Ghid practic pentru cetăţenii care dau statul în judecată la CEDO


Avalansa de procese ale romanilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului ar putea fi stavilita daca reclamantii ar cunoaste in amanunt procedura acestei institutii, adresandu-i-se corect, in concordanta cu Regulamentul sau. Din acest motiv, ne-am propus sa prezentam conditiile in care se admit cererilela CEDO, enumerand pas cu pas etapele care trebuie parcurse.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o institutie internationala care, in anumite circumstante, poate fi sesizata cu plangeri de catre persoane care pretind ca drepturile lor, prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Protocoalelor suplimentare, au fost violate.
Nefiind o instanta de apel impotriva instantelor nationale, Curtea nu poate modifica deciziile date in tara de origine a reclamantului si nici nu poate interveni direct in favoarea acestora pe langa autoritatea de care se plang.

De asemenea, Curtea poate examina numai cererile indreptate impotriva unuia dintre statele care au ratificat Conventia si Protocoalele sale, si numai in legatura cu actele unei autoritati publice dintr-unul dintre aceste state (Parlament, administratie, tribunal etc.). Curtea nu se poate ocupa de plangeri indreptate impotriva unor persoane particulare sau a unor institutii private.

  • Epuizarea tuturor cailor de atac interne

Extrem de important este ca, inainte de a se adresa Curtii, reclamantul sa fi epuizat in prealabil toate caile de atac interne, atat cele ordinare (apel si recurs), cat si pe cele extraordinare (contestatia in anulare, recursul si revizuirea), sesizarea acesteia putand fi facuta in termen de sase luni de la data deciziei definitive interne. O plangere care nu respecta aceste conditii de admisibilitate nu va putea fi examinata de catre Curte. De asemenea, inainte de a sesiza CEDO, petentii trebuie sa fi utilizat, in statul in cauza, toate remediile juridice care ar fi putut fi utile in situatia de care se plang, in caz contrar fiind necesar sa demonstreze ca remediile nu puteau fi eficace.

Prin urmare, mai intai ar fi trebuit sa sesizati tribunalele interne, pana la si inclusiv instanta suprema competenta, in fata careia ar fi trebuit sa prezentati, cel putin in substanta, motivele plangerii pe care doriti sa le supuneti atentiei Curtii.

In exercitarea acestor remedii, trebuie sa fi respectat regulile de procedura nationale, mai ales termenele prescrise de acestea. Daca, de exemplu, recursul dumneavoastra a fost respins ca tardiv sau pentru nerespectarea unei reguli de competenta sau de procedura care va poate fi imputata, Curtea nu va putea examina cererea dumneavoastra.

  • Exceptii si termene

Daca totusi va plangeti de o decizie judecatoreasca, mai ales de condamnare, nu este necesar sa fi incercat sa obtineti revizuirea procesului dupa ce ati parcurs instantele judiciare uzuale. Nu este necesar nici sa fi exercitat recursuri de gratiere sau sa fi solicitat gratierea sau amnistierea. In plus, petitiile (adresate Parlamentului, sefului statului sau al Guvernului, unui ministru sau Ombudsman) nu constituie remedii pe care trebuia sa le fi incercat.

Dupa ce autoritatea nationala competenta cea mai inalta a pronuntat o decizie, dispuneti de un interval de sase luni pentru a sesiza Curtea. Acest interval incepe sa curga de la data la care ati luat cunostinta dumneavoastra personal sau avocatul dumneavoastra de decizia finala in ordinea normala a instantelor, si nu incepand de la respingerea ulterioara a unei eventuale cereri in revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de gratiere sau amnistiere sau a oricarei alte cereri adresate unei autoritati cu titlu de gratiere.

Termenul de sase luni este intrerupt de prima dumneavoastra scrisoare adresata Curtii, expunand cu claritate, chiar daca in mod sumar, obiectul plangerii dumneavoastra eventuale sau de trimiterea formularului de cerere completat. O simpla cerere de informatii nu este suficienta pentru a intrerupe termenul de sase luni.

  • Cum va adresati Curtii

Limbile oficiale sunt franceza si engleza, dar puteti scrie grefei si in limba unuia dintre statele care au ratificat Conventia. Curtea nu poate fi sesizata telefonic sau prin e-mail, fara a fi urmata de o confirmare prin curier normal la adresa „Monsieur le Greffier de la Cour européenne des Droits de l’Homme Conseil de l’Europe F.67075 STRASBOURG CEDEX”. Este inutil sa va deplasati personal la Strasbourg pentru a va expune cazul oral.

La primirea primei dumneavoastra scrisori sau a formularului de cerere, grefa Curtii va va raspunde informandu-va de deschiderea in numele dumneavoastra a unui dosar al carui numar trebuie mentionat in orice corespondenta ulterioara. Ulterior, vi se vor solicita, probabil, documente, informatii sau explicatii suplimentare referitoare la plangerea dumneavoastra.

Grefa nu da informatii cu privire la dispozitiile legale in vigoare in statul impotriva caruia va plangeti si nici consultatii juridice privind aplicarea si interpretarea dreptului national.

Intarzierile sau absenta raspunsului pot duce la distrugerea dosarului

Este in interesul dumneavoastra sa faceti dovada de diligenta in corespondenta cu grefa. Orice intarziere sau absenta raspunsului este susceptibila sa fie considerata ca o manifestare de dezinteres cu privire la continuarea examinarii dosarului dumneavoastra.

Astfel, se va proceda la distrugerea dosarului dumneavoastra provizoriu daca nu trimiteti formularul de cerere in decurs de un an sau daca, dupa ce l-ati trimis, nu raspundeti in timp util la orice corespondenta pe care grefa v-ar adresa-o ulterior.

Daca estimati ca motivele dumneavoastra de plangere se refera la unul dintre drepturile garantate de Conventie sau de unul dintre Protocoale si daca ati indeplinit conditiile descrise mai sus, sunteti invitat sa completati cu grija si lizibil formularul de cerere si sa il trimiteti in decurs de maximum sase saptamani.

Conform articolului 47 al regulamentului Curtii, formularul de cerere va trebui sa contina un scurt rezumat al faptelor de care doriti sa va plangeti, precum si al capetelor de cerere, mentionarea dreptului sau drepturilor garantate de Conventie care considerati ca v-au fost incalcate, indicarea remediilor juridice pe care le-ati exercitat, lista deciziilor pronuntate in cazul dumneavoastra de catre o autoritate publica, precizand pentru fiecare decizie: data, continutul (in mod sumar) si autoritatea care a pronuntat-o. Anexati la scrisoarea dumneavoastra o copie completa de pe aceste decizii. Pentru ca documentele nu va vor fi returnate, este in interesul dumneavoastra sa trimiteti numai copiile.

  • Regulamentul Curtii

Conform articolului 45 din regulamentul Curtii, formularul trebuie semnat de dumneavoastra personal in calitate de reclamant sau de catre reprezentantul dumneavoastra. In cazul in care nu doriti ca identitatea dumneavoastra sa fie dezvaluita, trebuie sa precizati acest lucru si sa expuneti motivele ce justifica o derogare de la regula normala de procedura publica. Curtea poate autoriza anonimatul in cazuri exceptionale si motivate.

Daca sesizati Curtea prin intermediul unui avocat sau al unui alt reprezentant, este indicata anexarea procurei in favoarea acestuia la formular. Reprezentantul unei persoane juridice (societate, asociatie etc.) sau al unui grup de persoane trebuie sa justifice ce drept statutar sau legal de reprezentare are.

Pentru depunerea plangerii initiale, eventualul dumneavoastra reprezentant nu trebuie sa fie neaparat avocat. Intr-un stadiu ulterior al procedurii, reprezentantul unui reclamant trebuie sa fie, numai daca nu este dispensat, un consultant abilitat sa-si exercite activitatea intr-unul dintre statele care au ratificat Conventia. In plus, acesta trebuie sa cunoasca cel putin pasiv una dintre limbile oficiale ale Curtii (engleza si franceza).

Curtea nu acorda asistenta judiciara pentru a va ajuta sa platiti un avocat in vederea redactarii plangerii dumneavoastra initiale. Dupa decizia Curtii de a comunica cererea guvernului respectiv pentru observatii scrise, se poate, daca este cazul, sa obtineti asistenta judiciara daca nu dispuneti de mijloacele de a va plati un avocat si numai in cazul in care Curtea considera necesara acordarea acestei asistente in vederea bunei desfasurari a procedurii.
Examinarea cererii dumneavoastra este gratuita. Grefa va va tine la curent cu privire la progresele inregistrate de procedura. Aceasta, cel putin la inceput, este scrisa. Asadar, nu trebuie sa va prezentati la sediul Curtii.

Titlurile articolelor normative ale Conventiei Europene

Conventia din 1950

Articolul 2 Dreptul la viata
Articolul 3 Interzicerea torturii
Articolul 4 Interzicerea sclaviei si a muncii fortate
Articolul 5 Dreptul la libertate si la siguranta
Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil
Articolul 7 Nici o pedeapsa fara lege
Articolul 8 Dreptul la respectarea vietii private si de familie
Articolul 9 Libertatea de gandire, de constiinta si religie
Articolul 10 Libertatea de exprimare
Articolul 11 Libertatea de intrunire si de asociere
Articolul 12 Dreptul la casatorie
Articolul 13 Dreptul la un recurs efectiv
Articolul 14 Interzicerea discriminarii

Protocolul nr. 1
Articolul 1 Protectia proprietatii
Articolul 2 Dreptul la instruire
Articolul 3 Dreptul la alegeri libere

Protocolul nr. 4
Articolul 1 Interzicerea privarii de libertate pentru datorii
Articolul 2 Libertatea de circulatie
Articolul 3 Interzicerea expulzarii propriilor cetateni
Articolul 4 Interzicerea expulzarii colective de straini

Protocolul nr. 6
Articolul 1 Abolirea pedepsei cu moartea

Protocolul nr. 7
Articolul 1 Garantii procedurale in cazul expulzarii strainilor
Articolul 2 Dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala
Articolul 3 Dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara
Articolul 4 Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori
Articolul 5 Egalitatea intre soti

Protocolul nr. 12
Articolul 1 Interzicerea oricarei forme de discriminare

Protocolul nr. 13
Articolul 1 Abolirea pedepsei cu moartea (in toate circumstantele)

Plangere respinsa pentru ca reclamantul n-a parcurs toate etapele

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a respins actiunea in cauza Tpciov impotriva Romaniei, constatand ca reclamantul nu a facut toate demersurile necesare pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti, informeaza Ministerul Afacerilor Externe.

CEDO a constatat ca in cauza nu au fost incalcate prevederile articolului 6 din Conventie, referitoare la punerea in executare a unei hotarari judecatoresti si nici cele ale articolului 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, care garanteaza dreptul de proprietate.
In cauza, reclamantul sustinuse ca autoritatile nu au depus toate eforturile pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti privind recuperarea unei sume de bani.

Curtea europeana a constatat ca in cauza a fost facut un prim demers pentru punerea in executare a hotararii instantei, dar ca, ulterior, reclamantul nu a mai solicitat executorului judecatoresc sa continue procedura de executare si nici nu a cerut politiei sa-i comunice noul domiciliu al debitorului.

Concret, CEDO a stabilit, in 23 iunie, ca reclamantul nu a depus toate diligentele pentru obtinerea dreptului sau.

Instanta de la Strasbourg a respins, de asemenea, cererea referitoare la pretinsa incalcare a dreptului de proprietate, constatand ca nu se poate imputa autoritatilor nationale faptul de a nu-l fi sprijinit pe reclamant in executarea hotararii judecatoresti, in conditiile in care reclamantul nu a manifestat diligenta in continuarea executarii.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.