Născu(tă)ţi în URSS


Am găsit azi pe net Blogul Antropologilor din Moldova, recent creat însă care mi-a atras atenţia prin mesajul ce m-a întîmpinat la deschiderea lui “o arheologie a vieţii cotidiene în Moldova Sovietică…”. Mi s-a părut interesantă ideea, cel puţin din perspectivă antropologică, reconstrucţia acelei epoci din amintiri, obiecte, vestigii care (din păcate) se mai păstrează şi astăzi. Poţi înţelege ceea ce vrei recunoscînd lacunele a ceea ce-a fost. Am senzaţia uneori că în pofida faptului că Moldova şi-a afirmat poziţia pro-democratică de cîţiva ani buni în urmă, totuşi societatea noastră continuă să mai penduleze între obţiuni, nu ştie exact ce este şi unde vrea să ajungă. Şi e regretabil. Trebuie să înţelegem ce-a însemnat această perioadă “de aur” pentru basarabeni, cum a acţionat ea la nivelul fiecărui din noi, cum ne-a modificat, schimonosit mentalitatea, cultura, limba, felul de a gîndi, acţiona, pentru a cunoaşte (şi învăţa) cum să nu repetăm greşelile.

Chiar dacă este o filă întoarsă (din fericire!) a istoriei pentru noi, încă mai sunt multe vestigii destul de vii şi relevante ce ne amintesc de acele timpuri. În fiecare casă poţi găsi rămăşiţe din perioada sovietică, indiferent că este vorba de un televizor defect fabricat în URSS, fotografii alb-negru, cărţi “de cetire” scrise în grafie chirilică, fragmente de cîntece, poezii cu elogii leniniste. Dar mă întreb, la nivel de conştinţă şi mentalitate, am evadat din acea epocă sau mai rămînem suspendaţi cu un picior acolo şi altul în pretinsă democraţie şi libertate?

Sunt şi eu un copil “made în URSS”, asta găsesc în primul meu act de identitate-certificatul de naştere, însă pot spune că am fost un copil norocos pentru că atunci cînd începusem şi eu să învăţ a citi (mai cu seama să înţeleg ce citesc) în Moldova era de-acum alfabetul latin, românesc. Şi totuşi, asta nu înseamnă că n-am prins şi eu din versurile pionereşti,basme cu Ciapaiev, obiceiurile din colhozuri, rublele ce le mai păstrez şi astăzi într-o carte veche. Orice n-am spune, trebuie să recunosc că am luat (şi mai păstrez) şi ceva frumos din timpurile de atunci: kvasul, versurile lui Esenin şi Vîsoţchi, eroii mei preferaţi din desenele animate Ciburaska şi Crocodilul Ghena, Buratino, iepuraşul din Nu pogodi…atît…doar ATÎT !

P.S Recomand cu această ocazie cartea lui Vasile Ernu( pămîntean de-al meu, născut prin preajma Tighinei), apărută la editura Polirom, 2006, carte distinsă cu mai multe premii în România, cum ar fi premiul revistei România Literară, carte ce s-a bucurat de un adevărat succes, însă prea puţin cunoscută la noi în Moldova. Puteţi vizita aici site-ului scriitorului.

Oxana Greadcenco


13 răspunsuri la “Născu(tă)ţi în URSS”

  1. Sunt antropologi cum sunt eu popă. În realitate, sunt reprezentanţii nostalgicilor ruşi după imperiul sovietic, clonele lui Klimenko…

  2. Offf, nostalgie!
    Totul ar fi OK, dacă… n-ar fi atât de trist.
    Nostalgicii şi nomazii, ieşind masiv la urne de vot, ne trag în mocirlă (URSS).
    În trecut, adică.

  3. Apropos, aceasta instituţie, în opinia mea, la fel e o mocirlă a intereselor străine. Un cuib intelectual pro-rus în forma legalizată. Impactul negativ caruia, probabil, o să-l resimţim în timp.
    Este suficient să vezi cine sunt cadre didactice, dar şi contingentul de „studenţi”, limba în care să predă(vorbeşte).

    Dar e şi o metodă dubioasă de facut/storcat bani.

  4. …si încă ceva, Esenin şi Vîsoţchi – e o excepţie placută mie.

  5. Cred că este o lucrare comuniştilor şi adepţilor lor.

    Dacă bătrîneii se bucurau de cuvîntul „comunişti” şi acum îl urăsc. Acum a mai născocit „nacut in urss”, sperînd că îi vor atrage de partea lor.

    Acesti autori nu mai au ce propune: raioane au facut, „predsedatel” şi „pervîi secretri” au ramas din urss. Acum caută (proştii) soveticii.

    Ce să facem? sa lucrăm pe tărîmul democraţîei!!!

  6. Blogul la care se face trimitere nu pare să fie a unui velikorus, însă în general Şcoala Superioară de Antropologie, patronată din umbră de Marc Tkaciuk, consilier al lui Voronin, are o faimă îndoielnică – un cuib al minoritarilor ruşi care organizează acţiuni proruse şi antioccidentale în RM…

  7. Totuşi, Oxana, un antropolog autentic nu urmăreşte să corijeze „greşelile” trecutului, ci să descrie şi să explice cum este organizată şi funcţionează o societate sau trib, structuri, raporturi, relaţii dintre membrii acestora etc. Corecţia revine preoţilor, pedagogilor, moraliştilor…

  8. „…am fost un copil norocos pentru că cînd începusem…”
    Oxana, „că” şi „când” nu se scriu una lângă alta 😀 Cvasul îmi place şi mie 🙂 Am şi eu ruble sovietice, nu ştiţi cui pot să le vând?

  9. Nascuti in URSS,vai,VAI de cei nascuti in crime,mizerie ,umilinte,fie roman ,fie slovak ,fie polak,toti ca unu ,unu ca toti !

    Cand vad si buletinul RED culoare,imediat im revine pasaportul RRomanesc care si acum sia pastrat aceias culoare ,culoare de sange ,de singe de neam si tarii tradatoare,aservite unui popor si natiune criminala,RUSSIA .

    Poate careva sam zica ce culoare are pasaportul Basarabiei ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.