Păstrez doar amintiri neplăcute despre primii ani de şcoală. În primul rând, eram ţintuiţi toată ziua în băncile incomode care ne deformau coloana – de la 8.30 până la 17. Dar cel mai urât lucru care mi se putea întâmpla la şcoală în perioada respectivă a fost învăţătoarea (în RM profesorii din şcoala medie erau numiţi învăţători, profesori erau doar cei de la universităţi).
Era o adevărată sadistă. Mică, bondoacă, veninoasă, cu o privire de viperă – Maria Stepanovna – era groaza tuturor copiilor din clasa în care învăţam. Ne prelua de la o altă profesoară care ne supraveghea în prima jumătate a zilei, care era blândă şi îndrăgită de toţi elevii. Venea exact la prânz. Şi aici începea martirajul nostru. Şcoala ne oferea o masă pe zi, contra unei sume de bani. Mâncarea era mizerabilă – un terci scârbos cu slănină fiartă, de la care ni se întorcea stomacul pe dos. Aici Maria Stepanovna avea ocazia să se desfăşoare în toată splendoarea ei, obligând copiii să mănânce mâncarea scârboasă şi ca aspect, şi ca gust. Am reuşit să scap de ritual doar după ce s-a convins că într-adevăr nu reuşesc să ingurgitez slănina moale, care se întindea în toată farfuria, după ce mi-a deschis gura cu coada furculiţei, şi mi-a băgat acolo greţosul aliment, provocându-mi instantaneu voma.
După prânz reveneam în clasă, unde urma să ne pregătim temele pentru a doua zi. Se plimba prin clasă cu o vargă în mână ţinându-ne tot timpul în suspans. Era imprevizibilă. Oricând i se putea năzări ceva şi se năpustea asupra cuiva. Iar dacă bătea, o făcea din tot sufletul. Bătea ca în fasole. Urechi rupte, smocuri de păr smulse din cap…
Pe la orele 15 eram scoşi afară, să ne relaxăm puţin. Odată, jucându-ne pe terenul de sport, un băieţel, coleg de clasă, mi-a spus pe neaşteptate: „Eu aş vrea să moară Maria Stepanovna asta! Da’ tu??”. Mi-o doream şi eu din tot sufletul de vreo câţiva ani buni, dar eram atât de terorizat de prezenţa ei (ajunsese să se asocieze cu o divinitate în imaginarul meu), încât m-am abţinut să-i răspund.
Situaţia s-a agravat în ultimul an al ciclului primar, deoarece Mariei Stepanovna îi cam plăcea să tragă la măsea, iar alcoolismul ei se accentuase vizibil. Atâta timp cât soţul ei era directorul şcolii din localitate, i se treceau toate cu vederea. Însă după ce aceasta fusese demis din funcţie, şi asupra ei începu să planeze incertitudinea. Totuşi, se întâmpla să vină beată-criţă la şcoală, asistată de feciorul ei, elev în clasele superioare, care avea grijă ca mamă sa să nu se dezlănţuie şi să omoare pe cineva în bătaie. Doar că se întâmplau cazuri în care împărţea şi el ghionturi când avea chef.
E o minune că nu şi-a ieşit nimeni din minţi din colegii mei încă din clasele primare. Am mai avut parte de profesori de calibrul Mariei Stepanovna până la absolvirea şcolii medii, dar acesta e un alt subiect de discuţie…
77 de răspunsuri la “Cu drag despre prima mea învăţătoare”
Eu majoritar … scuze da eu fac regula… ca cu banderola la evrei in Ghermania nazista… asa va trebuie si voua… cei drep fara lagare si gazari ca mi se pare inuman…
dU-TI ĂI ÎN CHIZDA MĂTI, CÎ M-ĂI ZAIBIT DEAMU…
Concluzia e ca totul in Moldova e invers… parlamentul pentru parlamentari, primaria pentru primari si popourile pentru poponari…
la com.52… vad ca ai invatat sa injuri romaneste cu toate ca inca sunt prezente rusizmele… mai persevereaza…
ŢI-ARE STA BINE CU O PULĂ ÎN GURĂ, ZÎMBITULE. cEL PUŢIN, RÂNJETUL INFECT ŢI-AR FI JUSTIFICAT ASTFEL…
Gheorg tu doar stii pozitia mea vizavi de utilizarea organului sexual masculin doar in scopuri reproductive nu pentru bagat in orificiiu bucal sau anal care servesc pentru alte scopuri…
Asa ca cele care le-ai scris mai sus ti se potrivesc de minune tie…
Deci nu eşti capabil? Înseamnă că ai fost traumat în copilărie. Faptul că valorifici doar o funcţie a organelor şi creierului tău denotă o fixaţie, o psihoză, de care, din fericire, poţi scăpa prin tratament psihiatric…
Ar fi bine daca in societatea moldoveneasca fiecare organ competent si-ar indeplini doar sarcina pe care o prevad legile nu si alte atributii si functii…
Da Gheorg eu nu sunt capabil sa manac cu ceia in care unii isi bag …
Nu dispera, frate! Încearcă şi o să reuşeşti! Per aspera ad astra!
Iar faptul ca tu poti gandi cu picioarele si fundul nu denota normalitatea…
Dimpotrivă, denotă multilateralitate, geniu, ca al lui Leonardo da Vinci…
Si in cazul tau exista sperante Gheorg .Aegroto dum anima est, spes est.
Adică futere non futere, laba necesarum est…
da ,Leonardo da Vinci a gandit cu fundul si a pictat cu picioarele…trezestete la realitate multilateralule…
Stii Gheorg multe genii au capatat recunoasterea dupa moartea lor… poate incerci si tu cu funia si sapunul( asta daca nu ai gasit o metoda mai rapida si usoara).
Doar împreună cu tine, ca să am cu cine face schimb de comentarii în rai…
iar cu mainile faci ce vrei tu… ele au o multitudine de sarcini… iar in cazul tau pot sa o preia si pe cea sexuala..
las ca nu-i nimic iti trimit ravajele si in iad…
Văd că cunoşti bine procesul. Îi instruieşti şi pe alţii. Succes!
Las ca am ce invata femeile Gheorg… lucruri utile si placute…
Când? Că toată ziua conversezi cu mine pe Internet. Amu să nu mi te lauzi că eşti noaptea balaur în pat, că nu te cred. O şopârlă, poate…
Seara, noaptea, dimineata si in wekend Gheorg… ca ziua muncesc Gheorg, promovez modul sanatos de viata pe internet…
Vezi să nu-ţi cadă coada de la atâta osteneală…
Nu ma laud ..eu doar constat…
vad ca tu te oftigi…