Rubina şi copiii ei petrec zile întregi în stradă. Aceasta, deoarece condiţiilor grele de trai şi abilităţile slabe de încadrare în câmpul muncii sunt limitate, a comunicat recent Alla Marin, secretarul Coaliţiei „Vocea Romilor”. În opinia Mariei Anastas, secretara primăriei Vatra, mun. Chişinău unde actualmente locuieşte Rubina, cerşitul le aduce mai multe surse de venit decât un loc de muncă. Deşi au apelat la Oficiul forţei de muncă pentru a-i găsi un servici, femeia a refuzat propunerea. „Ce să fac acolo dacă nu ştiu nici a scrie, nici a citi”, spune Rubina. Cei 500 de lei acordaţi anual pentru întreţinerea copilului din partea sectorului Buiucani şi indemnizaţia lunară de 50 de lei sunt insuficienţi pentru a-şi menţine existenţa. Ea nu are altă alegere decât să-şi menţină existenţa prin cerşit. Venitul lunar al ţigancii este de cca 1200 lei.

Doi copii se află la internat, iar două fetiţe care sunt nevoite să cerşească, nu frecventează grădiniţa. Maria Anastas, secretara Primăriei Vatra consideră că femeia, în mod intenţionat nu-şi lasă copii la grădiniţă. Aceasta deoarece cerşitul le-ar aduce mai multe surse de venit.

Pe de altă parte, Rubina afirmă că administraţia grădiniţei nu îi permite să-şi dea copiii la grădiniţă precum că trebuie să achite bonul de alimentare. Secretara primăriei, însă, neagă aceste plângeri şi susţine că, în cazul femeii solitare cu mulţi copii ar putea fi eliberată de taxa pentru educaţia copiilor. „Ea se bazează doar pe ziua de mâine, dacă este o bucăţică de pâine, atunci e bine, comporament care nu o prea motivează să facă vreo schimbare”, a spus D-na Anastas. Drepturile Rubinei şi ale copiilor săi sunt îngrădite din cauza că nu are o viză de reşedinţă, iar primăria nu îi poate asigura susţinerea de care ar avea nevoie.

Reprezentanţii pentru protecţia copilului din sectorul Buiucani au explicat că examinează situaţia acestei familii şi nu sunt indiferenţi faţă de acest părinte. „Aproape în fiecare dimineaţă trece pe la Direcţie pentru a cere ajutor. Este o mamă bună şi ţine la copii, însă starea ei financiară uneori îi pune în pericol pe micuţi”, susţin ei.

Alla Marin, secretarul Coaliţiei „Vocea Romilor” susţine că autorităţile locale puţin cunosc problemele şi nevoile comunităţii rome. „Stereotipurile despre romi şi ignoranţa oamenilor faţă de această comunitate pune bariere în faţa comunităţii de a se integra în societate. Aceasta deoarece accesul romilor la educaţie, la sănătate, la angajarea în câmpul muncii este limitat, mai susţine Alla Marin.

ONG „Tarna Rom” susţine că în Republica Moldova lipseşte un dialog dintre minorităţile rome şi populaţia majoritară. În Republica Moldova locuiesc 250.000 romi.

Sursa: Natalia Ghilascu