În Basarabia suntem noi o minoritate naţională română?


El n-a murit ci doarme,
Asteapta trimbita învierii.
Si cu noi alaturi va sta în fata Lui,
Si in timpul judecatii
Slava i se va darui.
In viata paminteasca
Spiritul in dragoste,
La toti la intarit.
De la mic la mare
La carte ia adunat.

Nu, nu raminem noi singri
Dupa plecarea
Lui Grigore
Ne mai ramine
Slova lasata de poet.

Voronin şi Stepaniuc Mişin şi parlamentul tot ziceaţi că noi românii suntem o minoritate naţională. Uitaţivă ce sa demonstrat aceste zile. Cîti români au venit la Grigore Vieru?  De ce întreb? E simplu, El ne numea români pe toţi din Basarabia.

Dar vă întreb pe voi păgîni necărturari în istorie şi neam:

– Cîţi vor veni la voi să vă petracă la ultimul drum?

Va dau de astăzi raspuns, vouă pui de napîrci tîmpiţi la cap:

Nici a mia parte nu va fi !!!

M-ai bine cît nu e tîrziu, daţi astăzi demisia şi nu ne mai spurcaţi. Căci destulă ura aţi semănat în neamul românesc, şi sînge a curs din vina voastră. Frate în frate au împuşcat. Plecaţi ne ajunge atîta durere în inimi să suportăm.

Daţine voe pe lîngă versurile lui Grigore Vieru care le repetăm. Să repetăm şi visul de a trece Putul  liber, că e la noi acasă.


6 răspunsuri la “În Basarabia suntem noi o minoritate naţională română?”

  1. http://www.petitiononline.com/grvieru/petition.html Petitie pentru redenumirea unei din cele mai importante strazi din or. Chisinau in cinstea marelui poet Grigore VIERU, detinator al Ordinului National „Steaua Romaniei” in grad de Mare Cruce. Este vorba despre strada cu numele A. Puskin, care fiind langa str. M. Eminescu ar trebui sa poarte numele marelui nostru poiet.

  2. „aş prefera orice nume românesc sau occidental” … Lupusoru e si romanesc si occidental… dar ma indoiesc ca in ritmul de acum vor purta vreodata stazile numele acesta … Dar nu totul e pierdut … cu talentul tau daca te apuci de ceva serios (lasi Sarpele si alte aberatii deoparte) poate o sa lasi in urma ta ceva… poate nu va muri numele tau odata cu tine…

  3. BASARABIE CU JALE

    In mine a lovit strainul
    De Pasti sau Denii.
    Dar incoltitu-m-au bezmetici
    Si moldovenii.
    Ca nu suntem romani strainul
    Pe-a lui o tine.
    Si-ai mei mai tare-l cred pe dansul
    Decat pe mine.
    Basarabie cu jale,
    Basarabie,
    De pe deal si de pe vale,
    Basarabie!

    „Incalcita-ti este viata“,
    Basarabie!
    „Ca graul ce-l bate gheata“,
    Basarabie!
    In mine-au dat si moldovenii
    Necrestineste.
    Ci-s fericit ca-n ei romanul
    Tot mai traieste.
    Ei spun ca nu-s romani, ci lacrimi
    In piept framanta
    Cand un Farcas sau Vicoveanca
    Sau Gheorghe canta.
    Basarabie cu jale,
    Basarabie,
    De pe deal si de pe vale,
    Basarabie!
    „Incalcita-ti este viata“,
    Basarabie,
    „Ca graul ce-l bate gheata“,
    Basarabie!

  4. DOINĂ, Mihai Eminescu (1883)
    De la Nistru pân’ la Tisa
    Tot Românul plânsu-mi-s’a
    Că nu mai poate străbate
    De-atâta străinătate.
    Din Hotin şi pân’ la Mare
    Vin Muscalii de-a călare,
    De la Mare la Hotin
    Mereu calea ne-o aţin;
    Din Boian la Vatra-Dornei
    Au umplut omida cornii
    Şi străinul te tot paşte
    De nu te mai poţi cunoaşte;
    Sus la munte, jos pe vale
    Şi-au făcut duşmanii cale,
    Din Sătmar pân’ în Săcele
    Numai vaduri ca acele.
    Vai de biet Român săracul,
    Îndărăt tot dă ca racul,
    Nici îi merge, nici se ’ndeamnă,
    Nici îi este toamna toamnă,
    Nici e vară vara lui
    Şi-i străin în ţara lui.
    De la Turnu ’n Dorohoi
    Curg duşmanii în puhoiu
    Şi ş’aşează pe la noi;
    Şi cum vin cu drum de fier
    Toate cânturile pier,
    Sboară paserile toate
    De neagra străinătate,
    Numai umbra spinului
    La uşa creştinului.
    Îşi dezbracă ţara sinul,
    Codrul – frate cu Românul –
    De săcure se tot pleacă
    Şi isvoarele îi seacă –
    Sărac în ţară săracă!
    Cine-au îndrăgit străinii
    Mânca-i-ar inima câinii,
    Mânca-i-ar casa pustia
    Şi neamul nemernicia!
    Ştefane, Măria Ta,
    Tu la Putna nu mai sta,
    Las’ Arhimandrutului
    Toată grija schitului,
    Lasă grija Sfinţilor
    În sama părinţilor,
    Clopotele să le tragă
    Zioa ’ntreagă, noaptea ’ntreagă,
    Doar s’a’ndura Dumnezeu
    Ca să-ţi mântui neamul tău!
    Tu te ’nalţă din mormânt
    Să te-aud din corn sunând
    Şi Moldova adunând.
    De-i suna din corn odată,
    Ai s-aduni Moldova toată,
    De-i suna de două ori
    Îţi vin codri ’n ajutor;
    De-i suna a treia oară
    Toţi duşmanii or să piară
    Din hotară în hotară –
    Îndrăgi-i-ar ciorile
    Şi spânzurătorile!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.