Invitatie

Stiu ca discutia este pe alta topica, dar nu vad o topica mai apropiata, deci voi plasa acest articol aici.

Toate cele bune,

Aurelian Rus

http://www.jurnal.md/article/6571/

Politic
editia Nr. 698 din 18 Aprilie 2008
Mark Tkaciuk si negocierile in problema Transnistriei
autor: editia Nr. 698 din 18 Aprilie 2008
Dr. Aurelia FELEA (Chisinau)

Drd. Ionas Aurelian RUS, lector, Universitatea Rutgers (SUA)

Persoanele care urmaresc evolutia negocierilor ce vizeaza Transnistria au avut prilej sa observe ca la majoritatea acestor intruniri, alaturi de ministrul de Externe, de presedintele Moldovei sau de alti demnitari, participa aproape de fiecare data fostul consilier al lui Vladimir Voronin in probleme de politica interna, actualul consilier in probleme politice Mark Tkaciuk. intrucat implicarea acestui functionar in politica externa parea sa depaseasca atributiile sale formale, este firesc sa ne intrebam ce rol joaca Tkaciuk in tratativele cu Moscova si in ce sens le poate influenta. Efortul se justifica cu atat mai mult cu cat discursurile presedintelui si consilierului vadesc remarcabile confluente ideatice.

Fenix, contrapondere la miscarea initiata de istoricii romani

Mark Tkaciuk s-a nascut la 26 septembrie 1966 in orasul Soroca. Provine dintr-o familie mixta, mama fiind armeanca, iar tatal – ucrainean. La sfarsitul anilor 1980, in timpul cand studia la Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din capitala Moldovei Sovietice, Tkaciuk a facut parte dintr-un grup de tineri preocupati de probleme de istorie a tinutului natal. Grupul se numea Fenix si-si desfasura activitatea sub auspiciile organizatiei komsomoliste din orasul Chisinau. in anii 1988-1989, la institutia de invatamant mentionata, a existat cenaclul Bogdan-Petriceicu Hasdeu, creat de studentii facultatii de istorie, care refuzau sa accepte istoriografia sovietica oficiala si pledau pentru o istorie nefalsificata, nationala. Examinata retrospectiv, activitatea organizatiei Fenix, aproape necunoscuta publicului larg, poate fi vazuta ca o contrapondere la viguroasa si populara miscare de liberalizare a gandirii istorice, initiata de istoricii etnici romani.
in 1991, Tkaciuk a studiat la Londra, unde, potrivit unei surse conectate cu un serviciu special occidental, a intrat in contact cu serviciul de spionaj britanic MI-6. Tkaciuk si-a luat doctoratul in anul 1995, la St.-Petersburg, cu o tema despre geti, conexiunile cu lumea politica si academica din fostul imperiu fiind, dupa toate semnele, extrem de importante pentru formarea sa intelectuala.

Organizator al campaniei electorale a PCRM

Mark Tkaciuk apare printre sustinatorii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) in ajunul alegerilor din anul 2001. A fost unul dintre organizatorii campaniei electorale a acestui partid, fapt care nu ne surprinde, de vreme ce tatal sau, Evgheni Tkaciuk, activa in calitate de redactor al ziarului Comunistul, organul de presa al PCRM.
Intrand in parlament pe listele acestui partid, Tkaciuk a renuntat, in mai 2002, la mandatul de deputat, declarand ca revine la preocuparile sale stiintifice. La scurt timp dupa aceasta, avea sa devina consilier al presedintelui Moldovei. A aratat prompt, public si explicit, ca-l apreciaza pe Vladimir Voronin, numindu-l „presedintele nostru iubit”. Ultimul l-a numit pe amicul lui Tkaciuk, Alexei Tulbure, reprezentant al Moldovei la Consiliul Europei.
Potrivit unei publicatii de limba rusa, in septembrie acelasi an, Tkaciuk s-a intalnit la Moscova cu Vladislav Surkov, adjunctul sefului administratiei de la Kremlin si unul din cei mai influenti politicieni din anturajul lui Vladimir Putin. Pe atunci la presedintia rusa se lucra in directia crearii unei subdiviziuni, care urma sa elaboreze si sa promoveze noi strategii fata de tarile si enclavele nerecunoscute din spatiul postsovietic. in centrul acelei discutii s-a situat problema privatizarilor din Transnistria. inainte de aceasta, in august 2002, conducerea rusa discutase cu liderii din Abhazia despre necesitatea privatizarii proprietatii de stat din aceasta republica, astfel incat cel putin o parte a cumparatorilor sa fie intreprinzatori rusi.

Idolul Che Guevara

Despre preferintele ideologice ale consilierului se poate spune ca sunt eterogene, in prim plan situandu-se totusi autoritarismul. Idealul tanarului Tkaciuk a fost Ernesto Che Guevara, revolutionar pe care il venereaza pana in prezent. in anii 1990, Tkaciuk inclina spre un „anarhism ca antipolitica si ca etica de afirmare zilnica a libertatii” si exalta misiunea emancipatoare a personalitatilor de exceptie. Desi descrie in culori sumbre situatia din URSS („capitalism de stat greoi”, „partocratie venala” etc.), pare sa nutreasca convingerea ca, dupa 1990, regimul sovietic trebuia sa urmeze alta cale de evolutie decat aceea pe care o cunoastem, dar evita sa defineasca alternativa. in tratarea lui Tkaciuk, sistemul comunist nu s-a prabusit, ci a fuzionat cu cel capitalist, iar idealul echitatii sociale a supravietuit statelor socialiste si-si „continua marsul triumfal pe planeta”. Tkaciuk sustine ca nu este corect ca vocabulele comunism si democratie sa fie asociate cu „pocitaniile si lepadaturile”, care incearca periodic sa le monopolizeze. Istoricul ignoreaza realitatea accesibila bunului-simt, dar si lucrari notorii de filosofie politica, ce scot in evidenta imoralitatea intrinseca doctrinei comuniste.
Tkaciuk dezaproba in termeni care nu lasa loc pentru aprecieri nuantate constructia statala desfasurata timp de zece ani dupa proclamarea independentei Republicii Moldova. in opinia lui, pana in anul 2001, Moldova a fost un „stat-fantoma”, cetatenia caruia nu era decat o „viza de resedinta”, „un semn de punctuatie usor de infruntat in geopolitica sud-europeana”, o tara unde prapastia dintre cetateni si functionari este mai mare decat oriunde in lume si pe care oamenii o parasesc incontinuu. Tkaciuk sugereaza ca la radacina raului se afla miscarea nationala din anii 1990 si ca „trecutul romanesc” in niciun caz nu putea sa genereze un „prezent moldovenesc promitator”.

Dusmanul trecutului romanesc

in intelegea lui Tkaciuk si a persoanelor din cercul acestuia, Republica Moldova este un punct al contactelor dintre culturi si popoare, care trebuie sa profite de pe urma pozitionarii sale avantajoase, pentru a juca rolul de liant al civilizatiilor. Aceleasi idei sunt promovate de revista de arheologie Stratum plus, ce apare in limba rusa, sub egida ªcolii Antropologice Superioare din Chisinau, institutie intemeiata si condusa de Tkaciuk. in paginile revistei apar din cand in cand articole dedicate unor probleme de istorie medievala si moderna, in care este justificata ocuparea Basarabiei de catre Rusia in anul 1812, este persiflata modernizarea Romaniei, apreciata ca superficiala, ridicol de mimetica in raport cu civilizatia vest-europeana (modernizare pe care Basarabia nu a avut nevoie s-o urmeze, deoarece dispunea de un alt model, superior, Rusia) si este tratata cu dispret realitatea moldava postsovietica.
Elita culturala din Moldova este, potrivit lui Tkaciuk, provocator de primitiva. Relativ la opozitie, consilierul presedintelui a sugerat in repetate randuri ca este un rau comparabil cu fascismul. intr-un interviu acordat publicatiei Nezavisimaja Moldova la 14 mai 2004, el califica majoritatea fortelor de opozitie drept secte totalitare, rasarite din fosta nomenclatura sovietica, epuizate din punct de vedere intelectual si preocupate exclusiv de propriile interese. Consilierul presedintelui afirma ca acestea sunt subordonate tehnologiilor politice straine, in particular din SUA, si ca vor ajunge in curand in punctul terminus al unui dramatic proces de autodistrugere. Este de notat, intre altele, faptul ca in eseurile si articolele sale Tkaciuk si-a exprimat neincrederea fata de valorile civilizatiei occidentale si i-a ridiculizat pe oamenii de stiinta si pe actorii politici din Republica Moldova, care beneficiaza de sprijin din Occident. Voronin a declarat si el ca ceea ce s-a intamplat dupa proclamarea independentei a fost un dezastru si ca dusmanul principal al comunistilor instalati la putere este „nomenclatura” postsovietica, pe care o mai numeste „birocratie feudala”. Urmand aceasta linie de gandire, nu se poate ajunge decat la concluzia ca unica forta politica sanatoasa din Republica Moldova este Partidul Comunistilor si ca tara trebuie sa persiste in orientarea sa spre Rasarit.

Extrapoleaza propria criza de identitate

Desi face trimitere la surse si la curente de gandire occidentale, grupul de intelectuali la care adera Mark Tkaciuk se informeaza preponderent din lucrari editate in limba rusa. Revista Stratum plus, mentionata anterior, omagiaza aproape exclusiv cercetatori sovietici din Federatia Rusa.
in ultima instanta provinciale, persoanele din aceasta categorie nu se inscriu nici in cultura basarabeana, de esenta romaneasca, nici in cea rusa, mai mult, sunt ranchiunoase in raport cu metropola rasariteana, insinuand ca aceasta nu le acorda suficienta consideratie. De aici provin pesemne majore tensiuni interioare si o acuta criza de identitate, pe care o extrapoleaza asupra populatiei majoritare din Republica Moldova. Acest segment al elitei politice pune la indoiala sinceritatea basarabenilor care se identifica cu romanismul, calificand manifestarile de acest fel drept oportuniste. Moldoveni sunt tratati nu cu ura sau cu lipsa de respect, ci cu un fel de condescendenta toleranta, ce se metamorfozeaza rapid in ostilitate, daca incearca sa se autodefineasca drept romani.

Ideologul federalizarii

Pozitia ocupata de presedintie in aplanarea diferendului transnistrean se lasa decriptata, intr-o oarecare masura, in urma analizei opiniilor exprimate pe aceasta tema, in diferite situatii, de catre Tkaciuk. Venind la putere in 2001 si mizand pe faptul ca fundamentul sau ideologic, in special opiniile privitoare la identitate, la trecutul sovietic etc., nu se deosebesc esential de cele impartasite de liderii de la Tiraspol, conducerea Partidului Comunistilor si-a imaginat ca va putea rezolva conflictul transnistrean in viitorul cel mai apropiat. in anul 2002, il gasim pe consilierul presedintelui, impreuna cu Alexei Tulbure, promovand activ planul de federalizare a Republicii Moldova, elaborat de OSCE.
Dupa esuarea planului Kozak, lui Tkaciuk i-a revenit o misiune deosebit de delicata – sa explice refuzul subit al presedintelui de a semna documentul, dupa ce aparent „partile” ajunsesera la consens in momentele esentiale. Se stie ca Dmitri Kozak a comentat conduita lui Voronin din toamna anului 2003 intr-un interviu dat publicatiei moscovite Kommersant. Kozak sustinea ca Voronin s-ar fi autobiciuit cu cuvinte dintre cele mai urate, ca ar fi regretat cumplit faptul ca l-a dezamagit pe Putin etc. Diplomatul rus lasa sa se inteleaga ca „imprevizibilul” presedinte al Moldovei nu merita respect: „Nici in viata de toate zilele, conchidea el, nici in politica nu decazi in asa hal”.

Reprezentanti ai unei parti a elitei rusesti

Consilierul presedintelui a oferit propria versiune – nefiresc de emotiva pentru situatia sa – a tratativelor purtate pe marginea Memorandumului. Raspunsul lui Tkaciuk era gazduit de aceeasi publicatie care-l intervievase pe Kozak. Tkaciuk sustinea, intre altele, ca oficialii de la Chisinau au fost deranjati de includerea, la cererea neasteptata a lui Kozak, a punctului despre prezenta militara rusa, extinsa pana in anul 2020. Kozak spunea ca asemenea stipulatie era absolut necesara, pentru a castiga bunavointa Tiraspolului, dar promitea ca armatele ruse nu vor stationa mai mult de trei ani. Diplomatul rus, declara Tkaciuk, l-a asigurat pe Voronin de faptul ca celor mai importanti actori de pe scena politica a lumii – OSCE, SUA, UE – li s-a comunicat continutul planului si ca acestia l-au aprobat; atunci insa cand partea moldava a inceput sa contacteze organismele europene, precizand pozitia lor, s-a aflat ca oficialii rusi nu aranjasera cu nimeni nimic si pur si simplu minteau. in consecinta, afirma Tkaciuk, conducerea de la Chisinau a devenit constienta de propria naivitate, de jocul celor mari, dar si de faptul ca, in realitate, „nu exista nici un fel de parte transnistreana independenta, ci doar reprezentanti transnistreni ai intereselor unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse”.

Simularea procesului de negocieri

La prima vedere, declaratiile pot trece drept rechizitoriu prezentat Moscovei, daca in spatele culpabilizarii „unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse” nu s-ar intrevedea tendinta de a salva imaginea atragatoare a Rusiei ca intreg si a conducerii ei de varf. Evolutiile din ultimul timp, inclusiv intalnirile liderilor de la Chisinau cu presedintele Putin, par sa valideze aceasta interpretare. Sa observam, de asemenea, ca Tkaciuk clameaza neputinta tarilor mici in fata presiunii statelor mari, puternicii din Vest, nedeosebindu-se, in acest sens, de cei din Est. Afirmatia tinde, dupa parerea noastra, sa induca in societate un sentiment de infirmitate si se intalneste, intr-un fel, cu ideea, vehiculata de guvernare, potrivit careia orice incercare de remediere a situatiei din Basarabia – pe taram economic, politic sau cultural – este din start compromisa, atata timp cat nu este aplanat conflictul transnistrean.

in anul 2006, Mark Tkaciuk si Vasile ªova au efectuat vizite la Moscova, unde se presupune ca au discutat despre perspectiva unei Moldove loiale Rusiei, daca aceasta din urma va contribui la solutionarea problemei Transnistriei. Sa mai luam aminte ca, desi a criticat vehement instrainarea intreprinderilor din Transnistria, operata de regimul separatist de la Tiraspol, Voronin s-a aratat, in acelasi timp, satisfacut de faptul ca majoritatea noilor proprietari provin din Rusia. Conducerea de la Chisinau continua sa defineasca relatiile Republicii Moldova cu Federatia Rusa drept „parteneriat strategic”, dupa ce, incepand cu 2004, a declarat in repetate randuri ca Rusia mentine in Moldova forte de ocupatie.

Legati mental de spatiul rasaritean

Marea drama a comunistilor moldoveni consta in incapacitatea de-a intelege – sau de a recunoaste deschis –, chiar dupa ce Kremlinul le-a subminat in mod evident campania electorala din 2005, ca tratamentul aplicat de catre Rusia Moldovei nu depinde deloc de „sentimentele nobile” nutrite de conducerea de la Chisinau fata de Moscova. Mentinerea indelungata la putere in Moldova a unei formatiuni, indiferent de orientarea ei ideologica, implica stabilizarea situatiei si se poate argumenta ca este de natura sa genereze conditii favorabile pentru reunificarea tarii. Or, conjunctura internationala creata dupa caderea URSS n-a permis nicidecum dezlegarea diferendului in sensul dorit de Rusia si restabilirea controlului sau asupra intregii Moldove. De aceea, puterea din rasarit a fost interesata de-a lungul anilor – si mai este inca, deocamdata – sa simuleze un proces de negocieri, sa tergiverseze aplanarea conflictului si sa dezechilibreze periodic viata politica de la Chisinau.
Dupa cum invedereaza, o data in plus, biografia politica a influentului consilier prezidential Mark Tkaciuk, liderii comunisti continua sa fie legati mental de spatiul rasaritean si n-au renuntat nici pentru o clipa in forul lor interior la traditiile de guvernare autoritariste. Ei vor fi tentati in continuare sa solutioneze conflictul transnistrean intr-o maniera voluntarista, mimand consultarea poporului, dar tragand mereu cu ochiul la reactia sefului de la Kremlin.

Recomanda acest articol

Adauga / Vezi toate comentariile
Vizualizāri: 1207
Comentarii: 0

5 răspunsuri la “Invitatie”

din presa spune:

21/4/2008 la 2:15 pm

Acum o luna, Parlamentul R.M. a adoptat, in lectura finala, noua lege a intrunirilor, prin care acestea se vor desfasura in R.Moldova la standarde europene http://www.azi.md/print/48246/Ro
Ramane doar ca presu Voronin sa promulge sau sa respinga legea…

Basarabenii protesteaza pentru ca s-au saturat sa dea spaga
http://www.youtube.com/watch?v=aTIXLUjTULQ&feature=related
ghe.brega spune:

21/4/2008 la 2:36 pm

detalii despre intrunirile publice initiate de noi gasiti aici
http://www.curaj.net/?s=protest
Ionas Aurelian Rus spune:

21/4/2008 la 7:54 pm

Stiu ca discutia este pe alta topica, dar nu vad o topica mai apropiata, deci voi plasa acest articol aici.

Toate cele bune,

Aurelian Rus

http://www.jurnal.md/article/6571/

Politic
editia Nr. 698 din 18 Aprilie 2008
Mark Tkaciuk si negocierile in problema Transnistriei
autor: editia Nr. 698 din 18 Aprilie 2008
Dr. Aurelia FELEA (Chisinau)

Drd. Ionas Aurelian RUS, lector, Universitatea Rutgers (SUA)

Persoanele care urmaresc evolutia negocierilor ce vizeaza Transnistria au avut prilej sa observe ca la majoritatea acestor intruniri, alaturi de ministrul de Externe, de presedintele Moldovei sau de alti demnitari, participa aproape de fiecare data fostul consilier al lui Vladimir Voronin in probleme de politica interna, actualul consilier in probleme politice Mark Tkaciuk. intrucat implicarea acestui functionar in politica externa parea sa depaseasca atributiile sale formale, este firesc sa ne intrebam ce rol joaca Tkaciuk in tratativele cu Moscova si in ce sens le poate influenta. Efortul se justifica cu atat mai mult cu cat discursurile presedintelui si consilierului vadesc remarcabile confluente ideatice.

Fenix, contrapondere la miscarea initiata de istoricii romani

Mark Tkaciuk s-a nascut la 26 septembrie 1966 in orasul Soroca. Provine dintr-o familie mixta, mama fiind armeanca, iar tatal – ucrainean. La sfarsitul anilor 1980, in timpul cand studia la Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din capitala Moldovei Sovietice, Tkaciuk a facut parte dintr-un grup de tineri preocupati de probleme de istorie a tinutului natal. Grupul se numea Fenix si-si desfasura activitatea sub auspiciile organizatiei komsomoliste din orasul Chisinau. in anii 1988-1989, la institutia de invatamant mentionata, a existat cenaclul Bogdan-Petriceicu Hasdeu, creat de studentii facultatii de istorie, care refuzau sa accepte istoriografia sovietica oficiala si pledau pentru o istorie nefalsificata, nationala. Examinata retrospectiv, activitatea organizatiei Fenix, aproape necunoscuta publicului larg, poate fi vazuta ca o contrapondere la viguroasa si populara miscare de liberalizare a gandirii istorice, initiata de istoricii etnici romani.
in 1991, Tkaciuk a studiat la Londra, unde, potrivit unei surse conectate cu un serviciu special occidental, a intrat in contact cu serviciul de spionaj britanic MI-6. Tkaciuk si-a luat doctoratul in anul 1995, la St.-Petersburg, cu o tema despre geti, conexiunile cu lumea politica si academica din fostul imperiu fiind, dupa toate semnele, extrem de importante pentru formarea sa intelectuala.

Organizator al campaniei electorale a PCRM

Mark Tkaciuk apare printre sustinatorii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) in ajunul alegerilor din anul 2001. A fost unul dintre organizatorii campaniei electorale a acestui partid, fapt care nu ne surprinde, de vreme ce tatal sau, Evgheni Tkaciuk, activa in calitate de redactor al ziarului Comunistul, organul de presa al PCRM.
Intrand in parlament pe listele acestui partid, Tkaciuk a renuntat, in mai 2002, la mandatul de deputat, declarand ca revine la preocuparile sale stiintifice. La scurt timp dupa aceasta, avea sa devina consilier al presedintelui Moldovei. A aratat prompt, public si explicit, ca-l apreciaza pe Vladimir Voronin, numindu-l „presedintele nostru iubit”. Ultimul l-a numit pe amicul lui Tkaciuk, Alexei Tulbure, reprezentant al Moldovei la Consiliul Europei.
Potrivit unei publicatii de limba rusa, in septembrie acelasi an, Tkaciuk s-a intalnit la Moscova cu Vladislav Surkov, adjunctul sefului administratiei de la Kremlin si unul din cei mai influenti politicieni din anturajul lui Vladimir Putin. Pe atunci la presedintia rusa se lucra in directia crearii unei subdiviziuni, care urma sa elaboreze si sa promoveze noi strategii fata de tarile si enclavele nerecunoscute din spatiul postsovietic. in centrul acelei discutii s-a situat problema privatizarilor din Transnistria. inainte de aceasta, in august 2002, conducerea rusa discutase cu liderii din Abhazia despre necesitatea privatizarii proprietatii de stat din aceasta republica, astfel incat cel putin o parte a cumparatorilor sa fie intreprinzatori rusi.

Idolul Che Guevara

Despre preferintele ideologice ale consilierului se poate spune ca sunt eterogene, in prim plan situandu-se totusi autoritarismul. Idealul tanarului Tkaciuk a fost Ernesto Che Guevara, revolutionar pe care il venereaza pana in prezent. in anii 1990, Tkaciuk inclina spre un „anarhism ca antipolitica si ca etica de afirmare zilnica a libertatii” si exalta misiunea emancipatoare a personalitatilor de exceptie. Desi descrie in culori sumbre situatia din URSS („capitalism de stat greoi”, „partocratie venala” etc.), pare sa nutreasca convingerea ca, dupa 1990, regimul sovietic trebuia sa urmeze alta cale de evolutie decat aceea pe care o cunoastem, dar evita sa defineasca alternativa. in tratarea lui Tkaciuk, sistemul comunist nu s-a prabusit, ci a fuzionat cu cel capitalist, iar idealul echitatii sociale a supravietuit statelor socialiste si-si „continua marsul triumfal pe planeta”. Tkaciuk sustine ca nu este corect ca vocabulele comunism si democratie sa fie asociate cu „pocitaniile si lepadaturile”, care incearca periodic sa le monopolizeze. Istoricul ignoreaza realitatea accesibila bunului-simt, dar si lucrari notorii de filosofie politica, ce scot in evidenta imoralitatea intrinseca doctrinei comuniste.
Tkaciuk dezaproba in termeni care nu lasa loc pentru aprecieri nuantate constructia statala desfasurata timp de zece ani dupa proclamarea independentei Republicii Moldova. in opinia lui, pana in anul 2001, Moldova a fost un „stat-fantoma”, cetatenia caruia nu era decat o „viza de resedinta”, „un semn de punctuatie usor de infruntat in geopolitica sud-europeana”, o tara unde prapastia dintre cetateni si functionari este mai mare decat oriunde in lume si pe care oamenii o parasesc incontinuu. Tkaciuk sugereaza ca la radacina raului se afla miscarea nationala din anii 1990 si ca „trecutul romanesc” in niciun caz nu putea sa genereze un „prezent moldovenesc promitator”.

Dusmanul trecutului romanesc

in intelegea lui Tkaciuk si a persoanelor din cercul acestuia, Republica Moldova este un punct al contactelor dintre culturi si popoare, care trebuie sa profite de pe urma pozitionarii sale avantajoase, pentru a juca rolul de liant al civilizatiilor. Aceleasi idei sunt promovate de revista de arheologie Stratum plus, ce apare in limba rusa, sub egida ªcolii Antropologice Superioare din Chisinau, institutie intemeiata si condusa de Tkaciuk. in paginile revistei apar din cand in cand articole dedicate unor probleme de istorie medievala si moderna, in care este justificata ocuparea Basarabiei de catre Rusia in anul 1812, este persiflata modernizarea Romaniei, apreciata ca superficiala, ridicol de mimetica in raport cu civilizatia vest-europeana (modernizare pe care Basarabia nu a avut nevoie s-o urmeze, deoarece dispunea de un alt model, superior, Rusia) si este tratata cu dispret realitatea moldava postsovietica.
Elita culturala din Moldova este, potrivit lui Tkaciuk, provocator de primitiva. Relativ la opozitie, consilierul presedintelui a sugerat in repetate randuri ca este un rau comparabil cu fascismul. intr-un interviu acordat publicatiei Nezavisimaja Moldova la 14 mai 2004, el califica majoritatea fortelor de opozitie drept secte totalitare, rasarite din fosta nomenclatura sovietica, epuizate din punct de vedere intelectual si preocupate exclusiv de propriile interese. Consilierul presedintelui afirma ca acestea sunt subordonate tehnologiilor politice straine, in particular din SUA, si ca vor ajunge in curand in punctul terminus al unui dramatic proces de autodistrugere. Este de notat, intre altele, faptul ca in eseurile si articolele sale Tkaciuk si-a exprimat neincrederea fata de valorile civilizatiei occidentale si i-a ridiculizat pe oamenii de stiinta si pe actorii politici din Republica Moldova, care beneficiaza de sprijin din Occident. Voronin a declarat si el ca ceea ce s-a intamplat dupa proclamarea independentei a fost un dezastru si ca dusmanul principal al comunistilor instalati la putere este „nomenclatura” postsovietica, pe care o mai numeste „birocratie feudala”. Urmand aceasta linie de gandire, nu se poate ajunge decat la concluzia ca unica forta politica sanatoasa din Republica Moldova este Partidul Comunistilor si ca tara trebuie sa persiste in orientarea sa spre Rasarit.

Extrapoleaza propria criza de identitate

Desi face trimitere la surse si la curente de gandire occidentale, grupul de intelectuali la care adera Mark Tkaciuk se informeaza preponderent din lucrari editate in limba rusa. Revista Stratum plus, mentionata anterior, omagiaza aproape exclusiv cercetatori sovietici din Federatia Rusa.
in ultima instanta provinciale, persoanele din aceasta categorie nu se inscriu nici in cultura basarabeana, de esenta romaneasca, nici in cea rusa, mai mult, sunt ranchiunoase in raport cu metropola rasariteana, insinuand ca aceasta nu le acorda suficienta consideratie. De aici provin pesemne majore tensiuni interioare si o acuta criza de identitate, pe care o extrapoleaza asupra populatiei majoritare din Republica Moldova. Acest segment al elitei politice pune la indoiala sinceritatea basarabenilor care se identifica cu romanismul, calificand manifestarile de acest fel drept oportuniste. Moldoveni sunt tratati nu cu ura sau cu lipsa de respect, ci cu un fel de condescendenta toleranta, ce se metamorfozeaza rapid in ostilitate, daca incearca sa se autodefineasca drept romani.

Ideologul federalizarii

Pozitia ocupata de presedintie in aplanarea diferendului transnistrean se lasa decriptata, intr-o oarecare masura, in urma analizei opiniilor exprimate pe aceasta tema, in diferite situatii, de catre Tkaciuk. Venind la putere in 2001 si mizand pe faptul ca fundamentul sau ideologic, in special opiniile privitoare la identitate, la trecutul sovietic etc., nu se deosebesc esential de cele impartasite de liderii de la Tiraspol, conducerea Partidului Comunistilor si-a imaginat ca va putea rezolva conflictul transnistrean in viitorul cel mai apropiat. in anul 2002, il gasim pe consilierul presedintelui, impreuna cu Alexei Tulbure, promovand activ planul de federalizare a Republicii Moldova, elaborat de OSCE.
Dupa esuarea planului Kozak, lui Tkaciuk i-a revenit o misiune deosebit de delicata – sa explice refuzul subit al presedintelui de a semna documentul, dupa ce aparent „partile” ajunsesera la consens in momentele esentiale. Se stie ca Dmitri Kozak a comentat conduita lui Voronin din toamna anului 2003 intr-un interviu dat publicatiei moscovite Kommersant. Kozak sustinea ca Voronin s-ar fi autobiciuit cu cuvinte dintre cele mai urate, ca ar fi regretat cumplit faptul ca l-a dezamagit pe Putin etc. Diplomatul rus lasa sa se inteleaga ca „imprevizibilul” presedinte al Moldovei nu merita respect: „Nici in viata de toate zilele, conchidea el, nici in politica nu decazi in asa hal”.

Reprezentanti ai unei parti a elitei rusesti

Consilierul presedintelui a oferit propria versiune – nefiresc de emotiva pentru situatia sa – a tratativelor purtate pe marginea Memorandumului. Raspunsul lui Tkaciuk era gazduit de aceeasi publicatie care-l intervievase pe Kozak. Tkaciuk sustinea, intre altele, ca oficialii de la Chisinau au fost deranjati de includerea, la cererea neasteptata a lui Kozak, a punctului despre prezenta militara rusa, extinsa pana in anul 2020. Kozak spunea ca asemenea stipulatie era absolut necesara, pentru a castiga bunavointa Tiraspolului, dar promitea ca armatele ruse nu vor stationa mai mult de trei ani. Diplomatul rus, declara Tkaciuk, l-a asigurat pe Voronin de faptul ca celor mai importanti actori de pe scena politica a lumii – OSCE, SUA, UE – li s-a comunicat continutul planului si ca acestia l-au aprobat; atunci insa cand partea moldava a inceput sa contacteze organismele europene, precizand pozitia lor, s-a aflat ca oficialii rusi nu aranjasera cu nimeni nimic si pur si simplu minteau. in consecinta, afirma Tkaciuk, conducerea de la Chisinau a devenit constienta de propria naivitate, de jocul celor mari, dar si de faptul ca, in realitate, „nu exista nici un fel de parte transnistreana independenta, ci doar reprezentanti transnistreni ai intereselor unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse”.

Simularea procesului de negocieri

La prima vedere, declaratiile pot trece drept rechizitoriu prezentat Moscovei, daca in spatele culpabilizarii „unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse” nu s-ar intrevedea tendinta de a salva imaginea atragatoare a Rusiei ca intreg si a conducerii ei de varf. Evolutiile din ultimul timp, inclusiv intalnirile liderilor de la Chisinau cu presedintele Putin, par sa valideze aceasta interpretare. Sa observam, de asemenea, ca Tkaciuk clameaza neputinta tarilor mici in fata presiunii statelor mari, puternicii din Vest, nedeosebindu-se, in acest sens, de cei din Est. Afirmatia tinde, dupa parerea noastra, sa induca in societate un sentiment de infirmitate si se intalneste, intr-un fel, cu ideea, vehiculata de guvernare, potrivit careia orice incercare de remediere a situatiei din Basarabia – pe taram economic, politic sau cultural – este din start compromisa, atata timp cat nu este aplanat conflictul transnistrean.

in anul 2006, Mark Tkaciuk si Vasile ªova au efectuat vizite la Moscova, unde se presupune ca au discutat despre perspectiva unei Moldove loiale Rusiei, daca aceasta din urma va contribui la solutionarea problemei Transnistriei. Sa mai luam aminte ca, desi a criticat vehement instrainarea intreprinderilor din Transnistria, operata de regimul separatist de la Tiraspol, Voronin s-a aratat, in acelasi timp, satisfacut de faptul ca majoritatea noilor proprietari provin din Rusia. Conducerea de la Chisinau continua sa defineasca relatiile Republicii Moldova cu Federatia Rusa drept „parteneriat strategic”, dupa ce, incepand cu 2004, a declarat in repetate randuri ca Rusia mentine in Moldova forte de ocupatie.

Legati mental de spatiul rasaritean

Marea drama a comunistilor moldoveni consta in incapacitatea de-a intelege – sau de a recunoaste deschis –, chiar dupa ce Kremlinul le-a subminat in mod evident campania electorala din 2005, ca tratamentul aplicat de catre Rusia Moldovei nu depinde deloc de „sentimentele nobile” nutrite de conducerea de la Chisinau fata de Moscova. Mentinerea indelungata la putere in Moldova a unei formatiuni, indiferent de orientarea ei ideologica, implica stabilizarea situatiei si se poate argumenta ca este de natura sa genereze conditii favorabile pentru reunificarea tarii. Or, conjunctura internationala creata dupa caderea URSS n-a permis nicidecum dezlegarea diferendului in sensul dorit de Rusia si restabilirea controlului sau asupra intregii Moldove. De aceea, puterea din rasarit a fost interesata de-a lungul anilor – si mai este inca, deocamdata – sa simuleze un proces de negocieri, sa tergiverseze aplanarea conflictului si sa dezechilibreze periodic viata politica de la Chisinau.
Dupa cum invedereaza, o data in plus, biografia politica a influentului consilier prezidential Mark Tkaciuk, liderii comunisti continua sa fie legati mental de spatiul rasaritean si n-au renuntat nici pentru o clipa in forul lor interior la traditiile de guvernare autoritariste. Ei vor fi tentati in continuare sa solutioneze conflictul transnistrean intr-o maniera voluntarista, mimand consultarea poporului, dar tragand mereu cu ochiul la reactia sefului de la Kremlin.

pp

Recomanda acest articol

Adauga / Vezi toate comentariile
Vizualizāri: 1207
Comentarii: 0
Ionas Aurelian Rus spune:

21/4/2008 la 7:56 pm

Mark Tkaciuk si negocierile in problema Transnistriei

http://www.jurnal.md/article/6571/
Ion de la Criuleni spune:

22/4/2008 la 1:33 am

Buna!
Citind despre ideologia com-lui Tcaciuk, ma conving ica o data ca de fiecare data de cite ori se va schimba partidele de la putere, se va schimba si directia gindirii politice si promovarea ideii false-istorice dupa incarturarii consilieri ai demnitarilor de stat.
De aceia de ani de rind vin cu idea-propunerea ca: – sa fie o formatiune politico-stiintifica suprema -=- CAMERA CARTURARILOR -=- vezi aici:

http://www.ion-de-la-criuleni.narod.ru

Unde echipa este aleasa de insasi savantii bastinasi din universitati si sustinuti de pedagogii republicii.
Care nu pot fi membri a carevai partide sau miscari politice sau altor ideologii.
Si ultimul punct la orce pareri istorice sau etnice din acest ogan, nu poate fi dezbatut sau schmbat de alt demnitar de stat.

Ce avem noi si am avut?

1)Parerea Snegur si ideologia echipei lui.
2)Parerea Lucinschii si ideologia echipei lui.
3)Si acum parerea lui Voronin si ideologia echipei lui.

Se impart ordine de stat intre ei.
Pentru ce?
Pentru ca sunt inarturari.
Tcaciuk, este un politician incarturar ca si Voronin care a cumparat examenele sau a studiat fara frecventa sau ea ramas studiile destrugatoare imperiale comuniste. Si tov.com.Tcaciuc nu poate convinge profesorii universitari si pedagogii din republica, fiindca acesti profesori sunt capabili.
Dar vine la un partid unde nui pasa de populatia bastinasa si istoria neamului, si folosinduse de momentul pirgiei de conducer a acestui partid isi promoveaza timpeniile pe care le viseaza in viata crezind ca se va ridica demnitatea si slava.
Da… este o idee timpeasca si nu alta, de acea avem razboae, crize politice si degradari economice. Fiindca consecintele de astfel de politica sunt in directia a dezechilibrarii ideilor si politicii in tara care la schimbarea guvernantilor (care este inevitabila) se prabuseste si si dipare. Ear in popor se naste o neincredere si neascultare de urmatorii guvernant. Si se atrofiaza materialul didactic in toate nivelurile de invatamint.

Acesttov. Tcaciuk, la venirea a altui partid la putere, ca pilda Social-Democrat si ii vor propune locul de consilier, d-lui va fi convins ca acest partid este cel mai drept si. asa. mai. dep. Numai de ai permite sa se foloseasca sa-si ridice slava.
Partidul comunist nu poate sa-si schimbe vectorul ideologiei, fiindca daca isi schimba vetorul politicii isi schimba indata statutul. Si daca isi scimba statutul se schimba si directia si denumirea. Lozinca si lupta principala a comunistilor fondatori (echipa lui Ulianov V.) a fost promovarea democratiei ci nu a capitalizmului. Unde politica actuala a comunistilor se contrazice 180 grade.
Adica nu mai sunt comunisti, ci o echipa cu inclinatii monarhale. Tov. Tcaciuk nu deosebeste comunizmul, capitalizmul de cel a monarhizmului.
Fiindca politica capitalizmului se bazeaza tot pe democratie.

Diagnoza: Sezofrenie in intelect.

Si totusi eu ramin pe pozitia revolutiei in sistemul de conducere a statului.

Disparitia totala a dictaturii.

5 răspunsuri la “Invitatie”

Lasă un răspuns