O zi la FRIŞPA


Ieri dimineaţa, înainte de a mă îmbrăca pentru a mă duce la universitate, ca întotdeauna, am ieşit la balcon să văd la termometru cîte grade sunt afară. 4 grade plus. Neaşteptat de cald faţă de dimineaţa precedentă, cînd au fost minus 3 grade. Atunci am hotărît să-mi iau o singură pereche de pantaloni, plus nici cuşma nu mi-am luat-o.
I lecţie, Relaţii Economice Internaţionale, în care un coleg a făcut o prezentare pe fondurile Hedge, alţi 2 l-au provocat la o dezbatere pe seama cursului dolarului, euro-lui şi nu ştiu ce altceva, restul grupei (eu alături de ei) rămînînd pe dinafară. Mi se învîrteau în cap toate informaţiile pe care le spuneau cei 3, avînd un adevărat haos în creier. Am înţeles că cunoştinţele mele în economie şi actualitatea economică internaţională sunt foarte limitate… motiv pentru care ar trebui cîndva cumva să mai pun mâina şi pe cărţi de economie :).
Lecţia a II, subgrupa mea (grupa mea a fost împărţită în 2 subgrupe-specializări, subgrupa mea avînd 7 studenţi  în comparaţie cu 20 ai celeilate) trebuia să prezentăm referate, la un profesor mai tînăr. Nimeni nu s-a pregătit, dar mi-era totuna de lecţie că poţi să negociezi cu omu, plus informaţii pregătite din xerox aveam, aşa că nu mă deranja să facem lecţie. Colegele au hotărît însă să plecăm de la lecţie, aşa că lecţia II trebuia să umblu naiba ştie pe unde.
Am hotărît să mă duc la bibliotecă. Jos, o mulţime de studenţi, cărora domnul decan le ţinea morală. Personal mi-era indiferent de ei, aşa că nu am stat să ascult. Am cerut „Marea tablă de şah” a lui Brzezinski, şi am intrat în sala de lectură. Aceasta, fiind în 2 părţi „bătută de vînt”, era rece ca gheaţa. Sprijinindu-mă pe speteaza unui scaun (n-am avut curajul să mă aşez pe el), m-am cufundat în citire. După 2 teme citite dintr-un capitol, m-am trezit cu degetele îngheţate. Mda, biblioteca e congelator, nu glumă, aşa că am părăsit-o imediat.
Uşa de la intrare în FRIŞPA închisă, ca studenţii, mulţi pe hol, să nu părăsească instituţia. Deci la repaus ei se sporeau cu decanul că e frig şi că nu vor să facă lecţii, iar acesta le interzicea chiulul. Eu însă, dorind să ajungă la a 3 lecţie, mi-era iar în cot de ei. Numai că frigul din bibliotecă m-a cam afectat, aşa că m-am hotărît să beau un ceai la cantină (foarte rar frecventez cantina universităţii, că sunt deprins numai acasă din bucatele mamei să mănînc 🙂 ).
După, m-am întîlnit cu un coleg (Iura) din cealaltă subgrupă, care numai el fusese prezent la lecţia lor. Nice, şi ăia-s buni ca noi :D, nu de frig au lipsit, am înţeles că. Pe parcurs, uşa a fost deschisă, studenţii au ieşit afară, unii acasă, alţii să fumeze, eu cu colegul prin hol vorbind cu alţii pe diferite teme.
La repaus ieşim şi noi la aer „curat”, „curăţit” de ţigările studenţilor noştri. Afară, o cameră. Cineva filmează grupurile de studenţi ce fumează, care pleacă acasă.  Curiozitatea ne mână pe mine şi Iura aproape de ei. Erau cei de la Obiectiv Media Group. Au trecut deja la a lua interviuri de la studenţi. Unul, un uşuratic, „cu ţigara în bot”, critica decanul, că e frig şi că studenţii nu vor să facă lecţii. Hm, da dacă îi era frig, ce naiba stătea afară şi n-o freca acasă? Cine-l reţinea oare?
OMG a trecut la al doilea student, tot cu ţigară, un vlăjgan de vre-un metru 85, de vreo 80 de kile. Acesta se plîngea că femeia de serviciu l-ar fi lovit cînd el ar fi dorit să iasă din universitate, şi că în nasul lui s-ar fi închis uşa de către decan. Eu cu prietenul meu de-abia ne stăpîneam să nu pufnim în rîs :)).
OMG intră în facultate. Noi 2, dornici de aventuri, îi urmăm. Cameramanul cu reporteriţa se pun în faţa femeii de servici şi-i pun să comenteze acuzaţiile aduse. Aceasta fuge şi se ascunde într-un cabinet, OMG-iştii fugărind-o şi filmînd-o. Mai nu ne prăbuşeam de rîs de situaţia dată: era faină de tot :))). Totuşi rîsul e rîs, dar indignarea mea şi a colegului meu de nedreptatea situaţiei era la culme.
Iura se hotărăşte să le dea un interviu, spunîndu-le că în universitate nu e frig, sunt condiţii normale de a învăţa, iar decanul nu urmărea decît să păstreze ordinea în facultate. Reporteriţa îl întreabă dacă e corect gestul femeii de servici să lovească în student, acesta îi răspunde că nu crede în genere că femeia dată să-l fi lovit, ci poate l-ar fi împins cumva, iar lui în locul băiatului cu pricina, zdravăn de 1 metru 80 şi ceva, i-ar fi ruşine să afirme că ar putea să fie lovit de o biată femeie de servici. Reporteriţa îl întreabă dacă el a văzut incidentul, iar la răspunsul negativ al lui ea îl întreabă cu ce ocazie se mai pronunţă asupra cazului şi hotărăşte să plece.
Eu însă, rapid o întreb cu ce ocazie ea îi dă veridicitate cuvintelor studentului dat dar nu colegului meu, iar ea, ca urmare a unei mustrări de conştiinţe, se întoarce şi îmi spune că nu dă nimănui crezare, de aia a luat interviu şi de la colegul meu, ca să se informeze din opinii diferite.
Ieşim iar afară, iar aici, stupefacţie, altă cameră de filmat. Un băiat şi o fată, cu o şubă de blană ce nu putea să nu-ţi bată în ochi, de la NIT, sunt şi ei la facultate, şi iau interviuri de la diferiţi studenţi, majoritatea rusofoni, deci cu cea mai mare probabilitate activişti PCRM. Iura îmi spune că ar fi auzit pe la primul repaus că cineva spunea să sune şi să cheme pe cineva, iar acum totul i se luminează în faţă. Indignarea lui creşte mai mult, înţelegînd că aceasta se face special pentru a denigra imaginea decanatului şi a Primăriei, adică a lui Dorin Chirtoacă.
Începe să facă atacuri la adresa NIT-ului. Cameramanul îl întreabă dacă are ceva pretenţii asupra lui, eu îl clarific că colegul meu are pretenţii la general asupra NIT-ului, nu asupra sa.
Cameramanul ne clarifică ca să ştim că aşa este viaţa, şi că toţi îşi urmăresc realizarea intereselor proprii, egoiste. Eu îi replic că da, aşa este la el, dar că noi, eu şi cu colegul meu, nu suntem toţi şi că noi urmărim să realizăm binele comun în ţară.
Tace şi se depărtează. Observ cu uimire că fata de la OMG, agenţie multimedia de ştiri ce pretinde a fi obiectivă, comunică destul de deschis şi prietenos cu cea de la NIT. Prea prietenos, prima impresie creată fiind că OMG nu sunt chiat atît de obiectivi precum pretind. Cameramanii mai filmează haosul de la facultate, cum studenţii pleacă de la ore acasă, sau stau afară, unde e mai frig, din cauza „că le e frig în auditorii”. Şmecheri băieţii. Plictisit deja de toate şi săturat şi de rîs, am plecat la ore.

Ce concluzie se poate de tras din astea?
Părerea mea personală este că studenţii nu doreau să facă lecţii din simplul motiv că nu le place să înveţe,căci aceasta este ceva „normal” la noi în RM. Marţi a fost mult, cu mult mai friguros decît miercuri. De ce atunci marţi nimeni n-a vrut să plece de la ore, da tocmai miercuri le-a trăsnit în cap această idee, cînd era cu mult mai cald decît în ziua precedentă?
Haosul dat special a fost creat pentru a denigra imaginea decanatului pe de o parte (căci nu sunt comunişti), şi a Primăriei pe de altă parte, datorită conflictului ce era prezent între aceasta din urmă şi Termocom, în urma căruia nu s-a dat căldură nici la FRIŞPA.
Nu ştiu dacă la NIT a fost ştire pe ceea ce s-a întîmplat ieri (nu urmăresc acest post), dar ştiu precis că dacă a existat aceasta nu a fost o ştire obiectivă. OMG, pe site-ul lor au publicat un articol la haosul de ieri, cît de cît dînd impresia de imparţialitate. Ce-i drept, cauza prezentată de ei (studenţii din cauza frigului nu vor să studieze) este alta faţă de ceea ce am afirmat eu în acest articol, dar nimeni n-are să spună că majoritatea studenţilor sunt nişte superficiali care dacă ar studia peste hotare, nici jumate nu ar obţine studii superioare.
Asta e societatea în care trăim, „o lume anormală, în care nimănui nu-i pasă de nimic, unde totul nu mai este cum ar trebui să fie, unde oamenii nu ştiu ce înseamnă viaţă tocmai din dorinţa carnală de a o trăi, dar fără să ştie cum…”, dacă e să o citez pe Femeia Verde. Şi în ciuda faptului că am avut una dintre cele mai hazlii zile ale mele, situaţia pentru mine e tristă, e o „degradare totală”.

,

6 răspunsuri la “O zi la FRIŞPA”

  1. „…majoritatea studenţilor sunt nişte superficiali care dacă ar studia peste hotare, nici jumate nu ar obţine studii superioare…”

    Pardon, dar nu jumatate dintre studenti, ci nici 10% nu ar obtine diplome

  2. Lilou, la cum te manifeşti tu pe Curaj, nu cred că sunt chiar atât de docţi francezii. Gata, s-a răsuflat mitul… Sau poate că tu n-ai învăţat nimic de la ei…

  3. Gheorg, „ma manifest” cand am ceva a spune, in schimb tu ne impui tuturor pe aici penibilitatile tale zilnic : nu faceam comparatie cu francezii sau altii, ci confirmam spusele autorului cum ca invatamantul in RM e intr-o situatie deplorabila; cred ar trebui sa revii la subiectul tau preferat „cainii fara stapin” sau „Despre cum eu, Gheorg Wolfovitz nu pot traversa parcul din cauza ca cainii vagabonzi ma pandesc cand trec anume eu, eu, eu si iarasi eu si vor sa ma muste” :)))

  4. Ciudat, foarte ciudat… Nu-mi amintesc să fi publicat vreodată articolul meu pe Curaj, darmite ieri, ţinând cont încă de faptul că l-am publicat la mine în blog cu vre-o lună în urmă.
    Să însemne aceasta că cineva s-a logat în contul meu din Curaj (pe care nu-l folosesc prea des) şi mi-a publicat articolul fără voie? Periculoasă situaţie…

    PS. Observ că articolul e catalogat ca Opinii, Reportaj… deci cel care mi l-a publicat n-a avut intenţii negative. Oricum, surpriza nu mi-a fost una plăcută :(.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.