata de pe pozitiile stiintifice moderne, mostenirea ei culturala se arata ca o resursa a insasi ideologiei statale. Mai mult, Istoria Moldovei, pozitionata abil, va fi unul dintre factorii fundamentali ai schimbarii imagini tarii, al transformarii ei din imaginea de fundatura „romano-ucraineana” intr-o intersectie a lumilor si a civilizatiilor, care dispune de o fata proprie, irepetabila si placuta.

Repetam: de zece ani republica incearca sa-si cistige un loc sub soare, sa-i arate lumii fata sa, sa-si demonstreze sie si altora ca este o parte inalienabila si originala a paletei culturale, politice si economice planetare. insa cautarile acestei raison d”etat nu s-au incununat deocamdata de succes: majoritatea propriilor initiative informationale nu-si ating scopul nici in interiorul tarii, nici dincolo de hotarele ei.

Cauzele acestei situatii sint evidente. Se incearca a forma fata noii Moldove din stampuri vechi, patriarhale: peisaje, vin, tutun, folclor. Exista si o alta cale, pe care merg acum mai multe foste republici sovietice (fara a exclude Rusia), – o cale a imitarii si a plagiatului, cind noile state incearca sa implementeze la ele acasa modele aprobate cindva si pe undeva de catre altii. Aceasta abordare nu e lipsita de sens acolo unde, pentru un asemenea experiment cultural, exista niste temeiuri cit de cit serioase de ordin istoric, politic, psihologic si de alt ordin, dar sint inacceptabile acolo unde asemenea temeiuri lipsesc si e foarte mare pericolul de respingere a „corpurilor straine” de catre organismul cultural autohton. Daca Moldova este, pur si simplu, una dintre micile tari europene, alaturi de altele de acest fel, atunci, privindu-se de originalitate, de unicitate, daca vreti, noi pierdem interesul pe care l-ar putea manifesta fata de noi nu numai tarile vecine Ucraina si Romania, dar si Occidentul confortabil. Noi nu gasim sprijin din partea celor pe care incercam sa-i imitam, noi pierdem investitiile.

Dar sa lasam deocamdata investitiile. Treburile stau cu mult mai grav: noi sintem lipsiti de cel mai important lucru: de insusi sensul existentei acestui straniu organism politic, mai exact de ideea nationala, care sa fie pe intelegerea fiecarui cetatean al acestui stat. in cazul Moldovei ar trebui chiar sa fim mai corecti – de ideea nationala comuna. Foametea, frigul, greutatile si inconfortul cotidian se suporta incomensurabil mai usor, daca e clar de ce suporti aceste incercari si lipsuri. in numele carui viitor? Sa fie irealizabil, dar al nostru, sa nu fie pentru noi, sa fie pentru copiii nostri. Fara o idee constructiva, orientata spre viitor, orice tara e sortita a fi o adunatura de oameni pomeniti intimplator unul alaturi de altul.

Orice nationalism este mai rau decit natiunea, ale carei interese el are de gind sa le reprezinte. Iar orice idee, ce pretinde la statut de nationala, e mereu mai ampla si mai internationala decit natiunea, in sinul careia s-a nascut. Pentru eroii anului 1789 ideile erau patriotice: „Traiasca republica” si „Traiasca natiunea” – in gura lor asta insemnind acelasi lucru. insa ei nu incercau sa fie numai francezi – si ce rezonanta a avut faptul! in cazul Moldovei acesta e un imperativ.

in actualele conditii, ea nu poate rezolva nici o problema proprie, caci locuitorii ei nu se concep ca un tot intreg, iar problemele Moldovei – ca pe probleme proprii. inca putin, si tara – care este o gura de rai in Europa – se va transforma intr-un bantustan al gastarbaiterilor, intr-un „rezervor” de mina de lucru sezoniera si ieftina. in acest caz o asteapta puterea criminalului si „sistemul” economic primitiv, cu nivelul de trai si modul de lucru corespunzatoare.

Oare acest lucru sa-l fi visat noi, acum zece ani, cind obtineam independenta? Aparitia Moldovei suverane nu a fost un rezultat al dezvoltarii economice firesti, asa ca in fostele colonii, sau al unei puternice miscari nationale. Ea a fost rezultatul in primul rind, al culturii catastrofale, al crizei spirituale, care a afectat fosta metropola – URSS. Ideea nationala a URSS era ideea comunismului. Ca era buna, ca era rea, dar ea solicita eforturi comune si, cit isi mentinea forta vitala, traia si tara bazata pe aceasta idee. Apoi a inceput caderea ei vertiginoasa. Ea continua, daca nu o vom opri, asa cum a prorocit H.Wells, „a sasea parte a uscatului” se va transforma intr-o groapa gigantica, ce va absoarbe intreaga lume. A preveni aceasta catastrofa pot numai ideile noi – rusa, moldoveneasca, uzbeca s.a., capabile sa vorbeasca in limbi reciproc intelese.

Nu se poate spune ca politicienii de astazi nu inteleg acest lucru. insa solutiile propuse de ei sint medicamente ce, deocamdata, agraveaza boala.

inca de pe acum este evident ca o sursa a noii idei nationale poate fi numai mostenirea culturala, numai o adevarata istorie stiintifica a MOLDOVEI. Dar cel mai des ea este inteleasa exact si numai ca mostenire nationala – doar a natiunii titulare. Pentru celelalte se rezerva, in cel mai bun caz, statutul de toleranta – o rezervatie a rusilor, ucrainenilor, evreilor, bulgarilor, statut de emigranti la ei acasa. Asa cum s-a exprimat intr-un atare caz Talleirand, „este mai mult decit o crima – este o greseala”: o asemenea politica e tot atit de infertila ca si indignarea morala in legatura cu ea. Nu e un secret ca asa-zisa „cultura nationala” este creata, de fapt, de catre intelectualitatea de creatie, selectind, din trecutul chiar al poporului sau, ceea ce, in opinia sa, ar fi potrivit doar pentru simbol, si stergind restul. ªtefan cel Mare, care i-a biruit pe turci, face parte din aceasta „cultura nationala”, iar acelasi ªtefan cel Mare, care ii biruie pe valahii de acelasi singe, care incheie cu turcii un tratat si care, inainte de moarte, ii insarcineaza cu tutela mostenitorului sau minor, – nu. Este o sumedenie de asemenea exemple. O asemenea abordare comporta provincialism, cind „national” se intelege numai ca „avantajos din punct de vedere politic” sau „exotic”. intr-adevar – oare nu sintem buni decit sa dansam, pentru a-i inveseli pe gura-casca veniti in trecere? Mai mult – o asemenea idee este distructiva in esenta: ea este orientata spre dezmembrarea locuitorilor tarii, sortarea lor in „stapini” si „cei cu unele plafoane”. Este o ideologie ce se potriveste pentru razboiaele civile, dar nici un viitor mai ca lumea nu poti construi pe aceasta.

intre timp, mostenirea culturala autentica a Moldovei este unica. Oricit ne-am adinci in trecut, pamintul moldovenesc este intotdeauna locul unde au tangente si interactioneaza civilizatii culturale puternice. Aici erau in dialog cultura Mediteraneana, a Europei Centrale, a Asiei Mici si a Orientului Apropiat, a Europei Orientale si a Marii Stepe Eurasiatice. Ca rezultat, a fost si ramine amestecul uluitor al popoarelor si limbilor, dintre care nu intilnesti in Europa. Provenienta de la stramosi cu diferite radacini, posedarea libera in egala masura a doua-trei limbi era aici intotdeauna o norma pentru majoritatea populatiei. Nu are sens sa-i imparti pe locuitorii Moldovei in „autohtoni” si „venetici”: sintem cu totii autohtoni, cu totii sintem venetici. ªi care e deosebirea daca unul dintre noi a venit aici ieri, altii – alaltaieri, iar ceilalti vor veni miine? Acum aceasta este Patria noastra comuna.

O asemenea situatie, la intersectia unor culturi foarte neinrudite, posibilitatea permanenta a dialogului cultural concomitent cu citeva civilizatii au creat in Moldova un fenomen unic al dezvoltarii culturale accelerate. Moldova niciodata nu a incercat sa fie lider. Dar a devenit – intr-o sfera nu prea vizibila, dar foarte importanta in zilele noastre – in experienta coexistentei pasnice a oamenilor, in experienta culturii cotidiene a comunicarii. Un fapt paradoxal – razboiul transnistrean s-a terminat uimitor de repede: nu pentru ca a fost oprita de un general eroic, ci, pur si simplu, pentru ca nimeni nu dorea sa lupte. Moldova a avut mereu posibilitatea de a alege dintre citeva repere cel mai potrivit pentru sine, de a asimila mostenirea mondiala si de a-si lua pretutindeni ce-i al sau, oriunde s-ar afla. Este suficient sa amintim numele eminente ale originarilor altor culturi – ca succesori ai moldovenilor romanolingvi (pentru Rusia ei sint Milescu-Spataru, D.Cantemir, A.Cantemir, Heraskov, Mecinikov, Sklifosovski), precum si a altora (Berg, Fiodorov, ªestakov), pentru a simti marele potential spiritual al acestui pamint. Nu este oare aceasta o mostenire culturala? Nu este oare o sursa de optimism, de care acum au atita nevoie oamenii – care nu mai sint sovietici, dar nici inca nu se simt intru totul moldoveni? Optimism si pentru cei carora le este „daunator nordul” (este scris, intre altele, la Chisinau)?

Este pacat sa nu observam intreg potentialul acestei ideii, este pacat sa nu intelegem ca majoritatea populatiei o simte si e gata sa o impartaseasca, de indata ce va fi pronuntata si va deveni identificabila.

Ideea nationala nu poate fi inventata. Ea este si, numai datorita ei, sintem cu totii vii.

Ideea nationala nu poate fi inventata, insa ea poate fi descoperita si transformata intr-un mijloc instinctiv si constientizat de supravietuire.

Acestei sarcini umane si patriotice trebuie sa-i fie consacrata studierea Istoriei Moldovei in scoli si in universitati.

SCOPURILE EDUCAtIONALE ALE CURSULUI DE ISTORIE A MOLDOVEI

Scopul fundamental al introducerii cursului de Istorie a Moldovei este crearea premiselor pentru o rasturnare informationala in constiinta mostenirii culturale a Moldovei, a locului acestei tari si a cetatenilor sai in istorie si in lume. La rindul sau, cursul de istorie a Moldovei include trei sarcini legate indisolubil:

1.„Terapia istorica” – eliminarea „petelor albe” din istoria zonei. Asa cum am amintit, prin straduintele actualilor jucatorilor de ideologii, din trecutul teritoriului etnogenetic prielnic au fost aruncate fara nici o mila numele a zeci de popoare ce au trait aici: scitii, celtii, bastarnii, sarmatii. Pe harta istorica lipseste marele regat gotic Germanarih, iar triburile slave sint descrise ca sageti ale migratiunilor, aidoma curentelor oceanice. Se trece minutios sub tacere contributia gigantica a popoarelor turcice nu numai in calitate de ingredient exotic intr-un koktail etnic, dar si in calitate de creatori ai primelor centre urbane din Moldova. Sehr al-Gedid al Mahrusa (actualul Orhei vechi), aparut in secolul XIV, a devenit un model unic de viata urbana avansata – cu bai, cu apeducte, cu cea mai mare mecete de atunci in Hoarda de Aur (pe o suprafata de 3000 de metru patrati). Sintem convinsi ca si o oglindire istorica simpla poate trezi o rezonanta pozitiva imediata.

2.”Dobindirea Patriei” este constientizarea tuturor locuitorilor tarii ca pe reprezentanti ai natiunii politice unice, dupa principiul cetateniei, si nu al limbii sau provenientei, constientizarea a tot ce ne inrudeste, si nu a ceea ce ne separa, dincolo de toate frontierele artificiale. Asemenea trasaturi sint multe, ele sint in vazul tuturor, nici nu are sens sa le enumeram. Ramine doar sa aratam ca acesta este un bun, ca in aceasta consta chezasia viitorului nostru comun demn.

3.„Fara cotropiti si fara cotropitori” este reconstructia locului pe care Moldova l-a ocupat si il ocupa in lume. Cunoastem cu totii canavaua istorica traditionala a relatiilor dintre Moldova si imperii: Hoarda de Aur, Otoman, Austriac, Rus si altele. insa o asemenea abordare nu are perspectiva: lista bataliilor si a cotropitorilor inca nu inseamna mostenire. Problema e alta: ce i-a dat aceleiasi Moldove Turcia sau Austria, sau Rusia? ªi ce le-a dat Moldova lor, prin ce poate ea interesa aceste tari si, mai departe, – deja nu ca obiect de cotropire, ci ca partener? Aceasta si determina situatia actuala – relatiile Moldovei cu restul lumii „fara cotropiri si fara cotropitori”.

Consideram ca exact o sarcina formulata astfel de introducere a cursului de Istorie a Moldovei, exact o asemenea critica a adeptilor cursului de Istorie a Romanilor, tocmai scopurile educationale propuse vor crea solul potrivit pentru consolidarea comunitatii stiintifico-pedagogice in vederea solutionarii reusite a problemei puse. Mai mult – presupunem ca numai in acest mod istoria accentuata a statului moldovenesc va intruni un sprijin serios din partea cercurilor stiintifice largi din Europa, si, in final, va izola comunitatile pseudostiintifice ale istoricilor cu stari de spirit unioniste. -o-

————————————-

Consecutivitatea propusa a actiunilor pentru infaptuirea proiectului de inlocuire a disciplinei scolare “Istoria Romanilor” cu disciplina “Istoria Moldovei”

– Aparitia in presa a ministrului invatamintului despre necesitatea educarii tineretului in spiritul raspunderii civice si al patriotismului. Una dintre cele mai importante componente ale ideii sale trebuie sa fie problema despre manualele de istorie, in general, si de Istorie a Moldovei, in special.
– Dupa aceasta, in presa se desfasoara discutii bine dirijate pe tema “Cine sintem?”, “De ce istorie avem nevoie?” s.a.m.d. Trebuie sa se pronunte public in aceasta problema adeptii introducerii in programele scolare a cursului de Istorie a Moldovei, cu argumentarea pozitiilor lor.
– Este clar, va urma, ca raspuns la aceasta, reactia lagarului nationalist de dreapta si, atunci, va avea loc o confruntare deschisa de opinii. In aceste conditii, pe parcursul unei perioade destul de indelungate de timp, in organele de presa care se pronunta pentru consolidarea statalitatii moldovenesti, va trebui sa apara o masa critica de articole de popularizare a stiintei (ai caror autori trebuie sa fie nu atit lucratorii scolii superioare sau ai institutelor stiintifice academice, cit profesori de la scolile medii), care sa argumenteze necesitatea introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Concomitent, in aceleasi publicatii, trebuie sa apara si opiniile unor cetateni de rind, inclusiv sub forma de scrisori colective. Nu trebuie sa ramina la o parte de la aceasta munca nici presa electronica.
– Ar fi foarte util sa se publice in vreo citeva gazete necomuniste o scrisoare semnata de un sir de inalti functionari publici, nemembri ai PCRM, cu argumentarea necesitatii introducerii cursului de Istorie a Moldovei. Este, de asemenea, foarte rezonabil sa se publice o apreciere a unui grup de experti din rindurile juristilor de inalta calificare, nemembri ai PCRM, care sa argumenteze din punct de vedere juridic ideea despre faptul ca predarea istoriei altui stat si a altui popor ca pe o istorie a sa, nu este, “pe putin spus”, intru totul legal si nici intru totul constitutional, deoarece aceasta submineaza baza spirituala a statalitatii moldovenesti.
– Pe acest fundal, “va apare” o treia parte “moderata”, care va propune “un compromis” – manualele de istorie trebuie sa fie integrate, adica Istoria Moldovei si Istoria universala sa se studieze in cadrul unui singur manual, asa cum se practica in mai multe tari straine. Deoarece cel mai vulneabil moment, care poate comporta complicatii nedorite in toata aceasta actiune este problema excluderii cursului de “Istorie a Romanilor” in calitate de disciplina scolara de baza si inlocuirea lui cu disciplina “Istoria Moldovei” urmeaza a fi introdusa, in programa scolara, in cadrul cursului de “Istorie Universala”, o studiere mai aprofundata a “Istoriei Romaniei”. Se crede ca, pentru cea mai mare parte a istoricilor din republica noastra, o asemena varianta poate deveni o baza pentru compromis (aceasta concluzie a fost trasa pe baza sondarii precaute a opiniilor unora dintre ei).
– in paralel, in etapa a treia, se intreprind masuri pentru scrierea intregului complex de manuale de istorie pentru scoli si licee (cind va fi anuntat concursul de catre Minister, acestea, in principiu, vor fi de acum gata. Pot fi scrise si unele manuale de alternativa).
– De la 1 septembrie curent, se propune de acum introducerea in toate institutiile de invatamint superior din republica studierea, la anul II, a cursului obligatoriu de “Istorie a Moldovei”. Manualul pentru aceasta deja exista, desi sint posibile niste obiectii referitor la el. Nici un om rezonabil (cu exceptia doar a unei grupari mici de nationalisti extremisti, nu se vor opune unui asemenea pas). Mai mult, nu o vor face nici majoritatea profesorilor de la Catedrele de “Istorie a Romanilor”, deoarece, pe an ce trece, numarul de ore pentru ei se micsoreaza: disciplina lor se preda numai la anul I si, cu timpul, va fi exclusa din scoala superioara (din cauza ca admiterea in universitati se va face numai in baza bacalaureatului). Totodata, aceasta actiune intreprinsa va servi si ca verificare a reactiei diferitelor medii din societate la intentia de schimbare a cursului scolar de “Istorie a Romanilor” cu “Istoria Moldovei”.
– Este firesc faptul ca realizarea acestei idei (adica inlocuirea cursului de “Istorie a Romanilor” cu “Istoria Moldovei”) trebuie sa se efectueze treptat si numai pe fundalul imbunatatirii situatiei social-economice a populatiei, instituirii unei elementare ordini de drept in republica si, in acest context, trebuie acordata atentia, in primul rind, ridicarii bunastarii materiale a profesorilor nostri, a statutului lor social si moral in societate. Numai in asemenea caz ideea propusa se va bucura de o incuviintare generala in mijlocul profesorilor scolilor medii si ai liceelor, partial – si in rindul profesorilor scolii superioare, iar inamicii ei se vor pomeni in izolare. Este stiut ce importanta le acorda invatatorilor V.I.Lenin. in acest sens, Bismark spunea ca unificarea Germaniei a fost facuta, mai intii, de profesorii scolari, in mintile elevilor. ªi cind opinia publica va fi mai favorabila, prin Decret prezidential sau prin alta metoda (poate si in urma unui referendum), se poate efectua aceasta inlocuire.

P.S. Cit priveste componenta Comisiei, candidaturile propuse de Dumneavoastra (A.Roman, G.E.Rusnac*, A.Galben** s.a.) sint cele mai potrivite, deoarece prezenta in aceasta a unui ministru-adjunct si a rectorilor a doua universitati importante va atrage in cadrul ei multe persoane necesare (in ceea ce priveste componenta nominala a Comisiei – nici unul nefiind membru al PCRM), exista unele propuneri, desi ele au un caracter foarte preliminar: V.Pasat (1), Dragnev D.M. (2), Nicolaev G.I. (3), ªiscanu I.(4), Niculita I.T. (5), Chicus N.E. (6), Gonta G.V. (7), Parasca P.F. (8), Muraru E.I. (9), Cozma V.N. (10), Tudoreanu N.L. (11), Dergaciov (12), Cernenco M. (13), Bulmaga L. (14). Eremia I. (15). Cocirla P.S. (16), Certan E.E. (17), Morari A.G. (18), Esanu Const. (19), Laiu N.G. (20), Cebotari N.G. (21), turcanu Ion (22), Drahenberg C.M. (23), Potlog V.I. (23), Stavila I. (24), tvercun V. (25), Solomon C. (26), Polivtev V. (27), Ilasciuc D.V. (28), Sprinceana M.V. (29), Semeniuc Iu. (30), ªarov I.M. (31), Stan Valentina (32), Spinei F. (32), Gavrilita Galina (33), Nistreanu Tatiana (33), Moldovan Lidia (34), Strah D.I. (35), Moiseev I. (36), Josan T.I. (36), Custreabova P.F. (36), Culea S.S. (37), Tverdohleb A.I. (38), Petrenco A.M. (39), Zuza V.F. (40), Cornetchii S.P. (41), Gorea-Costin Iu. (42), Sirghi D. (43) s.a., inclusiv unii membri din Comisia “veche”, precum si multi dintre functionarii ce au acum “locsoare calde”. Desigur, cu fiecare dintre acesti oameni va trebui sa se lucreze individual, insa cu mult tact si diplomatie si nimeni dintre ei nici sa nu banuiasca faptul ca la mijloc este o lucratura***. Desigur, nici pe departe, nu toti sint gata sa accepte un asemenea compromis. insa o parte din ei – fara indoiala ca vor merge. Pur si simplu, fiecare isi are pretul si „locul vulnerabil”. in plus, aprecierile noastre sint subiective si putem sa gresim in ceva. Pe de alta parte, nu este deloc obligatoriu ca toti membrii Comisiei pentru adoptarea hotaririi despre inlocuirea Cursului de „Istorie a Romanilor” cu „Istoria Moldovei” sa fie si autori de manuale. Mai mult, colectivul de autori va fi creat pe o cu totul alta baza, mai exact – pe baza profesionala. Cu aceasta, in cazul solutionarii pozitive a problemei Comisiei, nu va fi absolut nici o problema. in asemenea caz, problema principala nu este scrierea manualului, ci componenta „normala” a Comisiei, care va lua decizia respectiva. Cind se va intimpla aceasta, vor fi de doua ori mai multi doritori decit va fi nevoie.
————-
*Este un adept convins al necesitatii inlocuirii cursului de „Istorie a Romanilor” cu disciplina de „Istorie a Moldovei”. Romanofob inveterat. Foarte iubitor de putere, este convins ca trebuie sa conduca. ii este greu sa isi inchipuie sa nu fie rector, desi uneori, de fata cu oamenii, declara ca ii este totuna. Universitatea, pentru care nu a facut putin, este viata lui. Pentru el nu e mai putin importanta cariera fiului in MAE. ii plac banii, insa ascunde acest fapt. Este extrem de ambitios – un fel de napoleonas. Desigur, cu un asemenea om trebuie sa vorbeasca personal V.Voronin.

** Este un oponent permanent al lui Rusnac. il invidiaza puternic pentru intiietate printre rectori. Un statut egal in Comisie cu cel al rectorului Universitatii de stat l-ar inalta in propriii ochi. Reactioneaza extrem de bolnavicios la „subaprecierile meritelor sale”. in cercurile academice nu este recunoscut drept om de stiinta, il considera un „cioban”. insa capacitatile sale organizatorice sint in afara indoielii. ªi cu el trebuie sa vorbeasca numai Presedintele republicii.

***Roman este cel care va si trebui sa se ocupe de asta – scop pentru care e desemnat in Comisie. Iar pentru a „nu fi date pe fata cartile” mai devreme, nimeni dintre conducatorii comunisti nu trebuie – pina una-alta – sa faca acest lucru in locul lui. Nici el nu trebuie sa stie nimic despre aceasta Nota si despre autorii ei, insa acest material ii poate indica directia activitatii si dezvalui tehnologia ei.

(1) Absolut fara principii. Nu stim care, dar credem ca aveti „argumente” de natura „sa-l convinga” de a-si pune semnatura pe decizia necesara si chiar sa participe in a-i convinge pe altii sa faca acelasi lucru.
(2) Director al Institutului de Istorie. Este un profesionist de cea mai inalta clasa. Este destept. insa este un conformist extraordinar, tine foarte mult la bunastarea sa materiala. Contra unor conditii – mentinerea in functie, oferirea a ceva pretios fiului sau (sa zicem, o functie buna sau o stagiere peste hotare), el ar putea sa accepte sa participe in componenta Comisiei si sa voteze „pentru”. El deja se zbate in incertitudine, nestiind la ce liman sa traga. Dupa el vor merge multi colaboratori de la Institutul de Istorie. Pentru a-l face mai vorbaret, ar trebui izolat de adeptii din PPCD, care l-au considerat intotdeauna drept carierist lipsit de principii si transfug. Foarte multi il banuiesc de pregatirea unei „noi tradari”. Deci, iata, – pentru a intensifica aceste stari de spirit si a crea in jurul lui un anume vacuum, este nevoie de publicat un articol elogios despre activitatea sa in perioada Puterii Sovietice si de adaugat in el ca, in suflet, el a fost intotdeauna „suveranist”, trecind de partea PPCD numai sub presiune. Iar autor al acestui articol trebuie sa fie cineva dintre adeptii convinsi si cunoscuti ai statalitatii moldovenesti. Mai mult decit toate, el de exact aceasta se teme. Dupa aceea, demoralizat. Dragnev este al nostru. Daca il va invita Voronin si ii va da anumite garantii, treaba va fi considerata ca si facuta.
(3) Director-adjunct al Institutului de Istorie. Are o vointa slaba, in toate il urmeaza pe Dragnev. Sotia sa este consilier in Guvern pentru probleme economice si tine mult la aceasta functie a sa. De aceea, credem, ea va fi pentru ca el sa participe la activitatea Comisiei. Nu este nici o indoiala ca, daca va dori, ea il poate „convinge”, deoarece el se afla sub controlul ei total.
(4) Rectorul Universitatii de stat din Cahul. Este destept, pare a fi un unionist convins, insa, totodata, este prieten al lui Roman. in plus, este rector, iar aceasta este o pirghie serioasa pentru a-l face „mai rezonabil”. Daca nu va sprijini ideea introducerii cursului de „Istorie a Moldovei”, cel putin sa taca.
(5) Decanul Facultatii de Istorie a USM, un profesionist de inalta calificare. Este un om cu ambitii hipertrofiate intr-un mod exceptional – doarme si se vede purtator de ordine, rector al vreunei institutii de invatamint superior, director al Institutului de Arheologie sau membru-corespondent al AªM. insa este destept. Locul sau vulnerabil este dorinta


103 răspunsuri la “De la Istoria Romanilor la Istoria Moldovei”

  1. Lukashenka le publica „opera” istoricilor integrati Nazaria si RomanWednesday, June 11, 2008 12:18 PM
    From: „Ionas Aurelian Rus” View contact details To: TRANSNISTRIA@yahoogroups.comCc: aurelianrus474@yahoo.com

    Dupa cum se poate vedea la http://www.pu.by/25/10_en.html , academia de administratie de pe langa presedintele Belarus le-a publicat o „opera” de-a „istoricilor integrati” Roman si Nazaria. Nazaria, ca observator electoral in Belarus, a gasit ca alegerile falsificate ale lui Lukashenka au fost „corecte” (vezi http://www.regnum.ru/english/608669.html ).

    Toate cele bune,

    Aurelian

    UDK 327 (478) A. Roman, the rector of the academy for public administration with the President of the republic Of [moldova], doctor [khabilitat] of historical sciences, the professor S. [NAZARIYA], the docent of the department of the foreign relations of the academy for public administration with the President of the republic Of [moldova], doctor [khabilitat] of the political sciences MOLDAVIAN STATE IN THE SYSTEM OF THE CONTEMPORARY FOREIGN RELATIONS [Esplitsiruyutsya] role and place of the republic Of [moldovy] in the system of regional intergovermental organizations in the context of shaping of the new architecture of foreign relations. Are analyzed the social and economic relations of the republic Of [moldova] with the countries of the CIS and the European Union. Are opened the basic priority directions of foreign policy of the republic Of [moldova]. Date of the entering of article into the editorial staff: 07.02.2008 g.

    http://www.pu.by/25/10_en.html

    УДК 327 (478)

    А. РОМАН, ректор Академии Публичного Управления при Президенте Республики Молдова, доктор хабилитат исторических наук, профессор
    С. НАЗАРИЯ, доцент кафедры международных отношений Академии Публичного Управления при Президенте Республики Молдова, доктор хабилитат политических наук

    МОЛДАВСКОЕ ГОСУДАРСТВО В СИСТЕМЕ СОВРЕМЕННЫХ МЕЖДУНАРОДНЫХ ОТНОШЕНИЙ

    Эсплицируются роль и место Республики Молдовы в системе региональных межгосударственных организаций в контексте формирования новой архитектуры международных отношений. Анализируются социально-экономические отношения Республики Молдова со странами СНГ и Европейским Союзом. Раскрыты основные приоритетные направления внешней политики Республики Молдова.

    Дата поступления статьи в редакцию: 07.02.2008 г.

    A. ROMAN
    S. NAZARIA

    THE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE SYSTEM OF PRESENT-DAY INTERNATIONAL RELATIONS

    The authors define the role and place of the Republic of Moldova in the system of regional intergovernmental organizations in the context of new architecture of international relations development. Socio-economic relations of the Republic of Moldova with the Commonwealth of Independent States and European Community are analysed in the article. Main priority trends of the foreign policy of the Republic of Moldova are revealed.

    http://www.pu.by/25/n26_en.html

    A. Shrubenko. The Academy of Public Administration under the Aegis of the President of the Republic of Belarus: from the Origins to the Future

    GEOPOLITICS AND INTERNATIONAL SECURITY
    G. Vasilevich. National State and Law in the Conditions of Globalization
    S. Lavrov. In Reference to Russian Approaches to Integration Processes Development in CIS Region
    P. Borodin. Union State Programs as an Instrument Providing its Prestige and Recognition on World Area
    S. Lebedev. Commonwealth of Independent States: New Stage of Development
    T. Mansurov. Direction to Cooperation. EurAsEC in the System of Modern International Relations
    Cyril, Metropolitan of Smolensk and Kaliningrad, Chairman of External Church Relations Department of the Moscow Patriarchate. Experience of Considering Human Rights and their Moral Foundations in European Religious Assosiations
    V. Yegorov. To the Question of Russian Peculiarities of State Formation in Modern Conditions
    A. Torkunov. Universities as Strategic Resource of Russia
    A. Roman, S. Nazaria. The Republic of Moldova in the System of Present-Day International Relations
    I. Poluian. State and Perspectives of the Relations Between the Republic of Belarus and the Republic of Cuba
    S. Aleinik. Disarmament and Arms Restriction Issues: Viewpoint from Geneva
    S. Kniazev, A. Shust. Perspectives of Creating New International Security Architecture
    M. Biekenov. National and International Security Threat Prognostication
    A. Sharapo. Tendencies of World Politics at Present
    V. Konobeev. Geostrategy of the USA in Eurasia: New Meanings of Geopolitics
    S. Lomov. Methods of Geopolitical Analysis of National Security of the Republic of Belarus

    PUBLIC ADMINISTRATION AND LAW
    M. Chudakov. Balance of Powers and Other Principles of State Organization and Activity: The Principle of Checks and Balances in the Constitution of the Republic of Belarus
    E. Marhotko. Problems of Main Forms and Models of Local Government Organization Perfection in the Republic of Belarus
    E. Mikheyeva. Peculiarities of National Legal Regulation of Social Relations in Information Sphere
    O. Mazur. Essence and Meaning of Licensing in the Mechanism of Legal Regulation of Business Activity
    O. Bodakova. Notification of Parties about Court Proceedings in Civil Procedure: Historical and Contemporary Aspects
    D. Yermolovich. Means of Fraud Perpetration Regarding Natural Persons: Modern Tendencies
    V. Mehedko, A. Pavlova. Legal Regulation of a Participant’s Expulsion (withdrawal) from an Economic Society

    ECONOMICS AND INNOVATIONAL DEVELOPMENT
    L. Pakush, A. Morova, I. Novikova. Modernization of Public Administration and Social-Economic Processes Regulation as the Basis for Innovational Development of the Belarusian State at Present
    A. Brass, A. Sorokin. Time-Management in Innovation Officials Training
    L. Prischepa. Energy Saving and Power Intensity Lowering as Significant Factors of Stable Development of Economy
    T. Vodop’yianova. Mineral Resources of the Republic of Belarus in the System of Stable Nature Management
    T. Starovoitova. Methods of Quantitative Estimation of the E-Commerce Development Level
    D. Drozd. Effectiveness Limits and Criteria of Industry State Support Choice
    S. Kas’ko. Methodological Provision of Investment Planning at an Enterprise

    PHILOSOPHY AND METHODOLOGY OF SCIENCE
    V. Sharshunov, D. Sharshunov. System of Training and Attestation of Education of Specialists for Academic Degree Established in West-European and Vilno Universities in 1130-1832
    A. Mikhalev. Portfolio Formation by the Method of Group Mutual Assessments: Theory and Experiment
    G. Kasperovich. Philosophic and Synergetic Paradigm of Social Administration
    V. Kipkayeva. The Levels of Written Discourse and Comprehension Perception
    A. Kuchko. Innovation Policy as Social Development Strategy
    A. Zhuk. Social Safety of Student Youth in the Transforming Society
    N. Kazyrenko. Specific Features of Political Socialization of the Student Youth in the Republic of Belarus

    PSYCHOLOGY OF ADMINISTRATION
    Y. Kolomeytzev, A. Zhdanovich. Basic Theoretical Approaches to a Personality’s Professional Career and Career Orientations
    T. Berezouskaya. Psychological Training as an Efficient Form of Emotional Intellect Development of Employees in an Organisation
    O. Agheiko. Autopsychological Competence as a Basic Condition for the Leadership Development
    List of Scientific Periodicals in the Republic of Belarus for Dissertation Research Results Publication

    220007, Minsk, Moskovskaia str. 17
    tel/fax: 2221914
    E-mail: post@pu.by

    © „Problemy Upravlenija” 2007
    designed by: Zubar Dmitry

  2. UTF] Confidential Moldovan Communist document on how to Communize the history textbooks (from late 2001)Tuesday, June 17, 2008 12:58 AM
    From: „Ionas Aurelian Rus” View contact details To: UTF@yahoogroups.comCc: aurelianrus467@yahoo.comThe following text of a confidential Moldovan Communist document on how to Communize the history textbooks is from late 2001. I have the Romanian-language text from Vitalia Pavlicenco. It has been translated from Romanian into English through the automatic translator at http://translate. google.com/ translate_ t?sl=ro&tl= en . It was written by the historian Sergiu Nazaria, the main author of the post-1914/1917 recommunized Communist textbooks, and a secretary of state at the Ministry of Education at that time. It was written for the Moldovan presidency, for Moldova’s Communist president Vladimir Voronin, and it is largely self-explanatory. Just as other internal documents of the regime, it shows the essence of the Moldovan police state under the Communists. Observe the summary of the KGB/SIS files on 43 + people, and the detailed plans about how to blackmail, co-opt, intimidate, and manipulate historians and others.

    All the best,

    Ionas

    Consecutivitatea proposed actions for the replacement project infaptuirea
    of school discipline „History of Romanians” discipline „History of Moldova”

    — The publication in the press about the minister invatamintului youth need education in the spirit of civic responsibility and patriotism. One of the most important components of his idea should be about the issue of history textbooks in general, and History of Moldova, in particular.
    — After that, in the press is carried out well-managed discussions on the theme „Who are?”, „Why do we need history?” And so forth You must decide this issue in the public introduction of devotees in the course syllabuses History of Moldova, with the reasoning behind their positions.
    — It clearly will follow that the response to this, the response lagarului nationalist right and, then, will be open to a confrontation of views. In these conditions, over a fairly long period of time during which press organs acted to strengthen the Moldovan statehood, should show a critical mass of popular science (whose authors must be not so school workers Superior scientific or academic institutes, as teachers from schools average), to argue the need to introduce the course History of Moldova. At the same publications, must appear and opinions of citizens as well, including in the form of letters collective. We must not ramina to a part of this work or electronic media.
    — It would be very useful to the public in a few non-communist gazete a letter signed by a number of senior civil servants, non-members of the PCRM, with the reasoning behind the necessity of introducing the course History of Moldova. It, too, very reasonable to the public an appreciation of a group of experts from among highly qualified lawyers, non-members of the PCRM, to argue that from a legal viewpoint on the idea that the teaching of history to another state and other people as a history, is not, „the least said,” fully legal and not fully constitutional, because it undermines the spiritual basis of Moldovan statehood.
    — On this background, „will show” a third party „moderate”, which will propose „a compromise” – history textbooks must be integrated, namely History of Moldova and Universal History to study within a single man, as practice in several foreign countries. Since the May vulneabil time, which may include unwanted complication in all this is the problem of exclusion rate „History of Romanians” as school discipline and basic discipline to replace his „History of Moldova” will be introduced in school curriculum, in the course of „Universal History”, a May study of the „History of Romania”. It believes that for most of the historians of our republic, a variant may also become a basis for compromise (this conclusion was drawn on the basis sondarii cautious opinions of some of them).
    — In parallel, in the third stage, take measures for the entire complex writing of history textbooks for schools and high schools (when the contest will be announced by the Minister, they, in principle, will be ready now. They can be written and some Handheld alternative) .
    — From September 1 the current, now proposes to introduce in all institutions of higher education in the republic to study at second year, a compulsory course „History of Moldova”. Manual for this already exists, although some are possible objections on it. Neither a reasonable man (with the exception of only a small group of nationalists extremisti, will not oppose such a step). Furthermore, no one will make the most of any teachers from Catedrele „History of Romanians” because, a year that passes, the number of hours for them is diminishing: Their discipline taught only at year and, with time, will be excluded from the upper school (because of that admission into universities will be done only under bacalaureatului) . Meanwhile, the action taken will serve as verification of the various reaction in society intention of changing the course of the school „History of Romanians” with „History of Moldova”.
    — It is natural that the realization of this idea (that is the replacement rate „History of Romanians” with „History of Moldova”) must be carried out gradually and only the background improve the socio-economic population, orders the establishment of a basic law in the republic and In this context should be given attention in the first place, lifting material well-being of our teachers, their social status and moral society. Only in this case the idea proposed will enjoy a incuviintare overall average middle school teachers and High Schools, partly – and higher among school teachers, and the enemy they will pomeni in isolation. It is important to know what grant teachers VILenin. In this regard, Bismark said that the unification of Germany was, first, school teachers, in the minds of students. And when public opinion will be more favorable, by Presidential Decree or other method (and may result in a referendum) can perform this replacement.

    P.S. As the composition of the Commission, candidates proposed by your (A. Roman, GERusnac * ** A. Yellow etc.) are most appropriate, since the presence therein of a Deputy Minister and rectorilor the two universities will be important Draws under many people they needed (as regards the composition of nominal Commission – none being
    member of PCRM), there are some proposals, although they have a very preliminary nature: V. Pasat (1), DM Dragnev (2), Nicolaev G.I. (3), ªiscanu I. (4), Niculita I.T. (5), Chicus N.E. (6), Gonta G.V. (7), Parasca P.F. (8), Muraru E.I. (9), Cozma V.N. (10), Tudoreanu N.L. (11), Dergaciov (12), M. Cernenco (13), L. Bulmaga (14). I Eremia (15). Cocirla P.S. (16), Certan E.E. (17), Morari A.G. (18), Esanu Const. (19), Laiu N.G. (20), Cebotari N.G. (21), turcanu Ion (22), Drahenberg C.M. (23), Potlog V.I. (23), I. Stavila (24), V. tvercun (25), Solomon C. (26), V. Polivtev (27), Ilasciuc D.V. (28), Sprinceana M.V. (29), Semeniuc Iu. (30), ªarov I.M. (31), Stan Valentina (32), F. Spinei (32), Gavrilita Galina (33), Nistreanu Tatiana (33), Lidia Moldovan (34), DI Strah (35), I. Moiseev (36), Josan T.I. (36), Custreabova P.F. (36), Culea S.S. (37), Tverdohleb A.I (38), Petrenco A.M. (39), Zuza V.F. (40), Cornetchii S.P. (41), Gorea
    Iu-Costin. (42), D. Sirghi (43) others, including some members of the Commission „old” and many of the officials who now „locsoare hot.” Of course, with each of these people will have to work individually, but with much tact and diplomacy and one of them, nor banuiasca that in the middle is a lucratura ***. Of course, not far, not all are ready to accept such a compromise. But a part of them – that will undoubtedly go. Simply, each has its price and place vulnerable. ” In addition, the feedback we are subjective and can gresim in something. On the other hand, is not imperative that all members of the Commission for adoption of decision about replacement Course „History of Romanians” with „History of Moldova should be authors and textbooks. Furthermore, the team of authors will be created on a totally different basis, more specifically – the basic training. With this, if positive, problem-solving Commission will be absolutely no problem. In such
    case, the main problem is not writing this book, but the composition of „normal” communication, which will take the decision. When will intimpla it will be two times more willing than will be needed.
    ———— –
    * It is an adept convinced of the need for replacement rate „History of Romanians” discipline „History of Moldova”. Romanofob inveterat. Very loving power, is convinced that must lead. It is hard to inchipuie not to be rector, although sometimes present with people, declares that it All. University, which has not least, is his life. For it is less important career in MAE son. He likes money, but hide that fact. It is very ambitious – a sort of napoleonas. Of course, with such a man must speak personally V. Voronin.

    ** It is a permanent opponent’s Rusnac. You invidiaza powerful intiietate among rectori. An equal status with the Commission in the State University Rector he would inalta in their eyes. Reactioneaza extremely bolnavicios „subaprecierile its merits.” In academic circles is not recognized as a man of science, it considers a „cioban.” But his organizational abilities are beyond doubt. And he must speak only President of the republic.

    *** Roman is the one and will have to deal with this – for the purpose which is designated for the Commission. And to „not be given over the books’ earlier, one of communist leaders not to be – up one-another – to do so in its place. Neither he should not know anything about this note and its authors, but it may indicate the direction of the business and technology disclose them.

    (1) Absolutely no principles. We do not know that, but we think they have „arguments” likely „to persuade him” to put their signature on the decision and even necessary to participate in convince others to do the same.
    (2) Director of the Institute of History. It is a professional of the highest class. It’s clever. But it is a great conformist, take very much to his physical well-being. Cons conditions – according to maintain, offering something valuable to his son (say, a good light or a stagiere abroad), he may accept to participate in the composition of the Commission and vote „for”. He is already in zbate uncertainty, Liman nestiind what to draw. After he will go many collaborators from the Institute of History. To make it more vorbaret should be isolated by devotees of the PPCD, which have always considered as carierist lacking principles and transfug. Very many of you banuiesc preparing a „tradari November. So, here’s – to enhance these states of mind and create around a certain vacuum is needed elogios published an article about her work during the Soviet Puterii and he added that, in soul, he was always „Suveranist” trecind side PPCD only under pressure.
    And the author of this article must be someone convicted of devotees and friends of the Moldovan statehood. More than all, it is exactly this subject. After that, demoralizat. Dragnev is ours. If it will invite U.S. and will give certain guarantees, the job will be considered as done.
    (3) Deputy Director of the Institute of History. It has a weak will, in all it follows the Dragnev. His wife is adviser to the government for economic problems and to take much of this feature. Therefore, we believe it will be for him to participate in the work of the Commission. There is no doubt that if she wants, she can „convince” because it is under the control of its total.
    (4) State University Rector of Cahul. It is clever, seems to be a unionist convinced, but also is a friend of Roman. Further, is the rector, and this is a serious pirghie to be more reasonable. ” If you will not support the idea of introducing the course „History of Moldova, at least taca.
    (5) Dean of the Faculty of History of MSU, a highly qualified professional. It is a man with ambitions hipertrofiate in an exceptionally – sleeps and sees bearer orders, rector of any institution of higher education, director of the Institute of Archaeology or member-corresponden t of ASM. But it is clever. Place vulnerable is his desire to lead, receive awards, to be always in the spotlight. Women’s weakness are (at least, so it was before May). But it is a key figure and he will go after many employees Faculty of History of MSU. I think the most effective option for attracting the man of us would be (after a „processing” to the Rusnac and Roman) an invitation to the President and one of the last discussion with him on this issue. It seems that after this, „said reduta will fall.
    (6) Dean of the Faculty of History from „Creanga. There has never been adept of the Popular Front – always claimed the Snegur in 1996 even made the agitation for it. It is clever, self stator, within reasonable limits ambitious, pragmatic spirit, loves beautiful women. It enjoys a great moral authority among the students and teachers. I think he can understand, maybe he wants something. In rational limits, his ambitions should be met. In general, is a man very pleasant and nice. It is a key figure and he will be followed by many employees of the Faculty of History Pedagogical University. We believe that he (as a „processing” for the Roman), must be invited for a discussion with Voronin. In these circumstances, perhaps, he will accept, although there is a firm conviction.
    (7) Head of the Department of History of Romanians „Creanga. Are mediocre abilities. It stingy, has no principles, in return for goods and may sell one-and my mom. After two years was well to Secretary of the Commission responsible for admission to „Creanga” „has improved” serious material situation of the family.
    (8) Dean of the Faculty of History at ULIM. It convinced a unionist. It is a very bad man and dezechilibrat. Everywhere where he worked and has brought relations with those around until breaking. Subalternii they can not support. For voluntarily, a type also will not accept to cooperate with us. But here may be a movement to work around. Besides work on yellow, it can not work elsewhere in the republic, in so-broke relations with all. If you go against the wishes Rector, will remain practically for a long time without work. You can count on that yellow brings to it „plieze.”
    (9) Deputy Chief-Section of the MSU studies. It is under the total influence of Rusnac and not to leave the word. Also, he likes money, glory, etc. functions. The zvoneste that, in time, „inchioscat” zdravan the admission exams – if you compare how her life with leafa, this can be believed. We believe that there should be problems with it.
    (10) Professor of History at the Faculty of MSU. It absolutely will not and is toatalitate to cheremul’s Rusnac, which also depends on welfare. But it is a good man, receptive, adept History of Moldova, and we’re in soul is communist, but because of the wife, fears and to recognize this and they even himself. Further, the only child is engaged in MAE career and it is today, for him, the most valuable acquisition. If, say, would be invited by someone between the top leaders and will speak with him omeneste, and they will say something good about being elected in May, he will vote „as it should.”
    (11) Head of Department at the Faculty of History from „Creanga. It is honest, clever, has left the belief is professional in his profession, is a member-corresponden t of the Academy of Umanistice Russia, publish articles in the most prestigious journals historical Russia. It is very orgolios. It conformist. It’s pretty limbut. The themes of his wife, who is very geloasa. A leading hard, so its main purpose is to improve the material status of the family. He has two daughters nearanjate, an e traducatoare of English. I think that should be discussed with him and „attracted” to us. And there are several ways to do this – a distinction government or even a personal discussion with Voronin, some girls may still something.
    (12) Director Institute of Archaeology, adept convinced of the Moldovan statehood. L-criticized Dragnev for active unionism. It’s most certainly that will be us.
    (13) Head of Department at ULIM. It’s bad, fricos, laudaros without astimpar, limbut, stingy, without principles. It was a „communist ortodoxal”, which has changed several times „faith”. It’s friend A. Roman. If yellow is the least of the press, will not be any problems. Since the take-served zelos „frontisti is exactly the case to expunem of these guys. It’s possible that a few other „candidates” do not want to be part of the same committee with him, therefore, if it is included in the Commission, they will have to find out about this last moment. Or maybe it is better to use it only for an intensive campaign in the press, TV.
    (14) Bookkeeping Head of the Institute of History. It’s clever, honest, but not courageous. After belief, it soon, left. Shares in full program of our party. We believe that voted for PCRM. Although he said all the work that he voted for PPCD.
    (15) Head of the Department of History of Romanians at USM. It’s not bad, but that’s fricos and without will. I think there are real opportunities to be attracted if it will propose something, what he deserves in his opinion. Here you can get something Boico P.A.
    (16) Head of the Department of History at MSU Universal. It’s clever, honest, it is not orgolios, but absolutely indecis. May soon will try to eschiveze and ramina at a party. But it has shortcomings. I like very much money and, for the sake of their work „in epuizant.” It may be able to do something Boico P.A.
    (17) Professor of the Faculty of History from „Creanga. It’s clever, honest, I like work, but is extremely ambitious and orgolios. Doarme dreams and state awards. And this is best means of influence on him. The father of former minister of economy Sergiu Certan.
    (18) Vice-rector of the University of Criminology. The former critic of the „falsificatorilor burghezi”, a transfug repeatedly, without the will, not too clever, limbut but harnic and capable of working. It’s friend A. Roman. A lead very difficult in terms of material (causing the most elementary human compassion and mercy). If one type would also be invited to your and i will turna „green and dried” about the „merits its past, but i will say that nobody is exempt from mistakes,” are almost convinced – it will fall as „an apple putred” right in your arms, slobozind even a tear. It is possible that, as well as his Cernenco when, a few other „candidates” do not want to be part of the same committee with him, so if there will be included, they should know about the fact that the last moment . But the best is to use it extensively in the campaign of press and TV. Roman should gindeasca well this issue.
    (19) Professor of the Faculty of the political USM. The man’s Rusnac and make what he says will last. It’s not too clever, walks with breast umflat as a turkey, but I believe that if such a kind and will propose something smaller, „will teach without a fight.”
    (20) Associate at the Faculty of Political USM. It’s not bad, is kept very much, that’s fricos, stingy, lazy, quiet. We meet without cricneasca what he will say Rusnac.
    (21) Associate at the Department of History of Romanians from „Creanga. It fricos, ill, will follow Chicus and Gonta.
    (22)? In the past – a unionist inveterat. However, because lacomiei, selfishness and a character very scirnav, broke all ties with „of his.” And stayed for a very long time without means of existence. It seems that no one now has no job. Neither can not imply why, but about two years now, perindat somewhere on an article about his need to introduce programmes of studies in „History of Moldova” instead of „History of Romanians”. You must try „take” on this double renegat to perform „dirty work”. You do something for him.
    (23) Teachers of the Department of History of MSU. In the age (over 70 years), teachers and cumsecade very honest. They have a very great authority among the current generation of historians, but, basically, are „discarded in the street, they are neglected, especially Potlog, a lead in poverty. If one of the senior leaders would invite him, would speak with them sincerely and even with something and would help material, they could, most certainly, to accept. Further, that itself raised against them would be very excited.
    (24) Worker’s Ministry of Foreign Affairs. The bad-binelea. It tont. But are, certainly, a „merit” – always look in the eyes „stapinului” as a devoted chi. Search intuiasca what to expect from him and say heads and say is. It stingy until indecenta. Rivneste high functions and just „schelalaie ‘desire to be sent abroad with a salary in U.S. dollars (of course,” best – as Ambassador „). In exchange for „achieving his dream,” is ready to sign his conviction and his death.
    (25) at MAE worker. It’s capable of working, it’s not bad, is an adept convinced of the sovereign Moldova. Of course, to take the position. I believe you can find him a common language. As a minimum, should write an article about the need to introduce in the school course „History of Moldova”.
    (26) Associate at the Department of History of Romanians to USM. It’s not bad, it’s honest, very ambitious and suparacios. – Is the support soon sentence of doctor habilitat, therefore frontistii fears that it will rasturna vote. It is an adept convinced of the sovereign Moldova. Vote for PCRM. It is under the strong influence of Rusnac. It’s friend Boico P.A. With it can and must find a common language.
    (27) scientific collaborator at the Institute of history. It’s clever, honest, is a construction of analytical mind, is the communist conviction, vote for PCRM. It is, however, extremely nehotarit conformist and is alive. Traieste very poor. Doreste leave from the Institute of History – A subsidiary of the Popular Front, but has no where. I think if we help regarding how serious a job, he will accept to participate in this action.
    (28) Vice Dean of the Faculty of Political the USM. Not bad, but not autoperfectioneaza. It is the communist convictions. It is an adept convinced of the sovereign Moldova. Vote for PCRM. It is under the strong influence of Rusnac. Can he find a common language. An additional incentive would be for him to cooperate with the party’s future children: daughter finishes in the Faculty of foreign languages and son (a boy and a spirit capable of initiative), has his opinion and not be afraid to express and a ; Are, too, views from left), ends next year Faculty of International Relations.
    (29) Associate at the Department of International Relations of USM. It’s not bad, but not autoperfectioneaza. He has an analytical mind construction. It’s honest, has views of the left. It is adept convinced of the sovereign Moldova. Traieste very poor. Already several years not be distributed, based on illegal land for the construction of a house. If you will be helped, the new power could cistige lot of cooperation with it.
    (30) Lecturer at the Department of History of Romanians to USM. Conformist, frontist was, in my view, is ready to accept compromise. The second is specialized lawyer. Therefore wants to find a well-paid employment.
    (31) Lecturer at the Faculty of History of MSU. It conformist. It, together with Ojog, publishing „Kartdidact. ” We believe that we can understand with them, for example, propunindu them some orders. It is under the strong influence of Niculita.
    (32) Conferentiari at the Faculty of Political USM. Both lenesi and am quite prosti, especially Spinei (students prostia tell jokes about him, and that takes a bribe). They will meet without cricneasca what they will say Rusnac. God Himself wanted to insarcinezi some of them also. But they are „absolute nulitati” inutili and am in the Commission, in the press, but should say „a word hard.”
    (33) Colaboratoare the Ministry invatamintului and Section oraseneasca education. Both should, by default, be members of the Commission. Gavrilita was previously a frontista inversunata However, due to conformism and developed a strong desire to keep necessarily function, I think that will satisfy all will be saying (but are not fully convinced).
    (34) Associate at the Department of History of Romanians to USM. A intriganta devoid of any principles. It is a great lingusitoare. May was before a unionista infocata (but, as we seem, they unionismul was one juncture). It is under the strong influence of Rusnac and his Niculita. If you will not be able to incorporate the Commission would be fine if they were signature on a figure – but is better on some – work published.
    (35) Head of Department of International Relations of USM. It’s not too clever, you like a drink, which is abuse. It’s absolutely a conformist. The themes are alarmingly Rusnac. If it is ordered to sleep in a chair week, he will supraimplini plan in stahanovist. ” One that he not only can even be taken disclosed in the Commission as „politolog leading”, because „to base” the whole concept need such actions.
    (36) Conferentiari at the Faculty of History of MSU, a professor at the Faculty of History from „Creanga. I’m honest, convinced adherents of the sovereign Moldova. Vote for PCRM. But there is one full confidence that they will accept such a collaboration, because it will themes persecutare the frontistilor. If, however, the Commission will be Rusnac and „his people” will accept.
    (37) Section Head studies „Creanga. Not bad, is honest and modest. Adept convinced of the sovereign Moldova. It is a given under the influence of Chicus. But can he find a common language.
    (38) Worker’s Ministry of Foreign Affairs. Former unionist. Hitru, I like money, but not stingy. It greatly from his work „aducatoare dollars.” Because of this collaboration will accept. It would be very good if his signature would find even an article signed by a group of authors.
    (39) Professor of History at the Faculty of MSU. Unionist infocat. Although, as we seem, is strongly infocarea’s mixed with „banesc interest.” It hitru but extremely fricos and ticalos. It is a pathological tradator. It is a iuda – for an amount it can sell frumusica and „Mintuitorul Christ.” Further, is very concerned to maintain the current situation. It is very weak in the psychological, not will, therefore, after a proper processing, if the Commission will be part and other former colleagues luptatori he will accept more than secure. When it must reach well lately. But now be carried out in the press a massive campaign of criticism on the edge of his books. Rusnac not it can support, so would not be at all sorry to form a Commission university (and may ministerial) , in order to „verify facts”, communicated in the press about the many mistakes they include manuals’s, which is parafa State University.
    (40) currently is retired. It was practically eliminated from the frontisti State University in Tiraspol, where he worked all life – 40 years. It „suveranist. ” Are mediocre capacity is very fricos and very susceptible to laude. A leading hard in terms of material. If it is „mingii head” and it inviti the Commission – will come fuguta and will do everything so „how will be telling.”
    (41) Director of Youth and Sports Department. Not bad. It is honest, pragmatic spirit, adept convinced of the sovereign Moldova, son finishes in this year’s University.
    (42) Ambassador to the Council of Europe. It would be very good if the signature they appear on a published, even with a group of authors.
    (43) Lecturer at the faculty of history of MSU. Unionism moderate. Cinstit, not at all bad. A Duke very hard and sees no exit from poverty. I think we can try to attract sl us, propunindu them something substantial or his wife. -0 —

    __._,_.___ Messages in this topic (1) Reply (via web post) | Start a new topic Messages | Files | Photos | Links | Database | Polls | Members | Calendar MARKETPLACE
    ——————————————————————————–
    You rock! Blockbuster wants to give you a complimentary trial of – Blockbuster Total Access.
    Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
    Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch format to Traditional
    Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe

  3. Ion Varta: Cel mai grav derapaj al autorilor de manuale de istorie integrata il constituie antiromanismul de grota

    http://www.flux.md/articole/3943/

    Ion Varta: Cel mai grav derapaj al autorilor de manuale de istorie integrata il constituie antiromanismul de grota
    Editia de Vineri Nr.2008129 din 18 iulie 2008
    Declaratia fractiunii parlamentare crestin-democrate privind manualele de istorie integrata, facuta publica de istoricul Ion Varta in sedinta Parlamentului din 10 iulie curent

    Comisia Europeana a luat recent o atitudine extrem de critica in chestiunea manualelor de istorie integrata, implementate in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova la 01 septembrie 2006. in acest context, va prezentam mai jos declaratia deputatului crestin-democrat Ion Varta cu privire la eliminarea cursului de Istorie Integrata din cadrul institutiilor de invatamant din Republica Moldova:

    UE a sanctionat cu duritate nereusita si a constatat esecul tentativei de revizuire a invatamantului istoric din Republica Moldova.

    Onorata asistenta,
    Recent Comisia Europeana s-a vazut obligata sa ia atitudine extrem de critica in chestiunea manualelor de istorie integrata, implementate in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova la 01 septembrie 2006.

    in felul acesta, promotorii manualelor respective s-au pomenit intr-o situatie mai mult decat jenanta. Factorii de decizie din cadrul UE au sanctionat cu duritate nereusita si au constatat esecul tentativei de revizuire a invatamantului din Republica Moldova.

    Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat, in repetate randuri, a atentionat asupra multiplelor abateri in procesul asa-numitei experimentari a modalitatii unei atare predari a istoriei, precum si asupra gravelor carente de care sufera respectivele manuale.

    Dorinta imensa de a revizui in mod cardinal continuturile manualelor de istorie ce provocau iritari suparatoare unor lideri ai actualului partid de guvernamant, a condus la demararea, in vara-toamna anului 2002, a operatiunii de demolare a vechilor manuale de istorie. tinta principala o constituia manualele de Istoria Romanilor.

    Pentru a-si atinge scopurile mult-ravnite protagonistii acestei operatiuni au pus in aplicare o campanie ampla de denigrare a acestora, de defaimare a autorilor respectivelor manuale. ªi aceasta se intampla in situatia cand expertii europeni ai Consiliului Europei, cei de la Institutul „G. Eckert” din Germania, alti experti din Franta, Belgia si alte tari, formulase aprecieri pozitive cu referire la continuturile si maniera in care au fost elaborate respectivele manuale.

    Campania denigratoare a culminat cu mobilizarea unor reprezentanti ai grupurilor etnice din Republica Moldova, multi dintre acestia nefiind istorici, care au fost determinati sa semneze mai multe „scrisori colective” de condamnare si infierare, expediate ulterior Consiliului Europei si altor organisme internationale.

    in viziunea protagonistilor acestei companii, acest lucru era necesar pentru a convinge factorii de decizie din cadrul organismelor europene de necesitatea reformarii invatamantului istoric din Republica Moldova si retragerea din uz a manualelor de Istorie a Romanilor considerate cauza principala a tuturor relelor ce au periclitat bunul mers al lucrurilor in Republica Moldova si echilibrul social-politic din tara noastra.

    Prin atacurile murdare fara precedent impotriva unor manuale de istorie si a autorilor acestora se urmarea reducerea la tacere a adeptilor predarii in scoala a istoriei romanilor si crearea unei impresii false in exterior asupra necesitatii imperioase a suprimarii vechilor manuale si implementarii altora in locul lor.

    Pentru a induce in eroare responsabilii din cadrul Consiliului Europei si a demola moratoriul asupra problemei predarii istoriei in scolile din Republica Moldova recomandat de APCE, a fost instituita asa-numita comisie „Cristea”, in septembrie 2002, care avea menirea sa creeze impresia ca cele doua tabere – cea a adeptilor Istoriei Romanilor si cea a adversarilor acesteia au acceptat dialogul in scopul atingerii unui compromis in privinta invatamantului istoric din tara noastra.

    in iulie 2003, Comisia Cristea isi incheia activitatea, ce durase aproape un an de zile, anuntandu-si, in mod triumfalist, verdictul sau final cu privire la necesitatea suprimarii Istoriei Romanilor si inlocuirii acesteia cu un curs de istorie integrata. Acest lucru se intampla cu ignorarea opiniei cvasiunanime a istoricilor din Republica Moldova, care erau impotriva unui atare derapaj regretabil.

    Procesul de revizuire a invatamantului istoric din Republica Moldova a fost doar un simulacru de experiment al cursului de istorie integrata

    A urmat apoi un simulacru de experiment al cursului de istorie integrata. Pentru racolarea profesorilor de istorie care urmau sa efectueze acest experiment s-a recurs la coruperea lor prin oferirea multiplelor favoruri: acordarea nemeritata a gradelor didactice celor mai zelosi „experimentatori”, promovarea unora dintre acestia in functii de conducere in cadrul directiilor de invatamant raionale si municipale; acordarea unor suplimente la salarii; includerea lor in componenta unor delegatii trimise peste hotare etc.

    in procesul experimentarii s-au produs si alte abateri grave de la rigorile indispensabile unui experiment scolar. in lipsa unui concept clar si a unei esalonari elaborate in prealabil de catre responsabilii ministerului de resort, a derularii si realizarii experimentului se improviza din mers, intr-o maniera penibila. Pe durata acestui simulacru de experiment au lipsit cu desavarsire manualele experimentale, alte materiale didactice. in consecinta, o buna parte a profesorilor antrenati in aceasta experimentare a cursului de istorie integrata au mimat doar experimentul, fiind lipsiti de instrumentarul necesar.

    Menirea adevarata a acestei asa-zisei experimentari era camuflarea procedurii de implementare graduala a cursului de istorie integrata in scolile din Republica Moldova si crearea unei iluzii false expertilor europeni asupra asa-numitei reformari a invatamantului istoric din tara noastra.

    O alta abatere grava de la rigorile unui experiment scolar a fost si maniera selectarii autorilor viitoarelor manuale de istorie integrata. Lipsa unui concurs elementar de selectare a colectivelor de autori, secretomania, angajarea unor personaje cu abilitati mai mult decat indoielnice in scrierea unor manuale scolare au avut grave repercusiuni asupra rezultatelor finale a intregii operatiuni.

    in manualele de istorie integrata gasim o abordare a istoriei noastre nationale prin prisma istoriografiei sovietice de sorginte stalinista

    Ingerintele factorului politic in procesul de elaborare a manualelor de istorie integrata le-a conferit acestora un caracter excesiv de ideologizat si politizat. in plus, in paginile acestor manuale a fost reanimata vechea abordare a istoriei noastre nationale prin prisma istoriografiei sovietice de sorginte stalinista. Ca urmare, un sir de manuale de istorie integrata sufera de manifestari regretabile xenofobe, romanofobe, americanofobe, germanofobe etc. Cel mai grav derapaj al autorilor de manuale de istorie integrata il constituie antiromanismul de grota. Acesta, in multe privinte, il depaseste pe cel din perioada sovietica, care era mai discret, mai putin primitiv si ceva mai putin agresiv. Atare abordare are menirea de a cultiva si perpetua in mod nejustificat animozitati regretabile in raporturile moldo-romane, urmarindu-se doar scopuri politicianiste. Interesele vitale si firesti ale cetatenilor Republicii Moldova vin in contradictie flagranta cu asemenea maniera de distorsionare a adevarului istoric. Cultivarea imaginii diabolice a poporului roman, cea de agresor si ocupant al spatiului de la est de Prut constituie manifestari ajunse la paroxism ce nu trebuie sa fie prezente in pagina manualului de istorie.

    intrucat implementarea manualelor de istorie integrata a esuat, se impun masuri menite sa redreseze starea deplorabila in invatamantul istoric din Republica Moldova. Restabilirea situatiei de pana la 1 septembrie 2006, prin intermediul repunerii in circuit a vechilor manuale, ar constitui singurul remediu plauzibil pentru revenirea la normalitate.

    Va multumesc!

    10 iulie 2008
    Vizualizari: 250

    Trimite unui prieten

    Date personale:

    Adresa destinatarului:

    Comentarii(2):

    #1 Scris de Basarab la 17 iulie 2008
    Bravo, Ion Varta

    #2 Scris de Leonid la 17 iulie 2008
    Bravo fractiunii PPCD, care a facut aceasta declaratie serioasa si principiala la tribuna centala a Parlamentului.

    Adauga comentariu:

    Nume:
    Comentariu:
    Introduceti codul din imagine:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.