Am pastrat un articol scris de mine in vara acestui an anume pentru Ziua Marii Uniri si Ziua Romanilor de pretutindeni, dorind ca acesta sa trezeasca interes fata de pamintul nostru stramosesc – sudul Basarabiei.
Orasul-port Chilia este cunoscut fiecarei persoane din spatiul mioritic, ce-si cinsteste istoria. El este asociat, adesea, cu Cetatea Chilia, o fortareata notorie din istoria tarii Moldovei din sec.XIV-XVI-lea. in prezent, acest edificiu a ramas, insa, doar in memoria romanilor, pentru ca in Ucraina, statul caruia ii apartine sudul Basarabiei din 1944, nu se mai pomeneste de o astfel de cetate. Nici cele mai bune agentii turistice din statul vecin nu mi-a putut spune, cu certitudine, daca mai este sau nu o urma de la acea cetate medievala. Alaturi de citiva camarazi, veniti imreuna cu mine la odihna pe malurile Marii Negre, in Primorsk, am hotarit sa mergem pe meleagurile batatorite de greutatea uitarii. Tentatia atingerii istoriei ne-a determinat sa parcurgem 25 de km pina la Chilia. Acolo, am aflat de la localnici ca nu exista nicio cetate sau ca daca a si existat acum nu mai este. Am inteles ca a lucrat bine ideologia comunista pentru a sterge ultimele urme ale istoriei, dar in adincul inimii stiam ca vom da de cetate.
Datorita unor persoane mai in virsta am dedus ca vechea cetate se afla pe teritoriul unui elevator, aflat in preajma marii. Dupa ce am ajuns acolo, am primit un raspuns nesatisfacator in ceea ce privea dorinta noastra de a vedea ce a mai ramas din Cetatea Chlia. Instalatia care serveste la ridicarea si transportarea materialelor grele a devenit proprietate privata. Astfel elevatorul, construit in anii 1938-1944 si care adaposteste teritoriul istoric al cetatii este interzis vizitatorilor si chiar cercetatorilor din domeniul istoriei. Din fericire, am gasit o solutie. Am intilnit un locuitor, a carui sora locueste in Republica Moldova si care ne-a ajutat sa patrundem in interior prin portul Chilia. Singurul lucru ce trebuia sa facem este sa sarim un gard de caramida.
Am tresarit cu totii la vederea unei singure clopotnite, ultima ramasita de la rezistenta cetate de pe timpul lui Mircea cel Batrin si ªtefan cel Mare. Oricum, am ramas multumiti ca constructia stramosilor nostri e inca subreda si asta in pofida insistentei regimului dur din fosta Uniune Sovietica de a distruge tot ce e romanesc pe aceste meleaguri. Dupa ce am privit ceva timp cetatea, am atins-o atent, aidoma unei moaste, ce pastreaza dupa moarte in sine sfintenie.
Bunul nostru cunoscut ne-a comunicat ca este in oras un muzeu condus de un moldovean, care poate sa ne spuna mai multe despre cetate. intr-adevar avea ce sa ne zica muzeograful, doar ca exponatele sovietice si antiromanesti prevalau numeric in muzeu. De la el am aflat ca, recent, a fost vizitat de principalul ideolog al Partidului Comunistilor din Chisinau, Victor Stepaniuc. Cu siguranta i-a trezit satisfactie cele vazute. Iar noi, am inghitit sec si am promis ca daca venim ii aducem un tricolor si citeva exponate romanesti, deoarece e nedrept sa fie umbrita perioada de faima a orasului Chilia din cele mai stravechi timpuri.
Am scris acest articol, insotit de o bogata colectie fotografica cu dorinta de a atrage atentia cum ne este permis sa vedem monumente notorii ale istoriei noastre si cit de mult dorim noi sa ne pastram identitatea noastra etnica si culturala. Ce s-a facut la Chisinau din 1991 incoace, ca moldovenii sa poata cel putin vedea ceea ce le-a apartinut veacuri in sir? De cite ori au venit pretinsii lideri patrioti de la noi sa vada ce se gaseste in muzeul orasului Chilia despre Moldova si Romania? De ce se vorbeste intr-un stat vecin tendentios despre sudul Basarabia ca parte componenta a tarii Moldovei si, ulterior a Romaniei Mari?.. Cred ca raspunsurile la aceste intrebari se vor lasa mult asteptate, deoarece ne interesam mult prea rar despre istoria noastra…
Fotoreportaj realizat de Florea Arteom si Ion Bargan:
11 răspunsuri la “Chilia intre istorie si prezent”
Daca Cioronin se tot crede urmasul lui Stefan cel Mare de ce nu revendica de la vecina Ukraina Sudul si Nordul Basarabiei?Pentru ca e milogul rusnacilor?
Fotografii din or.Chilia (cetatea, muzeul, Dunarea) gasiti pe flickr – aici!
Fotografii din or.Chilia (cetatea, muzeul, Dunarea) gasiti pe flickr – AICI!
…
As adauga cateva date interesante referitoare la Chilia si sudul Basarabiei in general. Numele de Chilia nu vine, cum ar fi de asteptat, de la sistemul monahal ortodox, ci de la eroul antichitatii grecesti Achile. Insula Serpilor (Leuce sau Leucos; Insula Alba) era considerata locul lui de nastere. In antichitate insula era cu mult mai mare; intre timp a fost micsorata de valuri si eroziune pana la nivelul ei de azi de 17 hectare. Templul lui Achile se crede ca este acoperit de apele marii Negre acum. Cetatea Chilia se numea Achilea in primul mileniu, dar locul ei s-a schimbat de cateva ori.
Cum se stie Insula Serpilor si o parte din delta au fost acaparate de Rusia tarziu dupa al doilea razboi mondial, in 1953. „Formele ” facute cu acest prilej au constat dintr-o semnatura pe o cerere a lui Stalin, din partea Romaniei semnand…un adjunct de ministru!
Evident ca acapararea acestei insule si a Deltei „ucrainiene” sunt lipsite de valabilitate juridica, dar Romania nu a putut actiona Ucraina decat pe cale juridica. Desi pana acum in acest proces curtea internationala de la Haga a dat castig de cauza Romaniei, nu se intrevede posibilitatea de a recupera aceste teritorii. Totusi nu se stie ce se va intampla cand si Ucraina va incerca sa adere la EEU.
Cat despre Cetatea Alba, cealalta cetate istorica din sudul Basarabiei, este la fel de renumita. Am citit undeva ca evreii considera ca prima sinagoga cladita sub influenta culturii romanesti s-a facut la Maurocastron (Cetatea Alba) in anul 1300. fara Stefan Cel Mare istoria ambelor cetai nici nu poate fi inteleasa. Din nenorocire si ea a cazut sub influentza turceasca in perioada de inflorire a Imperiului Otoman, cand intreaga Mare Neagra a devenit un „lac turcesc”. Ulterior rusii au profitat des situatie si in acest caz.
Azi e greu de crezut ca aceste cetati vor mai face parte vreodata din…Moldova.
PS Harta din fotografia ta nu numai ca prezinta Moldova topita in Ucraina, cum vrea conducerea Maldaviniasca, ci prezinta si Delta Dunarii in intregime in Ucraina. Nu e inca chiar asa.
Ma bucur Anton ca ai observat greselile de pe harta. De aceea am si facut fotografia!
„Greseli” de acest tip fac si ungurii (bineinteles, greseli intentionate, usor de observat!).
De exemplu in Wikipedia in limba maghiara, numele Transilvaniei in maghiara apare ca o tara cu stema aparte si steag! In conceptia stiintifico-fantastica a autorului articolului steagul Transilvaniei este Albastru-rosu-galben, cu culorile plasate orizontal, ca si culorile unguresti!
Ce pot spune altceva decat ca PASAREA MALAI VISEAZA!!!
Ionele ,dar ce limba vorbesc acolo ?
Datim niste siteuri ,e-mai din Ucrainea unde sa le pot cere sudul Basarabiei si toate restul inapoi ,ceva nu in limba rusa ca no stiu,engleza,italiana ca le vreau a le scrie dulce,dulce ca im bag …. in ei si le … tot dumnezeii,daca nu .
e adevarat tre de luptat,iar daca se lupta numai cu dicenta,gramatica or se asteapta ca ei sa vi le puna in poala,ca rogute doamne vor intra si ei in EU,astea se vor intampla la pastele cailor !!
Ionel, in sudul Basarabiei in ultimii 60 ani au fost aduse multe familii de ucraineni, rusi si bulgari. Aceasta a facut ca in aceste teritorii sa nu se vorbeasca o limba cu preponderenta. in timp ce veneam din Ismail spre Bolgrad si Cahul intr-un autobus soferul a preferat sa vorbeasca cu clientii sai in limbile lor, astfel cu ucrainenii vorbea in ucraineana, cu moldovenii in romana, cu rusii in rusa si in sfirsit cu bulgarii in bulgara. Cind l-am intrebat de ce procedeaza astfel, raspunsul care l-am auzit a fost urmatorul – „Traim in Basarabia, altfel nu se poate!” asta am auzit de la un bulgar, de fapt.
in administratia publica se vorbeste in ucraineana, insa afisele si inscriptiile sunt si in rusa.
E Basarabia!!!