Asociatia obsteasca „Initiativa Euro-Atlantica – Generatia 2002” (G-2002) din Chisinau a lansat in ianuarie proiectul de educatie civica „Scoala Tinerilor Alegatori 2005”, in cadrul caruia a fost efectuat un sondaj de opinie in perioada 24 ianuarie – 6 februarie 2005, pe baza aplicarii unei anchete sociologice efectuate prin interviu la locul de studiu al repondentilor, in randul a 1 285 de persoane cu varste cuprinse intre 18 si 28 de ani.
Intrebati daca vor participa la alegerile din 6 martie, repondentii care au optat pentru prezentarea la urne au fost peste 73%, cei care nu doresc participarea fiind de peste 10% iar indecisii insumand procente peste 16%. Motivele pentru care acestia se vor prezenta la vot au fost impartite intre cei care opteaza pentru un viitor mai bun, 34,3%, din datorie civica – 31%, pentru schimbarea puterii – 18% si doar un procent de 0,4% a fost de parere ca participarea la vot va aduce rezolvarea problemei transnistrene. Restul de optiuni au fost pentru diferite motive iar cei care au ales sa voteze pentru limba romana nu au reusit sa atinga nici macar un procent de 1%.
La capitolul incredere in exercitarea dreptului la vot repondentii au optat pentru variantele de genul: nu ma intereseaza alegerile – 34%, nu merita efortul – 18,5% si votul meu nu conteaza – 16,2%. O parte din tinerii repondenti au fost de parere ca oricum alegerile nu vor fi corecte si ca nu prezinta incredere si de accea participarea lor la vot va fi insesizabila. Intrebati daca vor voluntaria sau nu pentru alegerile din 6 martie marea lor majoritate, 64%, au dat un raspuns negativ, aceasta si datorita faptului ca doar 8,7% din ei au afirmat ca au incredere in procesul electoral. Un procent de 52,1% au opinat ca alegerile vor fi doar partial corecte. Dintre acestia marea majoritate sunt de etnie romana, in general femei si cu nivel de pregatire ridicat.Tot la capitolul incredere parerea despre partidele politice o putem considera dezastruoasa dupa procentele repondentilor. Astfel numai 1,8% au o parere foarte buna, buna, 35,4% si rea, 39%! Si aici numarul indecisilor este destul de mare, 12,5% iar a celor cu o parere foarte rea 11,3%.
Intrebati de factorii importanti pentru care se prezinta la vot, tinerii au optat pentru programele politice ale partidelor, 74,1%, pentru personalitatea liderului, 70,4%, pentru relatiile internationale pe care le au acestia, 57,7% si pentru lista cu care se prezinta acestia la alegeri, 44,6%. Restul de procente s-au impartit in tot felul de alte motive mai mult sau mai putin importante si relevante pentru procesul electoral. Din cei 946 de chestionati pe tema concurentilor pe care ii vor vota, candidatii PPCD-ului au obtinut cele mai multe procente, 28,9% urmati indeaproape de candidatii Blocul Moldova Democrata 22,1%. Pentru Partidul Comunist nu vor vota decat 10,4%. Ramane insa un procent mare de indecisi, 29,6%, pe care probabil ca isi vor concentra artileria grea in campania electorala in plina desfasurare, majoritatea partidelor politice.
Intrebati despre personalitatile politice pe care le cunosc cel mai bine, tinerii au raspuns in proportie de 87,7% pentru comunistul Vladimir Voronin urmat la un scor foarte strans de democratul Iurie Rosca, liderul Partidului Popular Crestin Democrat, 81,8%. Un alt lider al democratilor, Vlad Cubreacov, a strans 31,4% din voturile tinerilor in urma insa a liderului Blocului Moldova Democrata, Serafim Urechean, 48,9%. La capitolul simboluri de partid se pare ca destul de multi repondenti sunt la curent mai mult cu siglele comunistilor decat cu cele ale democratilor desi optiunile lor pentru democratie sunt destul de clare. Astfel simbolul/sigla PCRM-ului o cunosc 79,5%, a PPCD-ului 69,3%, a BMD-ului 49,1% iar a Partidului Social Democrat Moldovean 32,9%. Poate este bine de precizat la acest capitol ca barbatii, in general cei peste 22 de ani, sunt cei mai la curent cu simbolurile partidului comunist, iar etnia conteaza si ea, cei mai multi fiind rusii domiciliati la orase. Simbolurile democratilor sunt cunoscute destul de mult la sate si ca un paradox, femeile sunt cele mai pricepute in a face distinctia intre acestea. Numarul de tineri cuprinsi in cercetare a fost calculat proportional cu numarul elevilor si studentilor ce-si fac studiile in cadrul institutiilor de invatamant, si numarul tinerilor care sunt angajati in campul muncii si/sau sunt someri din orasul Chisinau si alte localitati ale Republicii Moldova. Cercetarea a avut loc in noua localitati: Chisinau, Drochia, Rezina, Orhei, Hancesti, Cimislia, Ciadar-Lunga, Cahul si Sanatauca (raionul Floresti).