Despre Ura!

Redau urmatorul interviu realizat de Igor Burciu:

„Editia de Vineri Nr.46 din 16 noiembrie 2007

Interviu cu deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov

– Domnule Cubreacov, se pare ca disputele privind numele nostru etnic sunt reluate acum. Ce parere aveti despre acestea?

– Orice disputa este binevenita daca urmareste sincer stabilirea adevarului obiectiv si raportarea la acesta nu doar pentru ratiuni de curiozitate intelectuala, ci si pentru o mai buna asezare a relatiilor dintre oameni pe temelia acestui adevar. Daca va referiti la disputa din jurul dihotomiei Roman-Moldovean, aceasta nu este chiar o simpla si nevinovata disputa, ci, mai degraba, un adevarat razboi de agresiune pe care imperialismul rus il poarta, mai ales de la 1812 incoace, impotriva identitatii romanilor din vechile teritorii ocupate ale principatului Moldovei.

Numele etnic de Roman nu se afla in adversitate sau opozitie cu numele local de Moldovean

– intocmai, se incearca prezentarea moldovenilor ca fiind diferiti de romani, ba chiar in opozitie identitara unii cu altii…

– Numele etnic de Roman nu se afla in adversitate sau opozitie cu numele local de Moldovean, pentru ca acesti termeni sunt complementari. Cu totul alta este relatia dintre politonimul Roman si politonimul Moldovean. Unul din fostii mei colegi din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, armeanul Shavarsh Kocharyan, referindu-se la aspecte etnice, m-a impresionat, in octombrie 2005, prin capacitatea de a reda sintetic adevarul in aceasta chestiune, fara patima si fara a putea fi suspectat de partialitate. De la tribuna APCE, colegul meu a spus: „Se stie ca moldovenii sunt romani, chiar daca nu toti romanii sunt moldoveni. Putem spune, de asemenea, ca toti moldovenii sunt europeni, chiar daca nu toti europenii sunt moldoveni.” Sa recurgem la o analogie simpla: daca te cheama, bunaoara, Ion Popescu nu inseamna ca numele de familie Popescu si numele mic Ion ar fi opozabili si s-ar exclude reciproc. Cele doua nume sunt complementare si numai impreuna redau identitatea completa a persoanei. Aici functioneaza principul matrioskai: un nume mai larg il cuprinde pe altul mai mic, niciodata invers. Traim in epoca identitatilor multiple. Important este sa le ordonam corect, sa facem o sinteza fireasca a lor si sa eliminam orice antiteza paguboasa dintre ele.

– Ce spune stiinta in legatura cu numele etnice?

– Potrivit etnologiei, etnonimele sunt de mai multe feluri: 1) endonime (nume pe care si le atribuie reprezentantii unei etnii ei insisi), 2) exonime (nume pe care li le atribuie reprezentantii altor etnii in limbile lor), 3) infranime (nume locale sau regionale atribuite dupa criterii inguste), 4) ultranime (nume atribuite dupa criterii largi) si 5) numele stiintifice si istorice. Acestea nu trebuie confundate cu politonimele sau cu numele de state, pentru ca acestea nu reiau intotdeauna sau obligatoriu numele etniei majoritare din tara respectiva. Politonimele american, australian, austriac, belgian, bosniac, canadian, elvetian, moldovean, monegasc, san-marinez sunt unanim acceptate cu sensul lor politicexact, nu insa si cu sens etnic sau cu atat mai mult lingvistic. Exista si politonime obsolete, fara conotatie etnica, cum ar fi: sovietic, otoman, iugoslav.

– Cum putem categorisi, din punct de vedere al etnologiei, numele pe care etnicii romani le-au avut sau le au in diferite tari?

– Numele pe care romanii le-au primit in diferite contexte politice sau de timp pot fi impartite in cateva categorii: 1) nume stiintifice: daco-romani, macedo-romani, megleno-romani, istro-romani, latini dunareni, latini balcanici; 2) exonime, adica nume atribuite de straini potrivit traditiei istorice a fiecareia dintre limbile respective: iflaci, uflaci, ulahi, bogdani, carabogdani, caravlahi in turca, valahi, vlahi, vlasi, volohi in limbile slave ca rusa, ucraineana, polona, sarba, slovaca si bulgara, vlahi si moldovlahi in greaca, olahi in maghiara, ciribiri in croata, sintari si tintari in sarba veche, bolohoveni in slava veche; 3) infranime, adica nume mici si locale sau regionale: ardeleni, aromani, armani, bucovineni, dobrogeni, farseroti, moldoveni, moti, munteni, olteni, timoceni, transnistreni si 4) ultranime: neolatini, romanici. Toate aceste categorii de nume se subordoneaza singurului endonim valabil, cel de Roman. Este general cunoscut ca romanii din afara granitelor Romaniei se numesc sau sunt numiti in mod diferit in tarile lor de resedinta. De exemplu, in Federatia Rusa, potrivit datelor ultimului recensamant, conationalii nostri au fost trecuti in anchete cu trei nume: romani, moldoveni si volohi. Acordul politic de baza dintre Romania si Federatia Rusa specifica in mod expres ca partile vor acorda asistenta culturala conationalilor lor de pe teritoriul celeilalte parti indiferent de numele de autoidentificare. Partea rusa a acceptat aceasta formula dat fiind ca si etnicii rusi din Romania se identifica fie ca rusi, fie ca lipoveni.

– Unul dintre exonimele cel mai des atribuite romanilor de straini este cel de valah, cu variantele lui fonetice deja invocate de Dumneavoastra. De unde vine acest nume atribuit de straini?

– Se pare ca acest endonim vine din germana timpurie de apus, numita si vizigota, si a fost atribuit initial, in perioada Imperiului Roman, unui trib celtic care adoptase limba latina si conlocuia cu triburile vizigote. Acesti celti se numean Volcae. Endonimul celtic volcae s-a incetatenit in vechea germana, insemnand, deja ca exonim, orice persoana care vorbeste o alta limba decat germana, in special persoane latinofone. De aici avem pana astazi numele de valah, voloh, vlah, dar si pe cel de valon sau numele englezesc Wales pentru tara Galilor. Acest endonim, destul de prolific, a fost transmis in limbile slave si greaca. Trebuie sa remarc faptul ca in poloneza, Italia se numeste simplu: W³ochy, adica tot un fel de Valahie sau tara a latinofonilor. Exista si alte cazuri asemanatoare. Francezii, bunaoara, isi au numele de la tribul germanic al francilor.

– Care e situatia in cazul altor etnii sau popoare?

– in mod evident, cazul romanilor nu este singular in Europa sau in lume. De pilda evreii, dupa exonimul pe care li-l atribuim in mod curent in limba romana, folosesc endonimul de yehudi/yehudim, subordonandu-i toate exonimele si infranimele aflate in uz ca: askenazi, hazari, iudei, israeliti, karaimi, mozaici, sefarzi, semiti, tati, tafari, oliim si altele. Exonimele german, neamt, aleman sau tedesc din alte limbi sunt echivalate cu endonimul deutch si cu infranimele bavarez, svab sau sas. Olandezii se numesc ei insisi dutch, iar tara lor mai are numele de tarile de Jos in romana, Pays Bas in franceza sau Netherlands in engleza, toate cu acelasi sens. Georgienii pun semnul echivalentei intre endonimul kartvelan si exonimul gruzin din limbile persana, turca si cele slave, precum si ultranimul ivir sau ivirean si infranimele adjar, gurian, imerit, kahet, kolhid, meshetin, mingrel, racea, svan si altele.

Exonimul armean, cvasigeneralizat in limbile europene, si cel de ermen in turca sunt echivalate cu endonimul hay, Armenia numindu-se in limba armeana Hayastan. Endonimul rrom este echivalent cu exonimele tigan din limbile slave si romana, zingaro din italiana, gipsy din engleza, zigeuner din germana, gitano, falmenco si calé din spaniola, kowli din persana, asix din curda, tsoani din ebraica, gitan, tsigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, gitou, babane, gean du voyage din franceza, mustalainen din finlandeza, ghajar si nawar din araba sau cu infranimele din limba romana caldarar, cerar, laies, ursar, lingurar si altele. Exonimul basc, cu varianta spaniola vasco si cele franceze basque, vascon si gascon, s-a generalizat in toate limbile europene si este corespondentul endonimelor eusker si euskaldun. in acelasi timp, limba basca este numita de vorbitorii ei nativi cu un nume diferit de cel al etniei: erdara. Polonezii mai sunt numiti lesi, grecii – elini, iranienii – persani, ungurii – maghiari, finaldezii – suomalieni, cecenii – icikeri sau nohcii, albanezii – skiptari, arvaniti, arbinasi sau arnauti, japonezii – niponi. ªirul ar putea continua la nesfarsit.

Poporul nostru si-a dezvoltat o perceptie adecvata a etnonimului Roman in relatia sa cu diverse infranime cu circulatie in spatiul romanesc

– Ma surprind ca avem in limba romana mai multe nume de familie care coincid cu unele nume etnice. Cum se explica aceasta?

– Eu as dezvolta putin intrebarea dumneavoastra. Cum se face ca printre numele noastre de familie nu intalnim si numele Romanu? Este interesant sa observam ca poporul nostru si-a dezvoltat o perceptie adecvata a etnonimului Roman in relatia sa cu diverse infranime cu circulatie in spatiul romanesc. Aceasta perceptie este reflectata in sistemul romanesc al numelor de familie, dupa cum bine ati observat. Initial numele de familie au fost apelative cu statut de supranume sau, dupa termenul popular, de porecla. Astfel, intalnim nume de familie ca: Moldoveanu (in special in Muntenia si Ardeal), Munteanu, Vlah, Vlas (in special in Moldova si Ardeal), Ardeleanu (in special in Moldova si Muntenia), Vranceanu, Barsan, Olteanu, Dobrogeanu, Morosanu, Crisan/Crihan, Machedon. in acelasi timp, multe nume de familie romanesti, care au fost initial simple apelative sau porecle, reproduc etnonime straine, cum ar fi: Arnaut (corespondentul pentru Albanez), Cerchez, Ivireanu (corespondentul pentru Georgian), Rus/Rusu/Rusnac, Moscalu, Cazacu si Zaporojan, Grecu, Sarbu, Bulgaru, Francu (corespondentul pentru Francez), Neamtu/Sasu (corespondente pentru German), Turcu/Turculet/Turceanu/Turcescu, tiganu/tiganas, Tataru/Tatarus/Tatarescu, Ungureanu, Leahu, Mazuru (corespondente pentru Polonez), Arapu/Arapasu (corespondente pentru Arab), ªcheau (corespondentul pentru Slav), Jidovan (corespondentul pentru Evreu), Coman/Comanici/Comanescu (corespondente pentru Cuman), Gutu/Hutanu/Gutuleac (corespondent pentru Hutul), Litfan (corespondentul pentru Lituanian) si altele. Numele de familie Romanu insa lipseste, pentru ca nici un roman nu se putea defini ca diferit de alt roman pe criteriul etnic si atunci interveneau diferentele regionale cuprinse in infranime sau numele mici si locale ale romanilor.

– intr-adevar, gasim atatea nume diferite pentru unele si aceleasi etnii si popoare, fara ca cineva sa faca mare caz din asta…

– Important este ca toti acesti termeni diferiti, atribuiti unora si acelorasi etnii, nu sunt opozabili. Nimanui nu-i va veni vreodata in cap ideea absurda si ridicola a unor dictionare germano-nemtesti, gruzino-georgiene, ebraico-israelite, erdaro-basce, elino-grecesti, ruso-lipovenesti sau ungaro-maghiare, intrucat dincolo de termenii diferiti este vorba de aceleasi limbi si etnii. Aplicata politonimelor, ideea devine si mai absurda. isi poate cineva imagina un dictionar elvetiano-belgian? Sau americano-canadian? Ori poate sovieto-iugoslav? E bine sa readresam aceste intrebari celor cu nastrusnica provocare a dictionarului romanesc-moldovenesc.

Etnonimul si politonimul pot fi si trebuie impacate in complementaritatea lor

– Ati adus vorba de politonime. Spuneati mai sus ca nu toate politonimele redau numele etnice ale unor popoare…

– Cazul cel mai relevant ni-l prezinta cele 22 de state arabe: regate, republici, emirate, geamahirii. Etnic si lingvistic vorbind, intre sauditi si marocani, sirieni si algerieni, libanezi si irakieni, yemeniti si qatarieni nu exista nici o diferenta. Vorbesc cu totii o singura limba, araba, si sunt cu totii un singur neam. Politic insa sunt foarte diferiti si nimeni nu pretinde ca altcineva incearca sa-l arabizeze pe celalalt. Etnonimul si politonimul pot fi si trebuie impacate in complementaritatea lor. Avem si cazuri cand un politonim diferit de un etnonim sau altul suna diferit de la o limba la alta. Crestomatic in acest sens este cazul Elvetiei, numita Schweiz in germana, Suisse in franceza, Svizzera in italiana, Svizra in reto-romana, Switzerland in engleza, ªveitaria in rusa si Helvetia in latina. Sau cazul Republicii Elene, numite si Grecia.

Politic vorbind, poti sa fii roman si sa ai alta origine etnica decat cea romana

– Cum stam cu politonimele roman si moldovean si care ar trebui sa fie relatia dintre ele?

– Confuzia apare din faptul ca termenul de roman este si etnonim, iar cel de moldovean este unul din infranimele pe care si-l atribuie romanii din spatiul vechii Moldove. Politic vorbind, poti sa fii roman si sa ai alta origine etnica decat cea romana, de pilda ucraineana, maghiara, germana, sarba, rroma etc. Totodata, politonimul de moldovean, cu drept deplin de existenta, trebuie sa li se aplice tuturor cetatenilor Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnica. Politic vorbind, moldovenii sunt de origine romana, ucraineana, rusa, gagauza, bulgara, rroma, evreiasca etc. Dupa cum elvetienii sunt de origine etnica germana, franceza, italiana sau reto-romana, vorbind patru limbi diferite si fara sa pretinda ca macar una dintre ele ar fi elvetiana, dupa numele tarii. Ei insa vorbesc de graiul elvetian al limbii franceze, de dialectul elvetian al germanei si de dialectul ticinez al italienei. Dupa cum putem si noi vorbi de graiul moldovenesc al limbii romane.

– Bine, dar in Republica Moldova etnicii romani nu vorbesc un singur grai…

– Aveti dreptate. Izoglosele dialectale romanesti nu sunt dispuse pe axa est-vest, ci pe axa nord-sud, iar Republica Moldova, se stie, are o geografie care o inscrie tocmai pe aceasta axa nord-sud, din Bucovina pana in Dobrogea, cuprinzand esantioane din mai multe straturi dialectale romanesti. Pe langa graiurile de tip moldovenesc din zona Suceava-Iasi, vorbite in nordul si centrul Republicii Moldova, intalnim in partea de sus a Transnistriei un grai de tip maramuresean, iar in sudul Republicii Moldova se vorbesc graiuri de tip muntenesc. intre toate acestea exista si multe graiuri de interferenta sau de tranzitie, mai mult sau mai putin diferentiate de standardul literar. Aceste diferente ating usor fondul lexical si pronuntia, niciodata insa gramatica, care este esentiala pentru identitatea inconfundabila a oricarei limbi.

Indiferent cum se autodefinesc etnicii romani din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federatia Rusa, – romani, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herteni sau transnistreni – ei reprezinta o singura etnie si vorbesc o singura limba.

– ªi atunci cum sa impacam identitatea noastra etnica cu cea politica? Putem fi romani si moldoveni in acelasi timp?

– Este foarte simplu si raspunsul deriva firesc din tot ce am spus pana aici: da! Trebuie sa abordam lucrurile in spirit european, cand fiecarei persoane i se lasa libertatea sa se autodefineasca etnic, cultural si religios. Identitatile nu pot fi induse cu forta, ci constatate obiectiv si asumate in libertate. Imperiul tarist a incercat sa ne dezbine, limitandu-ne identitatea etnica la specificul local, pentru a ne contrapune celorlalti romani. Imperiul sovietic a continuat cu o mai mare inversunare aceasta lucrare pentru a justifica anexarea Basarabiei. Constiinta etnica si lingvistica, culturala si religioasa a conationalilor nostri, ajunsi cetateni sovietici peste noapte, au fost puternic agresate si deformate. Identitatea tine de drepturile individuale ale persoanelor, iar statele trebuie doar sa ia act de identitatea obiectiva asumata subiectiv, in deplina libertate si in cunostinta de cauza, de fiecare persoana. Libertatea absoluta nu este singura conditie obligatorie, pentru ca aceasta nu trebuie sa contrazica realitatea obiectiva, adica evidentele. Daca esti alb nu devii de culoare sau mongoloid oricat de mult a-i pretinde, daca esti barbat nu poti pretinde ca ai fi femeie, daca esti etnic rus nu devii in mod automat german sau francez printr-o singura declaratie, daca esti crestin nu te poti declara iudeu si viceversa, iar daca esti armean si ai cetatenie franceza nu poti pretinde ca esti cetatean american de origine turca, daca esti moldovean de origine romana nu te poti pretinde de origine gagauza, daca esti roman nu te poti pretinde chinez, iar daca vorbesti rusa nu poti declara ca ar fi vorba de nipona. Interferenta statelor cu scopul clar de a le induce cetatenilor o alta identitate etnica sau lingvistica decat cea obiectiva este susceptibila de etnocid. Aplicat la Republica Moldova, imi amintesc de declaratiile oficiale facute la Chisinau de observatorii din partea Consiliului Europei si a OSCE la recensamantul din octombrie 2004 prin care se arata ca in foarte multe cazuri, respondentii au fost determinati de recenzori sa declare mai degraba ca sunt moldoveni decat romani si ca vorbesc „moldoveneasca”, mai degraba decat limba romana. Adevarul este ca indiferent cum se autodefinesc etnicii romani din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federatia Rusa, – romani, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herteni sau transnistreni – ei reprezinta o singura etnie si vorbesc o singura limba. Razboiul dintre ei este unul artificial, fiind provocat si intretinut de cei care nu doresc linistea noastra.

– Poate unii provoaca acest razboi din motive ideologice?

– Daca va referiti la „moldovenismul” antiromanesc ca ideologie de extractie imperiala rusa, da. Iar daca va referiti la ideologia comunista, ma indoiesc. Putem sa le amintim tuturor celor care urmeaza linia ideologica trasata de Karl Marx, cuvintele lui legate de locuitorii bastinasi ai Moldovei: „Limba romana e un fel de italiana orientala. Bastinasii din Moldo-Valahia se numesc ei insisi romani; vecinii lor ii denumesc vlahi sau valahi.”. in alt loc, Karl Marx nota: „Romanii din tara Romaneasca – 2500000, Moldova – 1500000, Transilvania – 1486000, Banatul Timisoarei – 1085000, Bucovina – 300000, Basarabia – 896000. Total – 7767000”. Daca Marx nu este convingator, sa vedem ce spunea Curtea imperiala de la Petersburg, in 1840, despre noi: „Moldova si Valahia sunt tari locuite de un popor care are o singura origine, o singura limba, o singura Credinta, in pofida separatiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singura soarta comuna: au suferit impreuna de-a lungul secolelor, purtand aceeasi cruce grea, iar acum sorb o noua viata din acelasi izvor datator de viata. Ele au acelasi trecut, acelasi prezent si, bineinteles – acelasi viitor!” (Revista Ministerului Instructiunii Publice, fasculul 29, sectiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7).

– Va multumim.
Igor Burciu

14 răspunsuri la “Despre Ura!”

Anton spune:

12/6/2008 la 9:54 pm

Redau urmatorul interviu realizat de Igor Burciu:

„Editia de Vineri Nr.46 din 16 noiembrie 2007

Interviu cu deputatul crestin-democrat Vlad Cubreacov

– Domnule Cubreacov, se pare ca disputele privind numele nostru etnic sunt reluate acum. Ce parere aveti despre acestea?

– Orice disputa este binevenita daca urmareste sincer stabilirea adevarului obiectiv si raportarea la acesta nu doar pentru ratiuni de curiozitate intelectuala, ci si pentru o mai buna asezare a relatiilor dintre oameni pe temelia acestui adevar. Daca va referiti la disputa din jurul dihotomiei Roman-Moldovean, aceasta nu este chiar o simpla si nevinovata disputa, ci, mai degraba, un adevarat razboi de agresiune pe care imperialismul rus il poarta, mai ales de la 1812 incoace, impotriva identitatii romanilor din vechile teritorii ocupate ale principatului Moldovei.

Numele etnic de Roman nu se afla in adversitate sau opozitie cu numele local de Moldovean

– intocmai, se incearca prezentarea moldovenilor ca fiind diferiti de romani, ba chiar in opozitie identitara unii cu altii…

– Numele etnic de Roman nu se afla in adversitate sau opozitie cu numele local de Moldovean, pentru ca acesti termeni sunt complementari. Cu totul alta este relatia dintre politonimul Roman si politonimul Moldovean. Unul din fostii mei colegi din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, armeanul Shavarsh Kocharyan, referindu-se la aspecte etnice, m-a impresionat, in octombrie 2005, prin capacitatea de a reda sintetic adevarul in aceasta chestiune, fara patima si fara a putea fi suspectat de partialitate. De la tribuna APCE, colegul meu a spus: „Se stie ca moldovenii sunt romani, chiar daca nu toti romanii sunt moldoveni. Putem spune, de asemenea, ca toti moldovenii sunt europeni, chiar daca nu toti europenii sunt moldoveni.” Sa recurgem la o analogie simpla: daca te cheama, bunaoara, Ion Popescu nu inseamna ca numele de familie Popescu si numele mic Ion ar fi opozabili si s-ar exclude reciproc. Cele doua nume sunt complementare si numai impreuna redau identitatea completa a persoanei. Aici functioneaza principul matrioskai: un nume mai larg il cuprinde pe altul mai mic, niciodata invers. Traim in epoca identitatilor multiple. Important este sa le ordonam corect, sa facem o sinteza fireasca a lor si sa eliminam orice antiteza paguboasa dintre ele.

– Ce spune stiinta in legatura cu numele etnice?

– Potrivit etnologiei, etnonimele sunt de mai multe feluri: 1) endonime (nume pe care si le atribuie reprezentantii unei etnii ei insisi), 2) exonime (nume pe care li le atribuie reprezentantii altor etnii in limbile lor), 3) infranime (nume locale sau regionale atribuite dupa criterii inguste), 4) ultranime (nume atribuite dupa criterii largi) si 5) numele stiintifice si istorice. Acestea nu trebuie confundate cu politonimele sau cu numele de state, pentru ca acestea nu reiau intotdeauna sau obligatoriu numele etniei majoritare din tara respectiva. Politonimele american, australian, austriac, belgian, bosniac, canadian, elvetian, moldovean, monegasc, san-marinez sunt unanim acceptate cu sensul lor politicexact, nu insa si cu sens etnic sau cu atat mai mult lingvistic. Exista si politonime obsolete, fara conotatie etnica, cum ar fi: sovietic, otoman, iugoslav.

– Cum putem categorisi, din punct de vedere al etnologiei, numele pe care etnicii romani le-au avut sau le au in diferite tari?

– Numele pe care romanii le-au primit in diferite contexte politice sau de timp pot fi impartite in cateva categorii: 1) nume stiintifice: daco-romani, macedo-romani, megleno-romani, istro-romani, latini dunareni, latini balcanici; 2) exonime, adica nume atribuite de straini potrivit traditiei istorice a fiecareia dintre limbile respective: iflaci, uflaci, ulahi, bogdani, carabogdani, caravlahi in turca, valahi, vlahi, vlasi, volohi in limbile slave ca rusa, ucraineana, polona, sarba, slovaca si bulgara, vlahi si moldovlahi in greaca, olahi in maghiara, ciribiri in croata, sintari si tintari in sarba veche, bolohoveni in slava veche; 3) infranime, adica nume mici si locale sau regionale: ardeleni, aromani, armani, bucovineni, dobrogeni, farseroti, moldoveni, moti, munteni, olteni, timoceni, transnistreni si 4) ultranime: neolatini, romanici. Toate aceste categorii de nume se subordoneaza singurului endonim valabil, cel de Roman. Este general cunoscut ca romanii din afara granitelor Romaniei se numesc sau sunt numiti in mod diferit in tarile lor de resedinta. De exemplu, in Federatia Rusa, potrivit datelor ultimului recensamant, conationalii nostri au fost trecuti in anchete cu trei nume: romani, moldoveni si volohi. Acordul politic de baza dintre Romania si Federatia Rusa specifica in mod expres ca partile vor acorda asistenta culturala conationalilor lor de pe teritoriul celeilalte parti indiferent de numele de autoidentificare. Partea rusa a acceptat aceasta formula dat fiind ca si etnicii rusi din Romania se identifica fie ca rusi, fie ca lipoveni.

– Unul dintre exonimele cel mai des atribuite romanilor de straini este cel de valah, cu variantele lui fonetice deja invocate de Dumneavoastra. De unde vine acest nume atribuit de straini?

– Se pare ca acest endonim vine din germana timpurie de apus, numita si vizigota, si a fost atribuit initial, in perioada Imperiului Roman, unui trib celtic care adoptase limba latina si conlocuia cu triburile vizigote. Acesti celti se numean Volcae. Endonimul celtic volcae s-a incetatenit in vechea germana, insemnand, deja ca exonim, orice persoana care vorbeste o alta limba decat germana, in special persoane latinofone. De aici avem pana astazi numele de valah, voloh, vlah, dar si pe cel de valon sau numele englezesc Wales pentru tara Galilor. Acest endonim, destul de prolific, a fost transmis in limbile slave si greaca. Trebuie sa remarc faptul ca in poloneza, Italia se numeste simplu: W³ochy, adica tot un fel de Valahie sau tara a latinofonilor. Exista si alte cazuri asemanatoare. Francezii, bunaoara, isi au numele de la tribul germanic al francilor.

– Care e situatia in cazul altor etnii sau popoare?

– in mod evident, cazul romanilor nu este singular in Europa sau in lume. De pilda evreii, dupa exonimul pe care li-l atribuim in mod curent in limba romana, folosesc endonimul de yehudi/yehudim, subordonandu-i toate exonimele si infranimele aflate in uz ca: askenazi, hazari, iudei, israeliti, karaimi, mozaici, sefarzi, semiti, tati, tafari, oliim si altele. Exonimele german, neamt, aleman sau tedesc din alte limbi sunt echivalate cu endonimul deutch si cu infranimele bavarez, svab sau sas. Olandezii se numesc ei insisi dutch, iar tara lor mai are numele de tarile de Jos in romana, Pays Bas in franceza sau Netherlands in engleza, toate cu acelasi sens. Georgienii pun semnul echivalentei intre endonimul kartvelan si exonimul gruzin din limbile persana, turca si cele slave, precum si ultranimul ivir sau ivirean si infranimele adjar, gurian, imerit, kahet, kolhid, meshetin, mingrel, racea, svan si altele.

Exonimul armean, cvasigeneralizat in limbile europene, si cel de ermen in turca sunt echivalate cu endonimul hay, Armenia numindu-se in limba armeana Hayastan. Endonimul rrom este echivalent cu exonimele tigan din limbile slave si romana, zingaro din italiana, gipsy din engleza, zigeuner din germana, gitano, falmenco si calé din spaniola, kowli din persana, asix din curda, tsoani din ebraica, gitan, tsigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, gitou, babane, gean du voyage din franceza, mustalainen din finlandeza, ghajar si nawar din araba sau cu infranimele din limba romana caldarar, cerar, laies, ursar, lingurar si altele. Exonimul basc, cu varianta spaniola vasco si cele franceze basque, vascon si gascon, s-a generalizat in toate limbile europene si este corespondentul endonimelor eusker si euskaldun. in acelasi timp, limba basca este numita de vorbitorii ei nativi cu un nume diferit de cel al etniei: erdara. Polonezii mai sunt numiti lesi, grecii – elini, iranienii – persani, ungurii – maghiari, finaldezii – suomalieni, cecenii – icikeri sau nohcii, albanezii – skiptari, arvaniti, arbinasi sau arnauti, japonezii – niponi. ªirul ar putea continua la nesfarsit.

Poporul nostru si-a dezvoltat o perceptie adecvata a etnonimului Roman in relatia sa cu diverse infranime cu circulatie in spatiul romanesc

– Ma surprind ca avem in limba romana mai multe nume de familie care coincid cu unele nume etnice. Cum se explica aceasta?

– Eu as dezvolta putin intrebarea dumneavoastra. Cum se face ca printre numele noastre de familie nu intalnim si numele Romanu? Este interesant sa observam ca poporul nostru si-a dezvoltat o perceptie adecvata a etnonimului Roman in relatia sa cu diverse infranime cu circulatie in spatiul romanesc. Aceasta perceptie este reflectata in sistemul romanesc al numelor de familie, dupa cum bine ati observat. Initial numele de familie au fost apelative cu statut de supranume sau, dupa termenul popular, de porecla. Astfel, intalnim nume de familie ca: Moldoveanu (in special in Muntenia si Ardeal), Munteanu, Vlah, Vlas (in special in Moldova si Ardeal), Ardeleanu (in special in Moldova si Muntenia), Vranceanu, Barsan, Olteanu, Dobrogeanu, Morosanu, Crisan/Crihan, Machedon. in acelasi timp, multe nume de familie romanesti, care au fost initial simple apelative sau porecle, reproduc etnonime straine, cum ar fi: Arnaut (corespondentul pentru Albanez), Cerchez, Ivireanu (corespondentul pentru Georgian), Rus/Rusu/Rusnac, Moscalu, Cazacu si Zaporojan, Grecu, Sarbu, Bulgaru, Francu (corespondentul pentru Francez), Neamtu/Sasu (corespondente pentru German), Turcu/Turculet/Turceanu/Turcescu, tiganu/tiganas, Tataru/Tatarus/Tatarescu, Ungureanu, Leahu, Mazuru (corespondente pentru Polonez), Arapu/Arapasu (corespondente pentru Arab), ªcheau (corespondentul pentru Slav), Jidovan (corespondentul pentru Evreu), Coman/Comanici/Comanescu (corespondente pentru Cuman), Gutu/Hutanu/Gutuleac (corespondent pentru Hutul), Litfan (corespondentul pentru Lituanian) si altele. Numele de familie Romanu insa lipseste, pentru ca nici un roman nu se putea defini ca diferit de alt roman pe criteriul etnic si atunci interveneau diferentele regionale cuprinse in infranime sau numele mici si locale ale romanilor.

– intr-adevar, gasim atatea nume diferite pentru unele si aceleasi etnii si popoare, fara ca cineva sa faca mare caz din asta…

– Important este ca toti acesti termeni diferiti, atribuiti unora si acelorasi etnii, nu sunt opozabili. Nimanui nu-i va veni vreodata in cap ideea absurda si ridicola a unor dictionare germano-nemtesti, gruzino-georgiene, ebraico-israelite, erdaro-basce, elino-grecesti, ruso-lipovenesti sau ungaro-maghiare, intrucat dincolo de termenii diferiti este vorba de aceleasi limbi si etnii. Aplicata politonimelor, ideea devine si mai absurda. isi poate cineva imagina un dictionar elvetiano-belgian? Sau americano-canadian? Ori poate sovieto-iugoslav? E bine sa readresam aceste intrebari celor cu nastrusnica provocare a dictionarului romanesc-moldovenesc.

Etnonimul si politonimul pot fi si trebuie impacate in complementaritatea lor

– Ati adus vorba de politonime. Spuneati mai sus ca nu toate politonimele redau numele etnice ale unor popoare…

– Cazul cel mai relevant ni-l prezinta cele 22 de state arabe: regate, republici, emirate, geamahirii. Etnic si lingvistic vorbind, intre sauditi si marocani, sirieni si algerieni, libanezi si irakieni, yemeniti si qatarieni nu exista nici o diferenta. Vorbesc cu totii o singura limba, araba, si sunt cu totii un singur neam. Politic insa sunt foarte diferiti si nimeni nu pretinde ca altcineva incearca sa-l arabizeze pe celalalt. Etnonimul si politonimul pot fi si trebuie impacate in complementaritatea lor. Avem si cazuri cand un politonim diferit de un etnonim sau altul suna diferit de la o limba la alta. Crestomatic in acest sens este cazul Elvetiei, numita Schweiz in germana, Suisse in franceza, Svizzera in italiana, Svizra in reto-romana, Switzerland in engleza, ªveitaria in rusa si Helvetia in latina. Sau cazul Republicii Elene, numite si Grecia.

Politic vorbind, poti sa fii roman si sa ai alta origine etnica decat cea romana

– Cum stam cu politonimele roman si moldovean si care ar trebui sa fie relatia dintre ele?

– Confuzia apare din faptul ca termenul de roman este si etnonim, iar cel de moldovean este unul din infranimele pe care si-l atribuie romanii din spatiul vechii Moldove. Politic vorbind, poti sa fii roman si sa ai alta origine etnica decat cea romana, de pilda ucraineana, maghiara, germana, sarba, rroma etc. Totodata, politonimul de moldovean, cu drept deplin de existenta, trebuie sa li se aplice tuturor cetatenilor Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnica. Politic vorbind, moldovenii sunt de origine romana, ucraineana, rusa, gagauza, bulgara, rroma, evreiasca etc. Dupa cum elvetienii sunt de origine etnica germana, franceza, italiana sau reto-romana, vorbind patru limbi diferite si fara sa pretinda ca macar una dintre ele ar fi elvetiana, dupa numele tarii. Ei insa vorbesc de graiul elvetian al limbii franceze, de dialectul elvetian al germanei si de dialectul ticinez al italienei. Dupa cum putem si noi vorbi de graiul moldovenesc al limbii romane.

– Bine, dar in Republica Moldova etnicii romani nu vorbesc un singur grai…

– Aveti dreptate. Izoglosele dialectale romanesti nu sunt dispuse pe axa est-vest, ci pe axa nord-sud, iar Republica Moldova, se stie, are o geografie care o inscrie tocmai pe aceasta axa nord-sud, din Bucovina pana in Dobrogea, cuprinzand esantioane din mai multe straturi dialectale romanesti. Pe langa graiurile de tip moldovenesc din zona Suceava-Iasi, vorbite in nordul si centrul Republicii Moldova, intalnim in partea de sus a Transnistriei un grai de tip maramuresean, iar in sudul Republicii Moldova se vorbesc graiuri de tip muntenesc. intre toate acestea exista si multe graiuri de interferenta sau de tranzitie, mai mult sau mai putin diferentiate de standardul literar. Aceste diferente ating usor fondul lexical si pronuntia, niciodata insa gramatica, care este esentiala pentru identitatea inconfundabila a oricarei limbi.

Indiferent cum se autodefinesc etnicii romani din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federatia Rusa, – romani, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herteni sau transnistreni – ei reprezinta o singura etnie si vorbesc o singura limba.

– ªi atunci cum sa impacam identitatea noastra etnica cu cea politica? Putem fi romani si moldoveni in acelasi timp?

– Este foarte simplu si raspunsul deriva firesc din tot ce am spus pana aici: da! Trebuie sa abordam lucrurile in spirit european, cand fiecarei persoane i se lasa libertatea sa se autodefineasca etnic, cultural si religios. Identitatile nu pot fi induse cu forta, ci constatate obiectiv si asumate in libertate. Imperiul tarist a incercat sa ne dezbine, limitandu-ne identitatea etnica la specificul local, pentru a ne contrapune celorlalti romani. Imperiul sovietic a continuat cu o mai mare inversunare aceasta lucrare pentru a justifica anexarea Basarabiei. Constiinta etnica si lingvistica, culturala si religioasa a conationalilor nostri, ajunsi cetateni sovietici peste noapte, au fost puternic agresate si deformate. Identitatea tine de drepturile individuale ale persoanelor, iar statele trebuie doar sa ia act de identitatea obiectiva asumata subiectiv, in deplina libertate si in cunostinta de cauza, de fiecare persoana. Libertatea absoluta nu este singura conditie obligatorie, pentru ca aceasta nu trebuie sa contrazica realitatea obiectiva, adica evidentele. Daca esti alb nu devii de culoare sau mongoloid oricat de mult a-i pretinde, daca esti barbat nu poti pretinde ca ai fi femeie, daca esti etnic rus nu devii in mod automat german sau francez printr-o singura declaratie, daca esti crestin nu te poti declara iudeu si viceversa, iar daca esti armean si ai cetatenie franceza nu poti pretinde ca esti cetatean american de origine turca, daca esti moldovean de origine romana nu te poti pretinde de origine gagauza, daca esti roman nu te poti pretinde chinez, iar daca vorbesti rusa nu poti declara ca ar fi vorba de nipona. Interferenta statelor cu scopul clar de a le induce cetatenilor o alta identitate etnica sau lingvistica decat cea obiectiva este susceptibila de etnocid. Aplicat la Republica Moldova, imi amintesc de declaratiile oficiale facute la Chisinau de observatorii din partea Consiliului Europei si a OSCE la recensamantul din octombrie 2004 prin care se arata ca in foarte multe cazuri, respondentii au fost determinati de recenzori sa declare mai degraba ca sunt moldoveni decat romani si ca vorbesc „moldoveneasca”, mai degraba decat limba romana. Adevarul este ca indiferent cum se autodefinesc etnicii romani din Republica Moldova, din Ucraina sau cei din Federatia Rusa, – romani, moldoveni sau volohi, bucovineni, basarabeni, herteni sau transnistreni – ei reprezinta o singura etnie si vorbesc o singura limba. Razboiul dintre ei este unul artificial, fiind provocat si intretinut de cei care nu doresc linistea noastra.

– Poate unii provoaca acest razboi din motive ideologice?

– Daca va referiti la „moldovenismul” antiromanesc ca ideologie de extractie imperiala rusa, da. Iar daca va referiti la ideologia comunista, ma indoiesc. Putem sa le amintim tuturor celor care urmeaza linia ideologica trasata de Karl Marx, cuvintele lui legate de locuitorii bastinasi ai Moldovei: „Limba romana e un fel de italiana orientala. Bastinasii din Moldo-Valahia se numesc ei insisi romani; vecinii lor ii denumesc vlahi sau valahi.”. in alt loc, Karl Marx nota: „Romanii din tara Romaneasca – 2500000, Moldova – 1500000, Transilvania – 1486000, Banatul Timisoarei – 1085000, Bucovina – 300000, Basarabia – 896000. Total – 7767000”. Daca Marx nu este convingator, sa vedem ce spunea Curtea imperiala de la Petersburg, in 1840, despre noi: „Moldova si Valahia sunt tari locuite de un popor care are o singura origine, o singura limba, o singura Credinta, in pofida separatiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singura soarta comuna: au suferit impreuna de-a lungul secolelor, purtand aceeasi cruce grea, iar acum sorb o noua viata din acelasi izvor datator de viata. Ele au acelasi trecut, acelasi prezent si, bineinteles – acelasi viitor!” (Revista Ministerului Instructiunii Publice, fasculul 29, sectiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7).

– Va multumim.
Igor Burciu
Valeriu spune:

12/6/2008 la 9:54 pm

Anul 2008 este anul Tineretului, deci trebuie sa fie facute actiuni si prentu tineri sau mai bine zis inpotriva lor.

Hmm am ajuns ca in china, sa fie monitorizate site-urile degraba nu o sa avem acces nici la google sau la site-uri in care este prezent cuvantul romania, naspa da naspa rau de tot.

Parca vad ca in MD utilizatorii de net vor fi ascunsi dupa proxy ca da ma rog sunt urmariti.

Paradox: mesajele de pe torent le-au citit dar programele fara licenta si muzica plus filmele nu le-au vazut, cred ca au siei nevoie de ele, cine sta pe torent mai faceti si voi niste printscrinuri daca vedeti vre-un IP hostname interesant.

P.S. de cate ori discutam cu pritenii, cunoscuti despre BSA in moldova si licentiere ei nu ma credeau ca pot sa vina la usa ta sa rascoleasca prin comp, acum cred ca o sa ma creada mai ushor, solutie treceti la linux sau dati 1000 de lei pentru windows cat ma e xp prin vanzare, cel putin eu am ales vaianta a 2 si stau linistiti din punctul asta de vedere, restul programelor sunt open source, dar sunt sigr ca la o verificare va fi nevoie sa lamuresti ce e open source si de ce asa programe sunt gratis.

Cel mai banal e ca exista sanse mari ca in calculatoarele ridicate sa apara fisiere noi si de toate culorile, cel putin asa a patit un cunoscut de la in Internet cafe carei i sa luat compul pentru ca a facut o copie la un film pe CD, a platit mita ca “delo” sa fie inchisa cad a luat calculatorul sa speriat cata pornografie a gasit pe el si multe alte kestii, cumar fi cum sa faci o bomba sau cum sa prelucrezi un cadavru… iaka asa se lucreaza la noi din pacate.
Sergiu spune:

12/6/2008 la 10:17 pm

Baietii nu aveau sa aiba probleme daca urmau niste sfaturi simple:
http://badan.wordpress.com/2007/07/15/cum-sa-ti-ascunzi-identitatea-pe-internet/
Acele recomandari au devenit o necesitate in statele noastre. Am inteles ca degraba si in UE, si in SUA.
Sergiu spune:

12/6/2008 la 10:19 pm

Da, era sa uit. ar fi fost bine si sa stearga toate datele personale pastrate de browser (in cazul firefoxului: unelte-sterge datele personale)
Panfil Carolina spune:

12/6/2008 la 10:25 pm

Sergiu! Esti incompetent. Ceea ce spui tu stiu si kopkiii de la gradinita – numai ca nu-i ajuta pe cei 12. Avem noi instrumentele noastre de cautare-gasire a informatiilor bune de intentat dosare penale! Nici „cum-sa-ti-ascunzi-identitatea-pe-internet” nu-i mare scofala pentru noi. Dezbatem tot ce vrem si cand vrem!
Anonim spune:

12/6/2008 la 10:28 pm

esti foarte … fraiera 🙂
proxy-ul poate sa fie in cascada de x servere.. cauta acul in carul cu fan 🙂
Panfil Carolina spune:

12/6/2008 la 10:29 pm

„Cel mai banal e ca exista sanse mari ca in calculatoarele ridicate sa apara fisiere noi si de toate culorile, cel putin asa a patit un cunoscut de la in Internet cafe carei i sa luat compul pentru ca a facut o copie la un film pe CD, a platit mita ca “delo” sa fie inchisa cad a luat calculatorul sa speriat cata pornografie a gasit pe el si multe alte kestii, cumar fi cum sa faci o bomba sau cum sa prelucrezi un cadavru… iaka asa se lucreaza la noi din pacate.”

S-au prikalit patzanii nostri oleaca! Credeti-ne, mai glumim si noi uneori – chiar daca suntem super, suntem totusi oameni… de la SIS. Deci si glumele noastre sunt batzoase!
Panfil Carolina spune:

12/6/2008 la 10:31 pm

Fraier, esti tu Anonistule! Daca ti-am spus ca avem instrumentariul necesar – nu inseamna ca am sa-ti insir aici toata smecheria. Deci calm down si inghite saliva, Anonistule!
Anonim spune:

12/6/2008 la 10:38 pm

🙂 da-i bataie cu lauda
Panfil Carolina spune:

12/6/2008 la 10:40 pm

S-o crezi tu lauda – ca noi lucram in continuare!
Anonim spune:

12/6/2008 la 10:47 pm

😛 se vede cum, intimidare, n-are lumea ce face ca se uita-n gura ta ce prostii scoti de tufa ce esti
Panfil Carolina spune:

12/6/2008 la 10:53 pm

Lumea desteapta intelege ca ce spun eu e adevarat. Iar cei prosti sunt multi – de aia si exista regula Pareto.
Alex spune:

12/6/2008 la 11:10 pm

Carolici ,nu te mai laudada asa mare si tare ca esti prost de ragi.In afara de a latra nu te duce capul la nimic .Iati pastilele si freac-o la culcare ,ca de nu te prinde medicul de garda . 😀
… spune:

13/6/2008 la 12:14 am

direct de la inceput au inceput comentarii care nu au legatura cu tema in cauza? in ce topic va aflati?
apropo, Carolina Panfil are foarte multa ura in ea, cred ca in curand isi va da seama ca aceasta dauneaza grav sanatatii

14 răspunsuri la “Despre Ura!”

Lasă un răspuns