(grupate pe compartimente, după criteriul domeniului de competenţă specifică, cu referiri la procedurile de lucru şi programul de audienţe, după caz)
Având în vedere numărul mare de petiţii adresate autorităţilor publice în legătură cu modul de funcţionare a sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei aduce la cunoştinţa publicului competenţele de soluţionare a acestora, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările ulterioare.
Menţionăm faptul că cererile/petiţiile pot fi transmise prin poştă clasică, poştă electronică (fiind indicate adresele de e-mail disponibile) ori se pot depune la Registratura Generală a Ministerului Justiţiei, în cadrul programului de lucru, în fiecare zi lucrătoare, între orele 9.00-12.00 şi 13.00-15.30.
Pentru informaţii suplimentare, vă puteţi adresa Biroului de relaţii cu publicul din cadrul Ministerului Justiţiei care are program în zilele de luni şi miercuri între orele 10.00-13.00 şi marţi şi joi între orele 13.00-16.00. Adresa ministerului este: str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti.
a. RESPONSABILII CU INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC (e-mail: legea544din2001@just.ro)
– cereri de acces la informaţiile de interes public
Procedura de soluţionare a acestor cereri, modalităţile de contact precum şi o parte a informaţiilor de interes public rezultate din activitatea Ministerului Justiţiei pot fi consultate pe pagina web a instituţiei, la secţiunea „Informaţii de interes public”.
b. DIRECŢIA PENTRU RELAŢII CU PUBLICUL ŞI EVIDENŢA O.N.G. (e-mail: relatiipublice@just.ro)
– petiţii, adresate Ministerului Justiţiei în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor;
Procedura de soluţionare a petiţiilor, termenele de lucru şi modalităţile de contact sunt precizate pe pagina de web a Ministerului Justiţiei, www.just.ro, la secţiunea „Informaţii de interes public”, capitolul „Petiţii”.
– cereri de rezervare a denumirii asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor şi eliberare a dovezii de disponibilitate a denumirii;
– cereri de comunicare a copiilor certificate de pe menţiunile efectuate în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial şi înscrisurile doveditoare;
Procedura pentru obţinerea documentelor indicate la punctele precedente precum şi tarifele aferente sunt expuse pe pagina web a Ministerului Justiţiei, www.just.ro, la secţiunea „Informaţii de interes public”, capitolul „Informaţii utile”, punctele 13 şi 14 din listă. Tot aici sunt indicate actele normative incidente în materie, fiind incluse şi modelele de cereri-tip utilizate.
– cereri de luare în evidenţă a asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor ce activează în domeniul de competenţă a Ministerului Justiţiei, conform dispoziţiilor art. 52 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000.
Program de lucru cu publicul:
Pentru informaţii suplimentare, vă puteţi adresa Biroului de relaţii cu publicul şi evidenţa ONG din cadrul MJ care are program în zilele de luni şi miercuri între orele 10.00-13.00 şi marţi-joi între orele 13.00-16.00. Adresa Ministerului Justiţiei este: str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti
Programul de lucru cu publicul pe probleme de evidenţă a O.N.G. se desfăşoară în fiecare zi lucrătoare între orele 10.00-12.00 iar marţi şi joi, suplimentar şi între orele 14.00-16.00.
La cerere, directorul acordă audienţe luni între orele 10.00-13.00 şi joi între orele 13.30-16.00.
c. CORPUL DE INSPECŢIE AL MINISTRULUI (e-mail: sinpe@just.ro)
– memorii prin care sunt reclamate deficienţe (posibile abateri disciplinare) în activitatea notarilor publici, a executorilor judecătoreşti sau personalului din cadrul Ministerului Justiţiei;
– memorii prin care se reclamă deficienţe în sistemul penitenciar (încălcări drepturi deţinuţi, nereguli în activitatea administrativă din mediul penitenciar, abateri disciplinare, etc.).
Proceduri de lucru aplicabile:
– se efectuează verificări/controale/inspecţii în funcţie de aspectele semnalate (sau din oficiu) şi se propun măsuri corespunzătoare (sesizări, abateri disciplinare, sesizări posibile aspecte infracţionale, îndreptarea deficienţelor prin modificarea cadrului normativ general sau intern).
Program de lucru cu publicul:
– petenţii pot solicita oricând (între orele 08.30 – 16.30), relaţii cu privire la stadiul de soluţionare a memoriilor depuse,
– audienţe la Şeful Corpului de Inspecţie al Ministrului se fac în fiecare miercuri în intervalul orar 10.00 – 12.00
d. DIRECŢIA PUBLICITATE MOBILIARĂ, NOTARI PUBLICI, EXECUTORI, TRADUCĂTORI ŞI INTERPREŢI (e-mail: publicitate@just.ro)
– Autorizarea (reautorizarea din 3 în 3 ani) a operatorilor Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM),
– Suspendarea/revocarea unui operator al AEGRM,
– Încetarea suspendării unui operator al AEGRM,
– Blocarea (suspendarea specială)/deblocare (încetarea suspendării speciale) a unui operator (suspendare specială) al AEGRM,
– Acordare a unui agent a dreptului de a efectua înscrieri în AEGRM,
– Suspendarea/revocarea dreptului unui agent de a efectua înscrieri în AEGRM,
– Încetarea suspendării dreptului unui agent de a efectua înscrieri în AEGRM,
– Control al activităţii operatorilor şi/sau agenţilor AEGRM,
– Efectuare, în cazurile prevăzute de lege, a unor înscrieri în AEGRM.
– Ştergerea înscrierilor nevalide (dubluri, înscrieri cu datele nepreluate complet din cauze tehnice etc.) existente pe serverul AEGRM.
– Emiterea de către ministrul justiţiei a unui ordin privind un notar public sau un executor judecătoresc: numirea în funcţia de notar public./executor judecătoresc sau încetarea calităţii de notar public./executor judecătoresc, suspendarea din funcţia de notar public./executor judecătoresc. şi încetarea suspendării din funcţia de notar public./executor judecătoresc.
– Asocierea notar public/executor judecătoresc. sau Încetarea asocierii notar public./executor judecătoresc,
– Schimbarea sediului biroului notar public./executor judecătoresc,
– Schimbarea numelui notar public./executor judecătoresc. – Îndreptare erori materiale existente în ordin,
– Actualizarea numărului posturilor de notar public./executor judecătoresc. – Modificarea ordinului de actualizare a numărului posturilor de notar public./executor judecătoresc,
– Actualizarea onorariilor notar public./executor judecătoresc,
– Aplicarea de sancţiuni disciplinare notar public./executor judecătoresc.
– Autorizarea ca interpret şi traducător sau de modificare a numelui existent în autorizaţie,
– Încetarea calităţii de interpret şi traducător.
– Eliberarea duplicatelor de pe autorizaţiei de interpret şi traducător.
– Înscrierea/radierea executorilor bancari şi a executorilor organizaţiilor cooperatiste de credit în evidenţa specială a Ministerului Justiţiei aflată la DPMNPETI,
– Soluţionarea petiţiilor adresate Ministerului Justiţiei şi repartizate DPMNPETI.
Program de lucru cu publicul: o zi pe săptămână se acordă audienţe de către directorul direcţiei.
e. DIRECŢIA DREPT INTERNAŢIONAL ŞI TRATATE (e-mail: dreptinternational@just.ro)
- Cereri prin care se solicită informaţii în legătură cu aplicarea unor instrumente juridice internaţionale la care România este stat – parte şi în baza cărora Ministerul Justiţiei a fost desemnat în calitate de autoritate centrală română, respectiv:
– Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, încheiată la Haga la 15.11.1965, la care România a aderat prin Legea nr.124/2003;
– Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, încheiată la Haga la 18.03.1970, la care România a aderat prin Legea nr.175/2003;
– Convenţia cu privire la facilitarea accesului internaţional la justiţie, încheiată la Haga la 25.10.1980, la care România a aderat prin Legea nr.215/2003;
– Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, încheiată la Haga la 25.10.1980, la care România a aderat prin Legea nr.100/1992;
– Convenţia cu privire la obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, adoptată la New York la 20.06.1956, ratificată de România prin Legea nr.26/1991;
– Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, Strasbourg, 21.03.1983, ratificată prin Legea nr. 76/1996;
– Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, şi protocoalele sale adiţionale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978, ratificate prin Legea nr. 80/1997, modificată prin Legea nr. 74/2005;
– Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 şi Protocolul adiţional la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificate prin Legea 236/1998;
– Al doilea Protocol adiţional Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, ratificat prin Legea 368/2004;
– Convenţia europeană în domeniul informaţiei asupra dreptului străin, Londra, 7.06.1968 şi Protocolul adiţional la convenţie, Strasbourg, 15.03.1978, ratificate prin HG 153/1991;
– Convenţiile bilaterale şi multilaterale internaţionale şi tratatele aplicabile.
- Cereri referitoare la supra-legalizarea actelor judiciare eliberate de autorităţile române care urmează a fi utilizate în străinătate
Procedurile de lucru aplicabile în soluţionarea petiţiilor/cererilor/ solicitărilor/reclamaţiilor în cadrul Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate:
• Petiţiile, cererile, solicitările, reclamaţiile prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor referitoare la aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii şi la obţinerea pensiei de întreţinere din străinătate se soluţionează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei, după analizarea cererii, în limitele competenţelor conferite Ministerului Justiţiei, stabilite prin actele normative în vigoare, în termenul general de soluţionare al petiţiilor, de 30 de zile de la data înregistrării, potrivit dispoziţiilor OG 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi maxim 10 zile pentru memorii formulate potrivit Legii 544/2001.
• Ministerul Justiţiei a fost desemnat, prin art. 2 al legii pentru aderarea României la Convenţia de la Haga din 25.10.1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii (Legea nr. 100/1992), publicată în M.Of. nr. 243/1992), ca autoritate centrală pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin această convenţie, în vederea rezolvării situaţiilor în care un copil a fost deplasat sau reţinut în mod ilicit pe un alt teritoriu decât cel al reşedinţei sale obişnuite, de către unul dintre părinţii săi sau de către un terţ către care copilul era încredinţat.
Procedura este expusă pe pagina web a Ministerului Justiţiei, www.just.ro, secţiunea „Informaţii de interes public”, capitolul „Informaţii utile”, punctul 6 din listă.
• Ministerul Justiţiei a fost desemnat, în temeiul Legii nr. 26/1991, prin care România a aderat la Convenţia de la New York din 1956, autoritate transmiţătoare, pentru obţinerea de către petenţi a pensiei de întreţinere în străinătate, în cazul în care debitorul are domiciliul într-unul din statele parte la Convenţie şi nu se cunoaşte domiciliul exact al celui obligat la plata pensiei.
Detalii sunt disponibile pe pagina de web a Ministerului Justiţiei, www.just.ro, secţiunea „Informaţii de interes public”, capitolul „Informaţii utile”, punctul 6 din listă.
• Cetăţenii români condamnaţi în străinătate şi cetăţenii străini condamnaţi în România pot formula cereri de informare cu privire la dreptul pe care îl au potrivit convenţiilor internaţionale pertinente, de a fi transferaţi în ţara de origine.
Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, la 21 martie 1983, la care sunt parte statele membre ale Consiliului Europei, dar şi câteva state nemembre (Australia, Bahamas, Bolivia, Canada, Chile, Costa Rica, Israel, Japonia, Mauritius, Panama, Tonga, Trinidad – Tobago, Statele Unite ale Americii şi Venezuela) permite, în anumite condiţii, persoanelor condamnate la o pedeapsă privativă de libertate în altă ţară decât a lor, să fie transferate în ţara de origine, în scopul de a executa acolo această pedeapsă.
De asemenea, România are încheiate tratate bilaterale în materie cu Egiptul, Republica Moldova şi Republica Turcia.
Persoana condamnată îşi poate exprima dorinţa de a fi transferată fie pe lângă autorităţile Statului de condamnare, fie pe lângă autorităţile române – Ministerul Justiţiei.
Dacă autorităţile Statului de condamnare iau în considerare transferarea persoanei condamnate, ele vor furniza autorităţilor române informaţii privind persoana condamnată, împrejurările în care a fost declarată vinovată şi condamnată, precum şi natura şi durata pedepsei care i-a fost aplicată. Dacă autorităţile române iau în considerare transferarea persoanei condamnate, ele vor furniza, la rândul lor informaţii privind natura şi durata pedepsei pe care trebuie s-o execute după transferare , (indicaţiile privind modalităţile în care pedeapsa care i-a fost aplicată ar putea fi transformată după transferarea persoanei) , împreună cu informaţiile privind aranjamentele în materie de predare, liberare condiţionată etc., în România (Statul de executare).
Dacă cele două State îşi dau acordul la transferarea persoanei condamnate, aceasta va fi întrebată, după primirea şi examinarea informaţiilor furnizate de (Statul de executare), dacă consimte să fie transferată în baza convenţiei.
Procedura este similară în cazul în care România este statul de condamnare, iar cetăţeanul străin condamnat definitiv în România, solicită transferarea în statul de origine.
În România, decizia aparţine Curţii de Apel competente, iar Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală care primeşte / transmite asemenea cereri, efectuând controlul de regularitate internaţională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală (Titlul VI – „Transferarea persoanelor condamnate”).
• Supra-legalizarea actelor eliberate de autorităţile române care urmează a fi utilizate în străinătate se face, din partea autorităţilor române, de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe în temeiul art.162 alin.4 din Legea nr.105 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
Procedurile aplicabile şi programul de lucru pot fi consultate pe pagina web a Ministerului Justiţiei, secţiunea „Informaţii de interes public”, capitolul „Informaţii utile”, pct. 2 din listă.
Pe pagina web a Ministerului Justiţiei, www.just.ro, sunt publicate la secţiunea „Cooperare judiciară internaţională”:
• Ghidul de cooperare judiciară internaţională în materie penală;
• Ghidul de cooperare judiciară internaţională în materie civilă, comercială şi arbitraj.
Acestea conţin: textele convenţiilor multilaterale la care România este stat – parte, lista statelor – parte la aceste convenţii, declaraţiile şi rezervele formulate de statele – parte, formulare utilizate în aplicarea acestora; textele convenţiilor bilaterale încheiate de România cu diferite state; textele actelor normative (cadrul juridic intern) care facilitează aplicarea convenţiilor internaţionale la care România este stat – parte; textele actelor comunitare care se vor aplica în relaţia dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene începând cu anul 2007.
Program de lucru cu publicul: se acordă audienţă de către conducătorul departamentului, de regulă vineri.
f. SERVICIUL JUDICIAR, structură aparţinând DIRECŢIEI ELABORARE ACTE NORMATIVE, STUDII ŞI DOCUMENTARE (e-mail: elaborareacte@just.ro)
– Solicitările Preşedintelui României adresate Ministerului Justiţiei în vederea comunicării avizului consultativ cu privire la cererile de graţiere individuală;
Precizări: graţierea individuală se acordă prin decret al Preşedintelui României, potrivit dispoziţiilor art. 94 lit. d) din Constituţia României. În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 16.10.2002, cererea de graţiere individuală, împreună cu actele anexate, se adresează Preşedintelui României. La cererea de graţiere se anexează, în copie legalizată, hotărârea definitivă de condamnare, certificatul de cazier judiciar şi, după caz, acte de stare civilă, certificate medicale, rapoarte de anchetă socială şi alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susţinerea cererii sale.
– Cereri de strămutare a cauzelor penale
Strămutarea judecării cauzelor poate fi dispusă numai de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea părţii interesate, procurorului sau a ministrului justiţiei, în condiţiile prevăzute de art. 55-61 din Codul de procedură penală.
Aşadar, cererile de strămutare trebuie adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trebuie motivate. Înscrisurile pe care se sprijină cererile trebuie anexate acestora, astfel încât instanţa competentă să poată aprecia asupra motivelor de strămutare şi să fie în măsură a stabili dacă, prin strămutarea cauzei, se asigură desfăşurarea normală a procesului.
– Cereri pentru declararea recursului în interesul legii
Pentru declararea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, atât în materie penală cât şi civilă, este necesar să fie semnalată o problemă de drept care a fost soluţionată în mod diferit de către instanţe, ceea ce ar impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea unificării practicii judiciare.
Cerinţa nu este îndeplinită atunci când finalitatea urmărită este aceea a reformării unei hotărâri judecătoreşti considerată netemeinică sau nelegală.
Chiar şi în situaţia în care hotărârile pronunţate în aceeaşi cauză, de instanţa de fond şi de instanţa de control judiciar, ar privi rezolvări diferite ale aceleiaşi probleme de drept, o astfel de situaţie nu ar putea fundamenta o solicitare a ministrului justiţiei, adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a promova această cale extraordinară de atac, întrucât, potrivit legii, hotărârea casată nu are nici o putere.
Soluţiile se pronunţă numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
Program de lucru cu publicul: –
g. COMISIA PENTRU CONSTATAREA CALITĂŢII DE LUPTĂTOR ÎN REZISTENŢA ANTICOMUNISTĂ
– cereri de acordare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă;
– solicitări de informare în legătură cu soluţionarea cererilor, respectiv urgentare a procedurii de soluţionare a cererilor de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă;
– cereri de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul deciziei prin care se soluţionează cererea de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Procedura de lucru
Comisia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Hotărârea nr. 148/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
În cazul în care cererea nu este însoţită de acte doveditoare ori acestea sunt incomplete, preşedintele comisiei solicită date, documente sau informaţii necesare soluţionării cererii de la instituţiile publice care le deţin şi/sau de la petenţi.
În cazul în care persoana se încadrează în prevederile art. 2 sau 3 din OUG. Nr. 214/1999, acordă acesteia, prin decizie, calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Dacă nu sunt întrunite condiţiile menţionate în paragraful de mai sus, comisia respinge cererea, prin decizie motivată.
Împotriva deciziei comisiei, precum şi în cazul refuzului nejustificat de a rezolva cererea, persoana interesată poate depune plângere la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii.
Orice eroare materială din cuprinsul cererii poate fi îndreptată din oficiu sau la cerere.
Comisia se pronunţă asupra cererii de îndreptare a erorii materiale, prin încheiere.
Încheierea poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în 30 de zile de la comunicare.
Program de lucru cu publicul: –
Observaţie: Conform art. II din Legea nr. 173/2006, se acordă un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi (25 mai 2006), în care persoanele condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acestora, soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, pot depune cerere pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
h. SERVICIUL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ (medical@just.ro)
– Petiţiile persoanelor private de libertate privind modul de acordare a asistenţei medicale în unităţile penitenciare,
– Cererile de decontare a contribuţiei personale pentru asistenţă medicală, medicamente şi materiale sanitare ale salariaţilor care au acest drept, conform legii.
Cererile prezentate personal de către salariaţii sau pensionarii din alte instituţii din sistemul justiţiei se soluţionează pe loc.
Program de lucru cu publicul: –
i. SERVICIUL CETATENIE (e-mail : cetatenie@just.ro)
– Cereri de acordare/redobândire/renunţare la cetăţenia română în mod direct sau, unde este cazul prin intermediul misiunilor diplomatice ale României.
– Cereri privind comunicarea stadiului de soluţionare a unor dosare de acordare/redobândire/renunţare la cetăţenia română.
– Cereri privind sistarea procedurii în cazul unor dosare de acordare/redobândire/renunţare la cetăţenia română.
– Cereri de urgentare a procedurii de soluţionare a unor dosare de acordare/redobândire/renunţare la cetăţenia română.
– Cereri privind furnizarea unor informaţii cu privire la procedura, actele si taxele necesare întocmirii dosarelor de acordare/redobândire/renunţare la cetăţenia română.
– Cereri din partea unor instituţii şi autorităţi naţionale şi internaţionale, precum si din partea unor persoane fizice privind furnizarea de date statistice în domeniul cetăţeniei.
– Solicitări telefonice privind programul de lucru cu publicul.
În conformitate cu art.12 din Legea cetăţeniei române, modificată prin OUG 43/2003, cererea de acordare sau , după caz, de redobândire a cetăţeniei române se face personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială si autentică, însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
Foştii cetăţeni români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate , care din diferite motive au pierdut cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora pot face cerere de redobândire a cetăţeniei la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare competente ale României.
Cetăţenii români care, solicită renunţarea la cetăţenia română, pot depune cererea personal sau prin mandatar cu procură specială şi autentică fie la sediul Serviciului Cetăţenie, fie la sediul misiunilor diplomatice ale României, competente teritorial.
Informaţii referitoare la actele şi taxele necesare pentru întocmirea dosarelor de acordare/redobândire/renunţare la cetăţenia română, precum si la programul de lucru al Serviciului Cetăţenie se pot obţine si de pe site-ul Ministerului Justiţiei www.just.ro, rubrica „Informaţii de interes public”, capitolul „Informaţii utile”, punctele 7-10 din listă.
Programul de lucru cu publicul:
Luni si Miercuri – între orele 8.30-17.00 cu pauză de masă între orele 12.30-13.00
Luni – program de audienţe între orele 11,00-13,00.
j. DIRECŢIA PENTRU RESURSE UMANE ŞI RELAŢII CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (e-mail: resurseumane@just.ro)
– solicitări formulate de autorităţile locale sau cetăţeni privind înfiinţarea de noi instanţe judecătoreşti, de punere în funcţiune a instanţelor prevăzute de lege şi care nu funcţionează sau de modificare a circumscripţiilor teritoriale ale judecătoriilor;
– petiţii referitoare la organizarea instanţelor judecătoreşti;
– solicitări ale personalului instanţelor judecătoreşti privind transformarea unor posturi de personal auxiliar de specialitate, personal contractual sau funcţionari publici;
– cereri/petiţii privind acordarea drepturilor salariale judecătorilor şi personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei;
– cereri/petiţii privind acordarea pensiei de serviciu judecătorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti;
– cereri/petiţii privind acordarea drepturilor de personal judecătorilor şi personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei;
– cereri/petiţii referitoare la încadrarea în funcţie a personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei;
– cereri privind transmiterea de date cu privire la personalul din cadrul Ministerului Justiţiei şi de copii de pe actele aflate la mapele profesionale ale judecătorilor pensionaţi/eliberaţi din funcţie înainte de intrarea în vigoare a legilor privind reforma în sistemul judiciar;
– solicitări de informaţii cu privire la organizarea de examene/testări privind atribuirea calităţii de expert/specialist tehnic judiciar;
– solicitări de informaţii primite de la organe cu atribuţii jurisdicţionale cu privire la încadrarea în anumite specialităţi ale expertizelor judiciare;
– cereri înaintate de organele cu atribuţii jurisdicţionale privind sancţionarea disciplinară a experţilor/specialiştilor tehnici judiciari în urma săvârşirii unor abateri prevăzute în actele normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară.
Programul de audienţe al directorului Direcţiei pentru resurse umane şi relaţii cu Consiliul Superior al Magistraturii este în fiecare joi, între orele 11.00-13.00
k. DIRECŢIA PENTRU RELAŢIA CU MINISTERUL PUBLIC ŞI DE PREVENIRE A CRIMINALITĂŢII ŞI A CORUPŢIEI (e-mail: relaminpublic@just.ro)
– sesizările sau memoriile adresate ministrului justiţiei care poate, in condiţiile limitate prevăzute de art. 69 din Legea 304/2004, sa ceara informări procurorului general al P.I.C.C.J. cu privire la activitatea parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii;
– interpelări parlamentare;
– cereri de avizare ale unor acte normative (formulate de către instituţii, autorităţi, ministere);
– invitaţii la cursuri de pregătire;
– chestionare de la diverse organizaţii şi organisme internaţionale (GRECO, MONEYVAL, etc).
Menţiune: Următoarele categorii de sesizări NU intră în competenţa de soluţionare a Ministerului Justiţiei, fiind transmise, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, parchetelor şi, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii:
– plângeri împotriva actelor şi măsurilor luate de către procurori în faza urmăririi penale, în cazul cărora sunt aplicabile dispoziţiile art. 275-2781 Cod Procedură Penală;
– plângeri penale împotriva unor magistraţi, ce intră în competenţa de investigare a organelor de cercetare penală stabilite prin dispoziţiile legii;
– plângeri prin care se reclamă abateri disciplinare ale unor magistraţi, a căror analizare revine în atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii;
– petiţii prin care se formulează denunţuri sau autodenunţuri ale unor persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciar, de competenţa organelor de cercetare penală.
Sursa : Just.Ro