Scrisoare deschisă semnată de Sorin Ilieşiu, Mihai Şora, Vladimir Tismăneanu, precum şi de 26 de organizaţii civice şi sindicale

Stimate Domnule Prim-Ministru,

La împlinirea a doi ani de la condamnarea crimelor comunismului de către Preşedintele României şi la comemorarea a 19 ani de la incredibilul masacru care a avut loc în timpul revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989, vă cerem să declaraţi prin Hotărâri de Guvern, ziua de 21 Decembrie – „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” şi ziua de 23 August – „Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului” aşa cum cere şi punctul 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul.

Domnule Prim-Ministru al României, vă solicităm să decideţi ca lider al unui partid popular care “consideră că este nevoie de asumarea fermă a despărţirii de trecutul comunist” – aşa cum scrie în programul politic al Partidului Democrat-Liberal.

Subliniem că Ziua Holocaustului în România, 9 Octombrie, a fost declarată în urma Hotărârii de Guvern nr.672 din 17 mai 2004, în care se precizează că „vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică”, precum şi faptul că autorităţile administraţiei publice „vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”. Hotărârea de Guvern pentru declararea Zilei Holocaustului în România a fost semnată în 2004 de primul-ministru Adrian Năstase şi contrasemnată de ministrul Culturii Răzvan Theodorescu.

Domnule Prim-Ministru Emil Boc, ceea ce a făcut Guvernul României pentru comemorarea Holocaustului trebuie să facă şi pentru comemorarea crimelor comunismului. Aşa cum a fost posibilă declararea „Zilei Holocaustului în România” prin Hotărâre de Guvern, trebuie să fie posibilă şi declararea, prin Hotărâre de Guvern, a „Zilei memoriei victimelor comunismului în România”.

Argumentul alegerii acestei zile este următorul: în timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste din Europa, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe. Masacrul a fost înfăptuit în perioada 15-27 decembrie 1989. Conform Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, s-au înregistrat 1104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 27 decembrie 1989, masacrul fiind amplificat de şase ori imediat după înlocuirea dictatorului Ceauşescu cu fostul activist comunist Ion Iliescu.

Domnule Prim-Ministru, cerem ca, în urma Hotărârii de Guvern pe care v-o solicităm, să fie comemorată întreaga perioadă a înfăptuirii incredibilului masacru, respectiv 15-27 decembrie 1989.

Menţionăm că, fără să primim vreun răspuns, acest apel a fost adresat în repetate rânduri fostului Prim-Ministru al României, d-l Călin Popescu Tăriceanu, începând din 7 Noiembrie 2008, când s-au împlinit 91 de ani de la debutul regimului politic care a stabilit recordul criminalităţii în istoria omenirii, peste 100 de milioane de oameni fiind ucişi în doar câteva zeci de ani în numele comunismului. Subliniem că 7 Noiembrie este “Ziua Internaţională a Victimelor Comunismului” ca urmare a iniţiativei mişcării internaţionale “Comitatus Pro Libertatibus” prezidată de luptătorul anticomunist Vladimir Bukovski.

Subliniem că, în contextul internaţional dat, poporul român a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de întreaga comunitate internaţională. Dintre fostele state comuniste europene, România a avut cel mai mare număr de deţinuţi politici raportat la numărul populaţiei (între 500.000 şi 2.000.000) şi cea mai înfricoşătoare poliţie politică – Securitatea. Dintre toate fostele ţări comuniste din Europa, doar în România s-au înregistat victime la căderea comunismului. Nu au fost doar câteva victime, ci a fost un masacru uriaş: peste 1200 de morţi şi peste 4800 de răniţi, conform ultimelor date furnizate de procurorii care cercetează masacrul din decembrie 1989. Majoritatea covârşitoare a vinovaţilor nu au fost judecaţi. Dimpotrivă, ei au devenit personalităţi publice şi politice, infestând de aproape 19 ani societatea românească.

În 18 Decembrie 2006, regimul comunist din România a fost condamnat ca ilegitim şi criminal de către şeful statului în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, într-un discurs devenit act oficial al Statului român, în baza Raportului final al CPADCR, document stiintific edificator şi incontestabil,
sintetic şi analitic care însumează 880 de pagini, elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experţi în domeniile abordate. În cadrul Raportului final, masacrul din decembrie 1989 constituie ultimul şi cel mai grav cap de acuzare împotriva regimului comunist din România, în contextul internaţional dat.

Actul condamnării comunismului din 18 Decembrie 2008 a reprezentat începutul renaşterii morale a României, cel mai important act din istoria postcomunistă a ţării noastre alături de aderarea la NATO şi integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internaţională a regimurilor comuniste.

Domnule Prim-Ministru, una dintre recomandările Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România este “desemnarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste”.

Apelul din 10 martie 2006 pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal a cerut de asemenea “instituirea unei Zile naţionale de comemorare a victimelor comunismului din România”.

Menţionăm că Apelul pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal, adresat Preşedintelui României, în urma căruia domnia sa a condamnat regimul comunist, a fost semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti ( http://www.gds.ong.ro/apel.htm ).

Domnule Prim-Ministru, facem prezenta solicitare în numele semnatarilor acestui apel. Menţionăm că la acea dată, presa a remarcat următorii semnatari (prezentaţi acum în ordine alfabetică):

Radu F. Alexandru, Dragoş Paul Aligică, Alexandru Andrieş, Liviu Antonesei, Vartan Arachelian, Alexandru Arşinel, Victor Babiuc, Teodor Baconsky, Petre Mihai Băcanu, Andrei Bădin, Alexandru Beldiman, Ştefana Bianu, Ana Blandiana, Gh. Boldur Lăţescu, Emil Brumaru, Preot Gheorghe Calciu Dumitreasa, Ionel Cană, Ion Caramitru, Nicolae Caranfil, Costin Cazaban, Mircea Cărtărescu, Ştefan Câlţia, Magda Cârneci, Manuela Cernat, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocârlie, Adrian Cioroianu, Denisa Comănescu, George Costin, Doina Cornea, Î.P.S.S. Nicolae Corneanu, Mihai Creangă, Ladislau Csendes, Rodica Culcer, Alexandru Darie, Mircea Diaconu, Dorin Dobrincu, Sorin Dumitrescu, Constantin Ticu Dumitrescu, Smaranda Enache, Radu Filipescu, Victor Frunză, Vasile Gorduz, Armand Goşu, Ioan Groşan, Stere Gulea, Cristian Hadji-Culea, Bogdan Iuliu Hossu, Lucia Hossu Longin, Valentin Hossu-Longin, Virgil Ierunca, Sorin Ilieşiu, Sorin Ilfoveanu, Cicerone Ioniţoiu, Thomas Kleininger, Cristian Lascu, Gabriel Liiceanu, Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Teodor Mărieş, Liviu Mihaiu, Florian Mihalcea, Mircea Mihăieş, Dan C. Mihăilescu, Mariana Mihuţ, Ada Milea, Paul Mitroi, Ioan T. Morar, Maia Morgenstern, Carmen Muşat, Bujor Nedelcovici, Nicolae Noica, Viorel Oancea, Andrei Oişteanu, Stejărel Olaru, Marius Oprea, Traian Orban, Ion Mihai Pacepa, Toader Paleologu, Octavian Paler, Vasile Paraschiv, Horia-Roman Patapievici, Vlad Păunescu, Oana Pellea, Dan Perjovschi, Marta Petreu, Lucian Pintilie, Cristian Pîrvulescu, Andrei Pleşu, Maria Ploaie, Stela Popescu, Nicolae Prelipceanu, Cristi Puiu, Dan Puric, Vasile Puşcaş, Remus Radina, Tania Radu, Nestor Rateş, Johnny Răducanu, Speranţa Rădulescu, Constantin Răuţă, Victor Rebengiuc, Marilena Rotaru, Romulus Rusan, Oana Serafim, Dan Stanca, Valeriu Stoica, Liviu Ioan Stoiciu, Şerban Sturdza, Dorel Şandor, Eugen Şerbănescu, Ovidiu Şimonca, Ana Şincai, Mihai Şora, Alex Ştefănescu, Stelian Tănase, Alin Teodorescu, Vladimir Tismăneanu, Adrian Titieni, Cornel Todea, Gábor Tompa, Toro Tibor, Cristian Ţopescu, Cristina Ţopescu, Tudorel Urian, Cristian Vasile, Anca Vasiliu, Daniel Vighi, Sanda Vişan, Smaranda Vultur, Dinu Zamfirescu, Florin Zamfirescu, Şerban Rădulescu Zoner, Alexandru Zub.

24 Decembrie 2008

Cu convingerea că nu avem voie să uităm crimele şi fărădelegile comuniste,

• Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului
• Mihai Şora – scriitor
• Vladimir Tismăneanu – preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România
• Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte
• Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv
• Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte
• Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Preşedinte – Florin Postolachi
• Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior
• Fundaţia Culturală Timpul Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte
• Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte
• Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte
• Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte
• Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte
• Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte
• L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte
• Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte
• Consiliul Român American, Neculai Popa, Preşedinte
• Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte
• Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte
• Asociaţia Cives, Ioan Roşca – Preşedinte
• Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte
• Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte
• Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte
• Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte
• Grupul văduvelor de eroi martiri
• Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România, Gheorghe Tiber – Preşedinte
• Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte
• Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte
• Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Preşedinte

Către D-l Emil Boc – Prim-Ministru al României, Preşedinte al Partidului Democrat-Liberal

Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte