Institutul IREX („The International and Exchanges Board”) din Washington a facut public un raport care investigheaza capacitatea media de a se autosustine. „Media Sustainability Index 2005” cuprinde o analiza minutioasa a evolutiei inregistrate de mass-media in tari din Europa si Euro-Asia. Printre ele se afla si capitolul care face referire la situatia presei din Romania, odata cu preluarea puterii politice de Traian Basescu. Studiul se sprijina pe declaratii ale citorva reprezentanti semnificativi din peisajul mediatic romanesc: Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Razvan Martin, coordonator de proiecte la Agentia de Monitorizare a Presei, precum si pe marturii ale jurnalistilor din presa centrala si locala.

Cristian Ghinea, jurnalist la publicatia „Dilema Veche” si moderator al raportului a declarat ca acesta este „foarte relevant, pentru ca se pot urmari trendurile de note in timp, in ultimii cinci ani, realizate pe o metodologie complicata, aplicata in toate tarile si usor de urmarit in raport pentru cei interesati de metodologii.”
Ioana Avadani spune ca implicarea Centrului pentru Jurnalism Independent an acest proiect tine de popularizarea lui catre toate mediile interesate de astfel de informatii. „Fiecare raport poate ridica o serie de intrebari, dar daca ne uitam in perspectiva aflam cum s-a miscat presa romaneasca, cum a avut de suferit libertatea de exprimare, cum se maturizeaza piata.”
In linii mari, studiul precizeaza de la bun inceput ca situatia generala a mass- media romanesti s-a imbunatatit in decursul anului 2005, lucru pus pe seama faptului ca noul guvern condus de Tariceanu este mai putin orientat pe trasarea unei strategii media decit a fost guvernul condus de Nastase, oferindu-i libertate mai mare. In plus, presedintele Basescu s-a declarat un sustinator al libertatii de exprimare, iar acest lucru i-a dat, cu timpul, „privilegiul” de a fi vehement criticat de presa. Problemele reale ale presei romanesti sint insa de alta natura, explica Ghinea: „marii proprietari de media, profiturile mici, determinate de o piata de publicitate saracacioasa si aparitia publicatiilor care nu se pot autosustine”.
Razvan Martin spune ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta presa romaneasca este faptul ca oamenii de afaceri si oamenii politici preiau controlul asupra institutiilor media si folosesc puterea cistigata ca sa obtina beneficii politice sau materiale, in detrimentul informarii corecte a cetatenilor. „Libertatea presei inseamna, de fapt, libertatea de miscare a proprietarilor de institutii media, care folosesc puterea pentru satisfacerea nevoilor personale”, a adugat Martin.
Totodata, codul deontologic ramine o problema pentru multi jurnalisti din cauza faptului ca nu este implementat corespunzator. Totusi, studiul apreciaza ca presa romaneasca a facut un pas inainte prin diversificarea surselor de informare la care au acces cetatenii.
Ca indicatori ai evolutiei presei romanesti in 2005 s-au luat urmatoarele categorii, insotite de analize minutioase ale cazurilor specifice cu care s-au confruntat jurnalistii: libertatea de exprimare, exercitarea meseriei de jurnalist in mod profesionist, pluralitatea surselor de informare, managementul afacerilor si institutiile care sustin dezvoltarea presei.
La capitolul libertate de exprimare, presa romaneasca primeste citeva bile albe pentru faptul ca s-au facut modificari esentiale la codul penal in favoarea jurnalistilor si ca nu au mai fost inregistrate atacuri violente impotriva ziaristilor. Razvan Martin a spus ca au existat mai putine cazuri de atacuri violente asupra jurnalistilor anul trecut, dar ca „unii politicieni sau oameni de afaceri inca mai agreseaza cameramani si fotoreporteri, uneori chiar si in prezenta politiei”, a explicat Martin.
Din punct de vedere al profesionalismului in jurnalism, cei intervievati pentru realizarea acestui studiu au spus ca o problema o constituie subiectivitatea de care dau dovada unii jurnalisti in redactarea materialelor de presa si o oarecare comoditate in cautarea unor surse cit mai diversificate. Cu toate acestea, in general, materialele sunt bine documentate si scrise neutru si s-a constatat un interes crescut pentru anchete.
Presa romaneasca s-a dezvoltat si in ceea ce priveste numarul de cotidiene, care numai in Bucuresti sunt mai mult de 15. Totodata, au aparut canale TV specializate pe stiri si divertisment, care segmenteaza si mai mult piata, dar creeaza publicul amator de programe de nisa. Din 2000 pina in 2004, televiziunea si radioul public nu au oferit surse diversificate de informare, fiind manipulate de fostul guvern.
Jurnalismul este mai intii de toate o afacere, iar presa romaneasca se confrunta cu probleme in ceea ce priveste distributia presei centrale in tara din cauza suprematiei companiei de stat, Rodipet. O mare parte din venituri in presa vin din publicitate, insa trendul este in descrestere din cauza impunerii tot mai pregnante a internetului pe piata.
Institutiile media sunt sustinute de organizatii sau ONG-uri in vederea garantarii dreptului de libera exprimare si de protejare a drepturilor jurnalistilor. Printre acestea se numara Centrul pentru Jurnalism Independent, Agentia de Monitorizare a Presei, Comitetul Roman de la Helsinki si Asociatia Pro Democratia.
Jurnalistul Cristian Ghinea concluzioneaza ca „ziaristii ar trebui sa inteleaga ca acum nu politica este principala amenintare, ci lipsa standardelor etice si relatiile cu patronatele. Contractul colectiv de munca pentru media are o clauza de constiinta care ar trebui sa devina regula. Daca acum ziaristii nu isi vor impune regulile (etice) in relatiile cu patronii, ne vom obisnui in rolul de simpli angajati, care traficheaza indirect influenta.” Si Ioana Avadani considera ca „de cinci ani presa romaneasca nu a reusit inca sa se autosustina”, ceea ce ne plaseaza cu mult sub nivelul asteptarilor.
Indexul analizeaza si situatia din alte tari din Europa, precum Serbia, Georgia sau Ucraina, unde „revolutia portocalie” nu a dus la o schimbare radicala a situatiei din mass media, dar lucrurile incep sa se orienteze intr-o directie pozitia.

Floriana Scanteie