„O rusoaica in occident”…. sau cat se citeste pe la noi


Este de la sine inteles ca nici biblioteca nu va scapa de invaziile noilor tehnologii si ca, dorind sau nu acest lucru, se vor schimba statutul si functiile acesteia in cadrul societatii. Sau, mai bine spus, acestea din urma cu siguranta ca se vor modifica simtitor, ca sa nu vorbim chiar despre niste schimbari drastice. Pentru ca, cred eu, biblioteca va ramane vesnic un focar puternic de cultura, de transmitere a informatiei, de intalnire a cartilor cu cititorii, indiferent de formatul acestora sau de nationalitatea si sexul cititorilor sai. Oprindu-ne la lectura, astazi, desi Miron Costin scria pe timpurile sale ca „… Nu este alta, si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava, decat cetitul cartilor…”, nu e asa. Sau cel putin multe s-au schimbat de atunci pina acum. Prea putin vorbim despre lectura de placere, si tot mai des despre un joc nou inscris in calculator sau telefonul mobil, despre cit de des ne cumparam telefoane noi, calculatoare, despre felul, marimea sau costul acestora. Cartea ramane undeva in urma. Citim pentru ca invatam, citim pentru ca ni se cere, citim fugitiv un anunt de pe un stalp mergind in troleibuz. Bibliotecile din Chisinau nu sunt indiferente fata de utilizatorul sau si incearca sa-l provoace la lectura, sa-i prinda drag de carte desfasurand nenumarate activitati care l-ar motiva sa-si faca macar putin timp pentru a se aseza comod intr-un fotoliu cu o carte care i-ar parea lui destul de interesanta in mana si sa citeasca.
Biblioteca Municipala „B. P. Hasdeu”, deja de citiva ani la rand desfasoara campania pentru promovarea lecturii: „Chisinaul citeste o carte”. Aici isi aduc aportul si bibliotecile – filiale, care, de asemenea anual, desfasoara programul de lectura „Cartierul citeste o carte”. Anul acesta, evenimentul a avut loc la Biblioteca Publica „Alba Iulia”, cartierul Buiucani, (la 22 noiembrie) unde s-a pus in discutie romanul „O rusoaica in occident” de Natalia Wolsdorfer. inca in primavara bibliotecarii de aici au incercat sa promoveze cartea, s-o dea celor mai fideli cititori si prieteni ai bibliotecii s-o citeasca, ca acum, la sfirsit, sa se adune cu totii la o discutie asupra acestui roman. Scopul intrunirii a fost sa se afle cat de bun este programul desfasurat, cat se citeste, daca se merita sau nu de a se desfasura astfel de discutii, si, bineanteles sa se afle pareri, impresii de lecrura asupra romanului propus. O atmosfera deosebita a fost creata de lingvistul si prietenul bun al bibliotecii Domnul Vlad Pohila care a condus, alaturi de Doamna Elena Tamazlicaru aceasta discutie. De asemenea si oaspetii bibliotecii, bibliotecile din cartier cu citititorii sai, profesori de limba si literatura romana si chiar de muzica (pianiste) din scolile si liceele din apropiere.
Daca cei mai in virsta sustin prima parte a romanului si o ignora pe a doua: „O rusoaica in occident… din pacate , cartea asta nu mi-a lasat o mare impresie… Daca, citind prima parte, am ramas placut impresionata, era inceputul unei frumoase povesti de dragoste, intersectata in mod placut de pasiunea eroinei – muzica (pianul)… partea a doua, in schimb, a fost ca o lovitura, ca un film prost inspirat… „ dupa cum spune o cititoare care, din anumite motive nu a putut sa vina la discutie, dar ne-a trimis citeva rinduri, atunci adolescentii si cei putin trecuti de aceasta virsta au ramas placut impresionati de lectura: „A fost selectata o carte foarte atractiva prin subiect, m-am regasit in unele fragmente”. Daca impresiile asupra romanului au fost destul de diverse, atuci insasi intilnirea, atmosfera, premiile si diplomele de la sfirsit, convorbirea directa si emotiile au ramas de neuitat pentru cei care au avut curajul si placerea de a se exprima asupra romanului, si mai mult asupra incercarii bibliotecilor de a promova lectura, de a atrage cititorul in biblioteca nu atat ca sa invete, cat pentru a gasi aici un loc al linistii unde „mortii traiesc si mutii stiu sa vorbeasca”, si, de asemenea, de a sustine lectorii din placere.

Lilia Ciobanu, bibliotecara

,

2 răspunsuri la “„O rusoaica in occident”…. sau cat se citeste pe la noi”

  1. Nu-i adevarat. Miron Costin a spus „… Nu este alta, si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava, decat …”, cu referire la onanism. Puteti sa va convingeti de acesta, citind textul „Cateva consideratii aproape sincere despre onanism” de Gh. Lupusoru.

  2. Fireste ca cartea ramine a fi cea mai mare si valoroasa inventie a omenirii . Insa , eu nu inteleg de ce majoritatea considera Internetul si celelalte surse de informare alternativa drept concurenti seriosi se periculosi ai . Dupa mine , noile cai de informatizare nu vin in detrimentul cartii , ci chiar in folosul ei . E de necontestat ca si aici parerile sunt impartite . Nu fiecare carte o poti citi de pe monitorul computerului . Sunt carti ce impun respect si merita o tratare mai deosebita . Eu , de exemplu , n-as putea sa-mi citesc autorii indragiti de pe Internet . Revelatia si placerea e mult mai mare atunci cind tii pe brate cartea , te cuprinzi de izul tipografic al fiecarei pagini .
    Insa , si de data aceasta intervine o problema . Una e sa locuiesti in capitala , sa ai acces liber la carti iesite in tiraj mic intilnite doar in cele mai prestigioase biblioteci . Si alta e cind locuiesti undeva in provincie , iar contactul cu biblioteca locala nu-ti ti poate trezi decit mila si jale . Majoritatea sunt la fel : citeva rafturi de carti (si acelea in grafie chirilica , nascute si ele in URSS si roase de vreme ) . Bine ca nu suntem atit de pretentiosi , ne multumim si noi cu ce-avem . Unica alternativa este Internetul .Si cum poate sa ne invinovateasca cineva ca tradam cartile in favoarea tehnologiilor noi daca noi macar nici nu beneficiem de ele . Trist …pentru mine chiar e trist …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.