Shi-i trebu la un om ca si si simti ghini? O nhik tati! Pashi shi sanatati, copchii burduhosh, un pahar di jin, ploai la timp shi pashi-n tati lumea. Numa k in ultimu timp tat merji pi di-a ndoasilia. Lumia si distrabaliazi cu zi shi treshi. Tat ii pi dos. Fetili poarti pantaloni, da baieti par lung. Undi s-o mai vazut asa sheava? Bunishii nhii si crushesc : “parci n-am vazut nhishiodati ca un cucos si si sui pi altu sau o oai s-o calareasci pi alta, doamni feresti”. Iaca ieu stau shi ma gindesc: la shi-mi trebui limba asta daci n-am shi puni pe dinsa – principalu-i s-ai shi puni pe limbi, nu cum si numeshti… Shi rusi-s oamini buni! Cind frat-nheu o fost la Sever, la taiet paduri, o spus k lumia acolo tari-i buni la suflit. Bliaaa, da ciurshili shelia di armeni tari-s prosti – nu shtiu nhik rusasti. Verisoru nheu cari o fost in Afgan tot asa zishi: is biti ai, nu stiu nhik-nhik rusasti. Disari am s-ma duc la club co caldari di jin sa bem cu patzani shi cu padrujtili pini dimineati, a-s-ni pricalim ia ibu. ai, moldovanu-i ashai di cind ii iel: un pahar di jin, o vorbi buni, pashi shi sanatati. Pi noi nu ni gruzashti cu politica. Pidarashi istia di politishieni si-ntilectuali numa si futi capu shtiu, da poporu sufiri. Vsio, gata bazaru: vorba lungi – sarashia omulu. Prinshipalu-i si shim oamini. Hai davai, pashi shi sanatati!
32 de răspunsuri la “Crashiun ferishit sau prinshipalu-i si shim oamini!”
Craciun fericit
Cam asa ar arata limba ‘moldavigniasci’ by comunistu’ Voronin & Co…
P.S. Toate-s vechi si noi sunt toate…
:)):)):)) Davai! :)):)):))
Pentru prima data in Romania in Romania o femeie purtand pantaloni a aparut pe strada in Bucuresti in anul 1906. O multime de barbati „ultrgiati” au facut o demonstratie de protest in spatele ei, de pe calea Victoriei pana la intrarea in parcul Cismigiu, unde in sfarsit au lasat-o in pace!(din Istoria Bucurestiului).
Uite asta mai inteleg si eu eroina!!! Dar nu inteleg gestul barbatilor care ii calcau pe urme: se temeau chiar atat de mult de lege, ca nu s-au incumetat s-o linseze?
Cred ca aceasta este mai degraba limba vorbita de un puscarias sezut intr-o puscarie mixta de sateni necarturari si hoti in lege rusi.
Nu are nimic in comun cu adevarata limba moldoveneasca.
Urmariti acest clip video sa vedeti care a fost limba moldoveneasca la inceputuri: http://www.protv.md/filme/limba-moldoveneasca-a-fost-inspirata-de-sovietici.html#22914
# „Cred ca aceasta este mai degraba limba vorbita de un puscarias sezut intr-o puscarie mixta de sateni necarturari si hoti in lege rusi”.
Ha-ha-ha, intra in orice club, nu conteaza de la sat sau de la oras, si o sa te convingi ca limba vorbita e mult mai rusificata si mai stalcita. Pur si simplu, din decenta si ca sa se inteleaga macar ceva din text, am evitat injuraturile curente, am utilizat numai o data cuvintul „blea”, care insoteste practic fiecare propozitie a majoritatii tinerilor din Basarabia.
De fapt, definitia ta este corecta. Spuneam doar intr-un text anterior ca societatea moldava a imprumutat mult din puscariile ruse, sovietice, dar tu ai fost destul de reticenta.
Da nici Voronin nu are nimic cu „limba moldoveneasca” ! Si cu nici o alta limba de fapt! Asa ca e foarte bun discursul!Si chiar asa tot nu-i „alta limba” cum pretinde Varonin, de vreme ce am inteles „mesajul”.
intr-adevar Anton, graiul moldovenesc vorbit in Basarabia, asa stalcit cum este el, este comprehensibil pentru orice roman. Desi, in ultimul timp, se inregistreaza totusi progrese uimitoare in acest domeniu.
Doar ca, in special adolescentii, se prostesc, crezand ca este cool sa impestritezi limba cu rusisme.
Totusi, textul se refera si la alte teme decat limbajul, care tin de mentalitate etc.
Carolina cred ca esti o persoana care a trecut prin multe dupa cum se vede!nerespectarea unei persoane sau a unei natiuni nu este totusi o crima,ai dreptul tau si tu ma rog,da principalul e sa ai putin respect de acest site,cetatenii R.Moldova,si de tine insa-ti,caci noi intelegem parerile tale si multe alte ce ne spui!mai ales sa stii ca majoritatea de aici sunt moldoveni,caci si siteul e moldav nu,pursisimplu moldoveni ce vorbesc limba romana,insa nu cred sa nu stie si alte limbi importante(ca limba rusa de exeplu)insa ei dau dovada de un oarecare respect de sine insasi,de tara sa(Moldova)si Suveraniteatea lor!tu insa cu nervii tai da-ti pe fata iti exprimi in primul rind respectul fata de tine,aici nu merge vorba de forta fizica,INTELEGE!!!!,dar cea de cultura(morala)!totusi staruite ca poti fi si tu respectata pina la urma nu numai pe acest site nationalist…succes!
Limba „maldavineasca” a lui Varonin si a Carolinei este geniala, pentru ca pana si a recita fraze din aceasta limba ii face pe romani sa se umfle de ras: „cracanati kampasul…slobozind…in fund” parca suna tot romaneste, totusi, dar o romaneasca de bordel! Varonin ar putea castiga bani in Bucuresti daca vine sa reshite fraze din linghile astea la Teatrul…Mic! Blea!
ªi inca ceva. Graiul moldovenesc, curatat de rusisme este foarte frumos, ca si celelate graiuri romanesti, de altfel.
Ghoorg: sigur ca am inteles la ce te referi! Dar ma face sa rad faptul ca indiferent ce face Voronin si sleahta, tot acolo suntem: singura impresie pe care o fac ei este ca „se screm” sa inventeze o alta limba, care nu iese!! Uneori si in Ardeal unii tineri folosesc cuvantul unguresc „na” (no) la nesfarsit ca sa faca pe desteptii. Ma gandesc ca e la fel cu „blea” care nu stiu ce inseamna. Dar poate ca tot nimic nu inseamna, ca „na”.
Tinerii nostri, si in general populatia, seamana izbitor de mult cu Cetateanul turmentat, al lui Caragiale, iar mentalitatea lor nu se deosebeste prea mult de a buneilor lor. E bine… sau rau? Nu sunt sigur.
Stiu; si mie imi place foarte mult. E chiar frumos!
Pentru prima data am auzit graiul moldovenesc curat din Basarabia la…Leningrad! O taranca venita la fiul ei ce facea armata acolo a vorbit asa de frumos incat mi-a schimbat total parerea mea, formata dupa „radio Chisinau” si „radio Moscova”.
Scurtatura ruseasca „blea” vine de de la cuvantul rusesc „bleadi”, care in limba romana inseamna „curva”.
P.S. In atentia administratorilor site-ului: „Blea” este analogul cuvantului olandez „klootwijf”.
intr-adevar este asa. Numai ca „blea”-ul folosit atat de des nu prea are mai nimic in comun cu notiunea de „bleadi”. E ceva intre o injuratura si un cuvant de legatura, adevarat ca obscen.
Dar n-am inteles ce legatura are cu cuvantul olandez. Sunt sinonime? Adica olandezii folosesc la tot pasul “klootwijf”?
De acord si nu, Gheorghe!
Tinerii pronunta astazi cuvantul „blea” ca cuvant de legatura.
Dar vei fi mirat ssa afli ca multi nu stiu ce inseamna „blea” sau pur si simplu nu atribuie acestui cuvant sensul cuvantului „bleadi”.
Din aceste considerente auzi la tot pasul „blea” si „blea”.
Uite daca acesti tineri s-ar mai duce sambata la biserica alta poveste ar fi! Cred ca ar afla acolo ce si unde cu cuvantul „blea”.
Referitor la sinonimul in olandeza – da, olandezii folosesc frecvent acest cuvant. Dovada – vezi cum scrie ‘hohllander’ pe acest forum!
Krajun Ferijit tuturor Bajarabienilor !
Dumnijeu sa lumineje tajti rojmanii in tajta jara romajneaska .
Taiejti porjcu,taiejti oija,cojustriti carjant mujlt,ji vja rojg fajeti pojd pa prjut !
Ca ja trejeti inj Rojmania,chearj ji farja jetatenia !
Da, intr-adevar, daca ar merge la biserica tinerii n-ar mai injura (acolo la biserica). Ar face-o insa in spatiul profan. ªi poate chiar mai abitir. Asa ca, decat sa-i vad habotnici si cu bliadiul in gura, mai bine sa ramana cum sunt.
Sarmanii porci si oite, sarmanele animale! Sarbatoarea si bucuriile noastre inseamna trecere in nefiinta pentru ele. E strigator la cer! De ce stau cu mainile in san cei care militeaza pentru drepturile animalelor, vegetarienii?
Daca tot vorbeam anterior de alienare, vreau sa aduc urmatorul exemplu. La emisiunea de stiri a Pro-TV-ului se difuza un reportaj din centrul Chisinaului, care trata problema brazilor, devenita intre timp suta la suta politica. Dar am ramas surprins de cata miopie dau dovada tinerii, in special tinerele noastre, care cred ca e de bun simt sa eludezi dimensiunea politica, s-o faci pe prostul si sa declari ca te duci in piata doar ca sa sarbatoresti, pentru ca toti brazii sunt frumosi. Chiar asa! Iata cam ce spunea aproximativ una din intervievate: „Sarbatchioarea de Cratchiun estzi frumoasi si ieu o sa vin pe Piata si sarbatchioresc Craciunu, pentru ca tochi brazi sunt frumosi si noi trebu si ne bucuram de sarbatchioare, sa ne veselim. Brazii nu au culoare politici. Eu o si merg la tochi brazii”.
Pentru comentariul 5.
# „Cred ca aceasta este mai degraba limba vorbita de un puscarias sezut intr-o puscarie mixta de sateni necarturari si hoti in lege rusi”.
Pe viitor promit sa scriu un text care ar reda cat de cat fidel limbajul, pronuntia baietilor si fetelor capricioase de la oras, care cred ca vorbesc gratios, dar care sunt la fel de ridicole ca si Chirita din Iasi, folosind un soi de limbaj struto-camila.
catre post.15
„blea” (bucashka), din rusa mai inseamna – giza (o insecta, un puricel, un nimic).
Hai sa fim nici una, nici alta. 😀
Adevarat, numai ca sensul invocat de tine nu are nimic in comun cu blea-ul atat de drag basarabenilor. Bleaaaa!!!
…nu ma incalzeste nici varianta trei, in contextul tau. ha-ha! 😛
ªi ce-ar trebui sa spun sau sa fac, Anatol, ca sa te incalzesti si tu? Tu ce senx al cuvantului preferi, daca nu e secret?
http://www.trilulilu.ro/voievodul/e16ba40186babc
Pai, nu despre autor este vorba.
Eu nu doresc sa fiu in nici una din acestea ipostaze.
Problema abordata este cat se poate de actuala. Mai ales sunt afectati puternic cei care pleaca la munca in Rusia.
Limbajul lor devine dezastruos de stalcit si haios. Totodata ar trebui sa ne puna in garda si impactul asupra copiilor lor.
Cunosc aceasta problema nu prin auzite.
pentru zdreanta de carolina panfil
cat iti da vladimir zdreanta?
sau iti plateste in natura
la cat esti de zdreanta nu cred ca te deranjeaza bosorogul
sau esti si tu o zdreanta martaloaga?
cred ca tinerii romani din BASARABIA ar trebui sa foloseasca in locul cuvantului „blea” carolina panfil
expresia carolina panfil din „limba moldoveneasca” are ca sinonim in LIMBA ROMANA cuvantul „tarfa ieftina”.