La Cantina Cancelariei de Stat (str. Mateevici, linga Muzeul Orasului, (fostul Turn de Apa, Universitatea de Stat, colt cu Banulescu Bodoni) va avea loc prezentarea rezultatelor cercetarilor efectuate de 7 basarabeni in Polonia in octombrie a.c. cu bursa de la Ministerul de Externe polonez.
Vor fi incurajate dezbaterile, e loc pentru toti doritorii, mai ales pentru jurnalisti, lideri si formatori de opinie.

Aici e invitatia si agenda

Vedeti mai jos textul scris de mine dar tradus aproximativ de altii (din engleza), promit ca pentru publicarea ulterioara o sa fac io o traducere mai personalizata si poate mai fidela gindurilor mele.

>< CONSOLIDAREA LIBERTatII DE ASOCIERE ªI iNTRUNIRE iN REPUBLICA MOLDOVA- LECtII DIN POLONIA

Autor: Oleg Brega,
Chisinau – Varsovia
octombrie – noiembrie 2007
1.Introducere
Libertatea de asociere si intrunire sunt drepturi fundamentale ale omului garantate de Constitutie si protejate de Consiliul Europei, organizatie care include atat Polonia cat si Moldova. Desi Moldova are un cadru legal similar cu cel al Poloniei, iar reformele democratice au fost lansate in acelasi timp, acum vedem o situatie diferita in societate, mai multe diferente in presa si opinia publica, iar cel mai mult impresioneaza diferenta intre cele doua tari pe strazi, in parcuri si alte locuri publice.
Polonia este mult mai deschisa fata de demonstratii si marsuri publice. Polonezii sunt mult mai implicati in diverse miscari si initiative.
Iar pentru cetatenii implicati in sectorul III, non-comercial, non-guvernamental libertatea de intrunire, schimb de informatie si exprimare este foarte importanta.
Cele mai active la acest capitol par a fi asociatiile non-formale, grupurile de initiativa, miscarile civice care nu au bani, experti sau timp pentru alt gen de activitati, pentru elaborarea proiectelor pe termen lung, dar care vor sa-si exprime pozitia prin demonstratii necostisitoare, proteste stradale scurte in fata unui sediu oficial sau a unui(intr-un loc public) spatiu public.
Atunci cand cetatenii unui stat nu se asociaza, nu participa la uniuni sindicale sau partide, sau nu-si exprima vointa prin proteste stradale, marsuri sau demonstratii nu putem vorbi de coeziune sociala sau fericire absoluta a cetatenilor, ci mai curand de lipsa de democratie intr-un stat.
Conform statisticilor oficiale, anul trecut (2006) in Moldova au fost organizate mai putin de 900 de intruniri publice, inclusiv evenimente politice/ electorale, manifestatii culturale si religioase in toata tara. Majoritatea dintre acestea au fost organizate de partide politice1 si biserici2.
Aceasta cifra poate fi comparata, conform acelorasi surse oficiale, cu numarul de intruniri culturale (400) in Varsovia, capitala Poloniei; si este aproape similar cu numarul de proteste stradale.
in Varsovia, doar numarul de actiuni de protest inregistrate de autoritatile locale a fost de 700, incluzind cele organizate ad-hoc la care au participat mai putin de 15 persoane, fapt ce ne indica ca in acest oras european in fiecare zi au loc cateva actiuni publice stradale demonstrand ca este o tara libera si democrata. Acest numar este mai mare decat numarul evenimentelor de acelasi gen care au loc saptamanal in Republica Moldova si mai mare decat numarul protestelor stradale ce au loc lunar la Chisinau.
Aceste date par sa indice o diferenta esentiala intre libertatea de asociere si intrunire de care se bucura cetatenii Moldovei si cei ai Poloniei, constatare ce necesita o examinare mai aprofundata. De ce Moldova e diferita: din cauza cadrului legal, a stilului diferit de guvernare sau e vorba de o societate diferita?
Este foarte important de comparat cum cetatenii de rand, fara afiliere politica la un partid sau guvernarii, ce nu sunt membri ai unui sindicat influent sau ONG puternic pot iesi in strada ca sa promoveze o idee, sa protesteze impotriva unei decizii, sa lupte pentru drepturile lor sau ale altor persoane.

2. Cadru legal – comparatie intre Moldova si Polonia

in Moldova, ONG-urile si fundatiile sunt reglementate de aceeasi lege, insa niciuna din aceste forme de asociere nu este sustinuta de stat prin facilitari fiscale, de contabilitate sau raportare.
Asociatiile non-profit se afla in situatie similara cu initiativele comerciale. Trei persoane, iar conform ultimelor modificari la Legea privind ONG-urile si doi cetateni, pot inregistra legal un ONG in Moldova, insa aceasta structura trebuie sa aiba un presedinte sau director, un consiliu de conducere si de control, in caz contrar statutul organizatiei nu este acceptat. in document trebuie sa fie prevazuta cotizatia lunara a membrilor, care va fi depozitata la un cont in banca. Pentru aceste operatiuni, precum si pentru a tine evidenta contabila aceasta organizatie minuscula trebuie sa angajeze un contabil profesionist, care va avea totodata grija de achitarea taxelor locale lunare, de prezentarea rapoartelor periodice complicate3 si va face fata controalelor complicate ale structurilor de stat. Daca fondatorii decid lichidarea organizatiei lor, acestia se vor confrunta cu probleme mai costisitoare si vor pierde mai mult timp decat la inregistrare.
Similar cu situatia din Moldova, societatea civila poloneze este diversa, dar nu suficient de puternica. Probabil din acest motiv ONG-urile nu sunt implicate prea mult in procesul de luare a deciziilor, institutiile publice si de presa nu tin prea mult la opinia cetatenilor asociati, iar rezultatele cercetarilor efectuate de institutiile specializate, petitiile si declaratiile de presa facute de catre organizatiile de monitorizare sunt ignorate sau nu schimba prea mult starea de lucruri. Acestea sunt perceptiile persoanelor implicate. Unii regreta ca nu exisa mai multe asociatii umbrela, coalitii sau retele de ONG-uri. Altii cer o mai mare implicare civica in procesul de luare a deciziilor publice, critica consiliile consultative existente, care, in opinia lor, nu sunt reprezentative, democratice sau profitabile. E inca nevoie de prea multi bani si e multa birocratie la inregistrarea unei asociatii4, dar de asemenea si pe durata functionarii asociatiei, in special la solicitarea statutului de organizatie de beneficiu public.
Totusi, cadrul normativ polonez de reglementare a activitatii ONG-urilor este mai favorabil, iar atitudinea autoritatilor publice centrale si locale este mai pozitiva, dupa cum m-am convins singur, dar si mi-au confirmat multi activisti. in ce priveste prevederile legale, este descrisa o procedura clara, detaliata de inregistrare a organizatiilor. Pentru a lansa o asociatie, este nevoie de cel putin 30 fondatori, insa mai apoi, ONG-urile si fundatiile beneficiaza de scutiri de taxe, un sistem contabil nu prea sofisticat si obligatii de raportare financiara liberale. Este prevazuta finantarea din surse publice sau private, inclusiv granturi din strainatate.
Grupurile mai mici pot de asemenea colabora, ele informeaza autoritatile locale, care timp de o luna comenteaza intentia grupurilor, iar abia apoi ele devin asociatii non-formale. De obicei grupurile se asociaza pentru o perioada mai mica, pentru rezolvarea unei probleme, sau actioneaza ca un proiect al altor ONG-uri. Dupa o perioada de timp, aceste asociatii non-formale isi legalizeaza existenta in fata autoritatilor publice.
Acest mediu legal permite sa creasca numarul organizatiilor non-profit active si inregistrate activ in societate. insa nu multe dintre acestea se folosesc de prevederile altor legi, precum legile ce reglementeaza utilitatea publica si voluntariatul. Unele, deoarece aceasta le va limita bugetul, altele incearca se evite un control mai riguros din partea statului.
in acelasi timp, sunt multe grupuri de initiativa care nu au solicitat inregistrarea – miscari si comitete ce activeaza prin intermediul paginilor internet, pe strazi si prin intalniri in locuri periferice. Ele de asemenea fac parte din societatea poloneza, si a fost foarte interesant de observat cum acestea isi organizeaza activitatile, cum supravietuiesc fara finantare si donatii, doar in baza de voluntariat.
in ce priveste libertatea de intrunire, legislatia privind intrunirile este foarte liberala si nu include autorizatii, ci doar cere informarea autoritatilor publice despre evenimentul ce va avea loc cu cel putin trei zile in avans. De asemenea, exista locuri publice unde nu este nevoie de completat un formular de notificare, exact ca si in situatia in care la intrunire participa mai putin de 15 persoane.
Exista un mecanism simplu si efectiv de apelare a deciziilor autoritatilor publice, atunci cand cineva considera ca dreptul lor a fost lezat: atat in curtea de justitie cat si in institutiile ierarhic superioare, cu termeni rezonabili si clari de examinare.

3. Cum sunt aplicate legile in practica?

Unele persoane intervievate in Polonia au pretins ca libertatea lor de asociere este limitata. Desi ONG-urile prezinta un singur raport financiar pe an, acesta este o sarcina grea pentru neprofesionisti, din acest motiv organizatiile trebuie sa angajeze un contabil sau expert in economie, in special daca au avut bani in cont sau alte fonduri utilizate pentru activitati diverse pe parcursul anului. De asemenea, sunt si proceduri foarte stricte de lucru cu bancile si sponsorii; cel mai dificil este primirea si utilizarea granturilor de la institutiile de stat.
De asemenea, cei mai importanti donatori sustin asociatiile non-formale doar ca exceptie, de obicei prefera sa lucreze cu ONG-urile inregistrate, iar in ce priveste grupurile mici, le ofera doar granturi mici sau conditioneaza acordarea grantului prin cooperarea cu organizatiile sau institutiile mai puternice5.
in ce priveste libertatea de exprimare, este vestit cazul interzicerii in ultimii ani a paradei gaylor de catre autoritatile locale din Varsovia, dar aceasta a fost o decizie unica, si chiar si atunci, minoritatile sexuale au avut posibilitatea sa organizeze alt gen de manifestatii stradale intr-un parc public. in acest caz minoritatile sexuale s-au confruntat cu comportamentul agresiv al oponentilor libertatii sexuale, iar politia nu a reactionat adecvat. insa, situatia pare sa se schimbe acum.
Oamenilor nu le place ca politia sa vina inarmata si in numar mare la demonstratii, desi politistii sunt binevoitori si politicosi6. Prezenta lor in masa inhiba participantii, scade interesul altor persoane, curiozitatea trecatorilor depinde direct de aceste aspecte7.
De asemenea, este ingrijoratoare prezenta slaba a presei la protestele stradale, in special a televiziunii si a radioului public, care sunt mai influente. Deoarece sunt finantate din bani publici, acestea ar trebui sa manifeste mai multa independenta la reflectarea protestelor, chiar si a celor indreptate impotriva guvernarii si a persoanelor oficiale concrete.
Cativa activisti cu care m-am intalnit au accentuat nivelul jos de implicare civica a populatiei, nivelul neadecvat de educatie juridica a cetatenilor, impactul redus al ONG-urilor si a initiativelor acestora asupra guvernului si a societatii in intregime.
in pofida acestor probleme, cred ca avem multe de facut pentru a atinge nivelul de democratizare al Poloniei.
in centrul Varsoviei, langa statia de metrou Centrum in fiecare zi sunt organizate intalniri si prezentari ale artistilor grafici, acrobatilor, dansatorilor, colectionarilor de semnaturi, distribuitorilor de foi volante, sustinatorilor de partide politice si candidati politici care continua pana seara tarziu, chiar si in noapte. Multe dintre acestea nu le gasim in centrul Chisinaului sau in alte localitati din Moldova. intrunirile publice sunt evenimente rare in Moldova.
in 2006, Primaria orasului Chisinau a primit 148 de cereri preliminare8 pentru actiuni publice (in 2005 – 190, in 2004 – doar 78 cereri), mult mai putine au fost cererile depuse in alte orase: Balti – 15, Comrat – 11, Cahul – 3. Dar cel mai grav, este faptul ca 40 dintre acestea au fost refuzate de catre autoritatile locale din Chisinau, de catre autoritatile din Comrat – 5, de catre cele din Balti o cerere a fost respinsa, iar in Cahul autorizatia a fost oferita pentru un alt loc decat cel solicitat9.
Totodata, mai auzim inca de politia care impiedica desfasurarea evenimentelor publice in Moldova, desi acestea sunt pasnice si uneori autorizate de autoritatile publice. Desigur, aceste incidente descurajeaza populatia si organizatiile sa iasa in strada si, din pacate, mai este posibil ca o lege adoptata sa fie ignorata sau evitata.
Este inca greu de activat, in special pentru non-formali. Ei nu pot folosi cutia postala pentru comunicare cu institutiile publice, nu pot inregistra la autoritatile publice un document in numele grupului, nu pot anunta intruniri publice, un se pot adresa in justitie pentru a-si apara drepturile10. Peste tot vor fi rugati sa prezinte o stampila sau un document care adevereste faptul ca persoana are dreptul sa semneze sau sa reprezinte un grup. in caz contrar, se vor folosi procuri legalizate notarial, pentru fiecare actiune. in concluzie, ei nu au drepturi suficiente pentru a actiona liber in strazi, parcuri sau locuri publice.
Nu este usor de activat nici pentru organizatiile inregistrate legal. in prezent, o mare parte din asociatiile inregistrate in Moldova de facto nu exista, deoarece nu au suficienta experienta sa supravietuiasca, cel putin o suma anumita de bani si logistica pentru activitati, persoane interesate si capabile sa le duca la bun sfarsit. Exista exemple concrete, cand unele organizatii au fost nevoite sa se auto-lichideze in acest an11, sau in semn de protest impotriva poverii si presiunilor facute de stat, sau din cauza ca nu au putut sa beneficieze de protectie din partea institutiilor statului.
Putem afirma ca in Republica Moldova sectorul tertiar este format din cateva ONG-uri puternice, dar care au un impact redus, daca nu au legaturi cu partidele de guvernare. ªi de asemenea lipsesc aproape cu desavarsire grupurile de initiativa, actiuni publice lansate de non-formali, nu exista dovada a existentei acestora, cu exceptia internetului.
Daca una, sau mai multe dintre acestea vor sa organizeze o intrunire publica pentru a promova ceva, sau protesta, succesul acestora va depinde in primul rand de autoritatile publice, care pot decide sa dea sau nu autorizatia necesara. Desi solicitarea este facuta cu cel putin 15 zile inainte de evenimentul planificat, pot fi gasite multe pretexte pentru a interzice demonstratia, se da permisiune pentru o alta zi/ ora/ loc decat cel solicitat sau pentru mai putin timp.
Pe durata actiunii, putini sau nici un jurnalist nu isi va face aparitia, iar chiar si din cei care vor veni, nu toti isi vor publica materialele, care intre timp vor fi cenzurate de catre redactorul care se teme de probleme cu autoritatile. Alte materiale nu vor fi difuzate, deoarece cameramanul era de fapt un lucrator deghizat al politiei sau a serviciilor de inteligenta. Aceste materiale pot fi vizionate doar in timpul procesului de judecata, daca va fi necesar de demonstrat vina organizatorilor protestelor sau a participantilor de rand.
Daca politistii nu vor opri protestul folosind motivatii posibile si imposibile, se va simti prezenta persoanelor inarmate – mult prea multe si active, solicitand de cateva ori pe ora autorizatia, fortand protestatarii sa stea departe de institutia sau cladirea careia ii este adresat protestul. De asemenea, ei pot interzice utilizarea fluierelor, tobelor, trompetelor, posterelor, a cretei, etc. ori, pot solicita autorizatie speciala pentru folosirea acestora. Va fi nevoie de documente speciale pentru filmare sau fotografiere, pentru a lega un slogan de un copac sau gard, pentru a folosi o lozinca, un steag, pentru a ridica o scena sau amplasa un cort in strada.
Protestatarii tineri vor fi intrebati de varsta si vor fi rugati sa prezinte actele. Participantii si organizatorii vor fi ignorati de restul populatiei speriata de politie si de posibile presiuni la scoala sau la locul de munca. Persoane oficiale nu vor participa la protest, iar declaratia sau rezolutia adunarii nu va fi inregistrata oficial si nu va primi un raspuns legal12. Ba mai mult, dupa intrunire, o parte din organizatori sau participanti vor fi invitati la procuratura pentru a da explicatii pentru actiunile publice sau declaratiile facute, iar, in cazul in care organizatia este inregistrata, Ministerul Justitiei poate expedia o scrisoare amenintand cu lichidarea din cauza cuvintelor, expresiilor, melodiilor, cantecelor, steagurilor folosite la intrunire.
Desigur, daca organizatia s-a exprimat prin proteste stradale, nu va mai avea acces la subventionari sau facilitari oferite de stat sau administratia publica locala, persoanele implicate in acest tip de asociere, sau doar participante la demonstratii vor avea probleme cu gasirea unui loc de lucru sau burse de studii.
Nu doar politicienii, reprezentantii guvernului sau autoritatile locale considera anormala si extremista actiunile desfasurate in parc sau in strada, dar si persoanele care asculta de liderii sindicatelor, jurnalistii speriati, precum si persoanele care au putere de decizie cred si spun ca nu vor participa la greve sau miscari de protest13, iar cei care se implica in astfel de actiuni sunt platiti de forte oculte si partide politice din strainatate.

4. Recomandari – ce si cum putem schimba in Moldova/Chisinau?

in primul rand trebuie sa schimbam legile. Legea cu privire la activitatea ONG-urilor trebuie facuta mai clara si liberala.
Pentru a permite organizatiilor non-profit sa acumuleze mai usor fonduri, acestea trebuie sa poata prezenta doar un singur raport fiscal anual, intr-o forma simplificata; acestea ar trebui scutite de impozite, sau cel putin, impozitele ar trebui sa fie mai mici decat cele aplicate initiativelor comerciale. Legislatia fiscala ar putea prevedea o reducere a impozitelor (de 1% sau mai mult) pentru persoanele individuale sau afacerile ce sustin financiar ONG-urile, dupa modelul Poloniei si a altor state din Europa. Aceasta va consolida sectorul tertiar, il va face mai independent de guvern sau de banii proveniti din strainatate, mai activ in sfera sociala, in promovarea si apararea drepturilor omului, in actiunile „verzilor”, deoarece nu vor mai fi sub presiunea lipsei banilor, a angajarii unor manageri si contabili profesionisti costisitori. De asemenea, trebuie marit numarul programelor guvernamentale la nivel central si local care sa includa ONG-urile, sustinute din bani publici sau granturi externe pentru a consolida comunicarea si cooperarea intre autoritati si grupurile civice.
O alta lege care trebuie modificata tine de demonstratiile publice.
Cunoastem ca exista un proiect de lege bun privind intrunirile publice prezentat de Ministerul Justitiei, cu opinii pozitive din partea societatii civile si a OSCE/ODIHR14. insa autoritatile ar trebui sa depuna eforturi considerabile pentru a face aceste norme pe intelesul si aplicabile de catre functionarii publici.
Autoritatile locale ar trebui sa ofere mai multa sustinere, sau cel putin libertate asociatiilor.
Trebuie sa se ofere mai mult spatiu pentru exprimare sau intruniri. in parcuri ar putea fi construite scene acoperite sau in aer liber pentru artisti sau oameni de rand, mai multe panouri de afisaj trebuie instalate in piata pentru a permite publicarea opiniilor publice, anunturilor si micii publicitati. Populatia ar putea fi informata despre evenimentele organizate, mitinguri, demonstratii, finantari, etc. prin intermediul institutiilor publice locale de presa sau folosind alte mijloace.
Presa atat publica cat si privata ar trebui sa acorde mai multa atentie sectorului tertiar.
Jurnalistii ar putea fi mai sensibili la evenimentele si initiativele venite din partea unor persoane asociate. Aceste initiative si evenimente trebuie reflectate gratis, dar nu contra plata sau in schimbul altor stimulanti din partea ONG-urilor; astfel, jurnalistii si institutia pe care o reprezinta isi vor asigura mai multa credibilitate, popularitate, salarii mai mari.
Schimbarea va depinde si de cetateni si de organizatii, care trebuie sa ceara respectarea legii, a drepturilor si libertatilor lor.
Acestia ar trebui sa fie mai activi, mai uniti si implicati pentru a impune partidele de guvernamant sa ia decizii bune, sa influenteze procesul de luare a deciziilor in Republica Moldova.

5. Concluzii

Posibil este ceva de scris si despre sistemul judiciar si judecatorii responsabili de cazurile ce tin de libertatea de exprimare si intrunire, insa nu am avut posibilitatea sa cercetez acest aspect in Polonia, iar in Moldova inca nu mi-am creat o opinie vizavi de initiativa presedintelui Voronin de a plasa responsabilitatea pentru cazurile pierdute la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg asupra judecatorilor si functionarilor publici. E posibil ca in judecata nu se iau decizii corecte si legale, care sa corespunda standardelor europene din lipsa de independenta a justitiei.
Sunt sigur ca cele cateva reforme institutionale si legale propuse mai sus vor face posibile dezvoltarea unor grupuri de initiativa civica. Multe dintre comunitatile virtuale existente, miscarile non-formale, grupuri de initiativa vor creste si se vor consolida, se vor conforma cadrului legal existent si se vor legaliza, iar altele vor deveni organizatii non-formale puternice si sanatoase, ca un semn al unei societati libere si democrate.

———————————————–

1 in anii alegerilor se organizeaza mult mai multe intalniri datorita acestor evenimente. Peste ¾ din totalitatea actiunilor stradale sunt initiate de partidele politice.
2 Acestea nu includ miile de ceremonii anuale organizate de Biserica Ortodoxa, subordonata Patriarhiei Rusiei, care de asemenea este apropiata partidului de guvernamant din Moldova. Posibil doar mica parte din confeiuni trebuie sa ceara permisiunea sa organizeze manifestatii in locuri publice, insa printre acestea se numara si Mitropolia Basarabiei, subordonata Patriarhiei Romane, care a fost inregistrata oficial in Moldova doar dupa decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului.
3 S-a estimat ca o asociatie trebuie sa prezinte aproape 40 de rapoarte anual, desi nu are activitate financiara.
4 Conform unei surse de la grupul Wybieram.pl majoritatea actelor prezentate institutiei de stat pentru inregistrarea ONG-ului sunt intoarse inapoi pentru modificare si completare, proces care poate dura de la cateva luni pana la un an. Din aceasta cauza multe initiative raman neinregistrate oficial, persoanele isi inceteaza activitatea sau raman in anonimat.
5 Spre exemplu, Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei ne-a informat ca doar organizatiile non-formale din Belorus primesc granturi, din cauza situatiei politice tensionate din Belorus si a mediului precar pentru societatea civila, insa si atunci activitatile finantate se vor desfasura in cooperare cu o organizatie din Polonia.
6 Unii activisti tineri din Comitetul Wolny Kawkaz ce promoveaza drepturile refugiatilor din Cecenia, au afirmat ca unul dintre protestele organizate de acestia in fata Consulatului Rusiei din Cracovia a fost dispersat de catre politie, pe motive ca erau mai multi de 15 protestatari. Politia a folosit pistoale cu apa. De asemenea, cativa dintre protestatari au fost retinuti de politie, din cauza ca scandau: “Putin e un criminal. Путин – убийца!”, insa in cele din urma acestia nu au fost adusi in fata instantei de judecata.
7 Am organizat in Varsovia cateva actiuni stradale in numele organizatiei mele din Moldova, Hyde Park, cu scopul de a identifica procedurile pe care trebuie sa le urmeze o organizatie poloneze, pentru a observa reactia functionarilor publici, a politiei, a presei si a altor persoane. Desi am informat autoritatile orasului Varsovia despre intentiile mele abia vineri, duminica am iesit in strada si nimeni nu m-a oprit sa-mi fac lucrul, sa ma exprim intr-un protest stradal. Dupa actiune m-am plimbat pe strazi cu un poster de protest lipit de spate, insa nimeni nu m-a intrebat de permisiuni si autorizatii, nimeni nu m-a agresat cum mi s-ar fi putut intamplat mie sau altcuiva in Moldova, chiar in fata politiei.
8 Drepturile omului in Moldova – 2006, Raportul Asociatiei Promo Lex, Chisinau, 2007
9 Id., p. 270.
10 in septembrie 2007 trei persoane de la Asociatia Hyde Park au fost impusi prin judecata sa plateasca o amenda enorma pentru participarea la o demonstratie anuntata de a patra persoana, care, insa nu a fost prezenta la actiune. Cand au fost intrebati de curte, autoritatile locale au raspuns ca nu organizatia a cerut permisiunea, ci o persoana, care, de fapt era vice-presedintele Hyde Park, iar doi dintre condamnati au fost anterior mentionati ca organizatori ai protestului, de asemenea, s-a declarat ca pana la 10 persoane vor participa la protest. Verificati cazurile Hyde Park vs. Moldova la CEDO anul viitor.
11 Hyde Park ONG s-a auto-lichidat, deoarece timp de un an nu a putut legaliza, nici in judecata, schimbarea statutului, noul presedinte si consiliu ales, de asemenea au fost supusi presiunilor din partea autoritatilor fiscale, politie, procurori, etc. vezi www.curaj.net/hp
12 La Parlament ar putea fi fizitati de un politician din opozitie sau chiar de o delegatie intreaga, mai ales daca vor fi prezenta cemerele de televiziune; la Presedintie petitia lor va fi inregistrata si va avea un raspuns formal, dar problema aproape sigur nu va fi rezolvata; la Guvern gardienii ii vor invita sa-si lase petitia in cutia de la intrare, a doua zi sa sune la un telefon ca sa afle numarul de inregistrare, si inca cel putin o luna sa astepte pentru un eventual raspuns formal si superficial. Nu conteaza ca ai o scrisoare de la persoana fizica sau document oficial de la institutii, toate sunt directionate spre cutia din strada, care, la MAI de exemplu, e mereu plina.
13 Conform ultimelor sondaje, un procent mic din populatie a participat in proteste de strada, iar aproape 90% nu vor recurge la aceasta metoda pe viitor pentru a-si rezolva problemele, desi majoritatea nu sunt satisfacuti de situatia actuala.
14 Vezi www.legislationline.org [Opinia/Nr.: FoA / MOL/093/2007(IU)]