(Ajun de jubileu poetul Gheorghe Cutasevici – 70)
apropiatul jubileu al poetul Gheorghe Cutasevici pentru mine e un prilej oportun pentru a reveni asupra paginilor cărţii Domniei sale, scrise „în veacul celălalt” (N.D.). E cea mai fierbinte Apoteoză patriei de la clasici încoace, un luminos omagiu „cuvintelor care luptă” şi o recunoştinţă dulce-amară „zeilor care l-au trădat”. De sorginte din Munţii Latiniei, din magma lor la fel şi cea a confraţilor de condei: G. Vieru, A. Codru, D. Matcovschi, N. Dabija, torent cristalin, curativ se revarsă impetuos în Marele Ocean al Literaturii Române, Sanctuarul nostru din Sfânta Sfintelor de spiritualitate românească pentru dăinuirea şi înălţarea neamului: „statornică în cinstea de lege şi ţară, în focul credinţei statornic” (O. G), sfidând stoic ferocităţile şi miasmele realismului (socialist), în condiţiile diabolice de moloh ale socialismului (dezvoltat) sufocant, asfixiant favorizant de opusuri anemice, nocive cu impact degradant, poetul Gh. Cutasevici scrie tranşant, dar şi extrem de riscant în clocotul urii furibunde a românofobilor şi cosmopoliţilor: „România, iată Patria, etern cuvânt” acrostihul fulminant din fastuoasa Glosă „Patria în freamăt verde”, o perlă care dă o strălucire artistică impecabilă, fără rezerve de perfecţiune în meşteşugul arhitectonic, ideatic cu mesajul mereu viu şi răscolitor până la durere incurabilă – Dragostea de Ţară, tot ce avem mai scump pe această lume. Esteticienii şi teoreticienii literaturii rămân restanţieri oarecum în faţa cititorilor îndrăgostiţi de metafora artistică, de competenţa cărora e să le releve mirajul operei lui Gh. Cutasevici, care a parcurs distanţa examenului (teoria distanţelor).
Cartea lui Gh. Cutasevici „Hora luminii” cu ecou de erupţie vulcanică la apariţie (nimicită, dată la cuţit, în depozit, neajungând la cititor) a provocat un şoc în lumea literelor, autorul crunt ostracizat şi condamnat la îndelungă tăcere. Aceasta se întâmpla în 1980. Rămâne de domeniul istoriei. Astăzi opera poetului trebuie pusă în circuitul valorilor şi în primul rând elevii nu pot fi lipsiţi de posibilitatea de a savura în paginile manualelor şi a învăţa literatura pe viu.
L. Bâcu, SP nr. 9
pentru „Curaj”
25.09.2008